3d-40/24 — cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1 50 2022 din 4 martie 2022

3d-40/24 — cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1 50 2022 din 4 martie 2022 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la declinarea competenței și transmiterea dosarului la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de

Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea

acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”,

(Dosarul nr. 3d-40/24

NR. PIGD 2-22048612-01-3d-19062024)

Declinarea competenței (art. 199 alin. (2) din Codul administrativ).

Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual.

24 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând din oficiu cererea depusă de reprezentantul Consiliului

Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea spre

conexare a dosarului și cererea depusă de Elena Ceruța cu privire la

restituirea acțiunii la Curtea de Apel Centru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

terț Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior

al Procurorilor nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022 ,,Cu privire la demersul

despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui

procuror”, prin care a solicitat (f.d. 3-11):

 Admiterea prezentei cereri de chemare în judecată;

 Anularea totală, ca fiind ilegală și prin care reclamanta este vătămată

în drepturile sale, a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022;

 Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022, până la rămânerea definitivă a

hotărârii în cauza dată.

Procurorilor a solicitat respingerea cererii de suspendare a actului

administrativ contestat depusă de Elena Ceruța (f.d. 26-29, 30-36).

Elena Ceruța privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea

Curții Constituționale în vederea declarării neconstituțională a dispoziției

art.55 alin. (1), (4), (6) și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, prin prisma art. 26, 43, 47 și 54 din Constituția

Republicii Moldova. S-a expediat în adresa Curții Constituționale a

Republicii Moldova sesizarea formulată de către Elena Ceruța privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale

în vederea declarării neconstituțională a dispoziției art. 55 alin. (1), (4), (6)

și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la

Procuratură, prin prisma art. 26, 43, 47 și 54 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova (f.d. 71-80).

privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 14 alin.(1), 55

alineatele (1), (4) și (6) și 62 alin.(1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016

1

cu privire la Procuratură (regimul juridic al incompatibilităților pentru

perioada suspendării din funcția de procuror în legătură cu începerea

urmăririi penale în privința persoanei care ocupă această funcție) s-au admis

parțial sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolelor 14

alin.(1), 55 alineatele (1), (4) și (6) și 62 alin.(1) din Legea cu privire la

Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, ridicate de dna Elena Ceruța,

reclamantă în dosarele nr.3-140/2022 și nr.3-1338/2022, pendinte la Curtea

de Apel Chișinău și, respectiv, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. S-a

recunoscut constituțional articolul 14 alin.(1) din Legea cu privire la

Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în măsura în care incompatibilitățile

nu intervin în privința procurorilor suspendați din funcție din cauza

declanșării urmăririi penale împotriva lor. S-au declarat inadmisibile

sesizările în capătul lor referitor la controlul constituționalității articolelor 55

alineatele (1), (4) și (6) și 62 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură nr.3

din 25 februarie 2016 (f.d. 104-113)

transmis cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către

Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea

acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”, la Curtea

Supremă de Justiție, pentru examinare conform competenței (f.d. 117-119).

respins ca neîntemeiată cererea depusă de Elena Ceruța privind suspendarea

executării hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-50/2022 din 4

martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea

suspendării din funcție a unui procuror” (f.d. 128-136).

reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru, a depus

o cerere prin care a solicitat emiterea unei încheieri privind transmiterea

cauzei Elena Ceruța vs. Consiliul Superior al Procurorilor, având ca obiect

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-50/22 din 4

martie 2022, spre conexare cu dosarul Elena Ceruța vs Procuratura

Generală (nr. 3-1338/22), aflat pe rolul judecătorului Corneliu Guzun.

Scopul acestei solicitări este evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii.

Supreme de Justiție în cauza Vadim Machidon, Mirandolina Sușițcaia vs.

Consiliul Superior al Procurorilor, precum și prevederile relevante din

Codul administrativ – art. 189 alin. (1), art. 198 alin. (2), art. 5, art. 10

alin.(1), art. 15, art. 20 – și din Codul de procedură civilă, art. 187 alin. (1).

Ceruța a depus cerere prin care a solicitat restituirea acțiunii în contencios

administrativ, inițiate în urma cererii de chemare în judecată formulate de

2

Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura

Generală, privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr.1-50/2022 către instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Centru

(fosta Curte de Apel Chișinău), pentru continuarea examinării.

exclusiv Curtea de Apel Chișinău, redenumită în Curtea de Apel Centru,

având în vedere dispozițiile legale aplicabile în materie de competență

jurisdicțională.

Justiție își reține acțiunea pentru soluționare sau, după caz, o transmite

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acest fapt ar constitui o încălcare a

principiului competenței jurisdicționale. O astfel de soluție ar determina

intervenția unei instanțe care acționează în afara competenței sale.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

din 1 septembrie 2023):

„Cauzele de contencios administrativ transmise spre examinare la curțile de apel

pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, a fost stabilită data ședinței de

judecată continuă să fie examinate de acestea chiar dacă după intrarea în vigoare a

prezentei legi cauzele respective sunt de competența Curții Supreme de Justiție.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”

„Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei

rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă

contestată, dacă legea nu prevede altfel.”

„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

„Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența altei

instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite

instanței competente.”

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”.

3

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale

și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților

publice care nu produc ca atare efecte juridice.

Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul

administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau

îndreptate împotriva unui terț.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:

e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17;

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–

e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

4

„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,

dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:

a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;

b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu

prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în

termen se aplică corespunzător.”

„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă

consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces.”

din 25 februarie 2016:

„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din

funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al

Procurorilor. În situații ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda pe

procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea ședință a

Consiliului Superior al Procurorilor.

Procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, fără

implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de

maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte cazuri

prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului

General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcție în instanța de

judecată în condițiile legii.”

25 februarie 2016:

„Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă

de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile

lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.”

aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din

14 septembrie 2016:

„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din

funcție prin ordin al Procurorului General. În prealabil, Procurorul General sau, după caz,

procurorul care exercită urmărirea penală sesizează Consiliul cu solicitarea de eliberare a

acordului scris în vederea suspendării din funcție a procurorului. Sesizarea despre

suspendarea din funcție se susține în fața Consiliului de către de către procurorul inițiator

al procedurii de suspendare din funcție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea

spre conexare a dosarului și cererea depusă de Elena Ceruța cu privire la

restituirea acțiunii la Curtea de Apel Centru, ținând cont de practica

constantă a Curții Supreme de Justiție în cauze similare și raportându-se la

prevederile legale enunțate, Completul de judecată conchide că prezenta

5

acțiune urmează a fi transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani spre

examinare concomitentă cu cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Ceruța împotriva Procuraturii Generale privind anularea ordinului

Procurorului General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la

suspendarea din funcție”.

la 15 februarie 2022, Procurorul General interimar a înaintat un demers

Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat eliberarea acordului

de către Consiliul Superior al Procurorilor, pentru suspendarea provizorie

din funcție a procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Elena Ceruța, până la adoptarea definitivă a

hotărârii pe cauza penală.

martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea

suspendării din funcție a unui procuror”, s-a admis demersul Procurorului

General interimar și s-a eliberat acordul în vederea suspendării din funcția

de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Elena Ceruța.

2022 „Cu privire la suspendarea din funcție”, s-a suspendat Elena Ceruța din

funcția de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, de la 10 martie 2022, până la adoptarea unei

hotărâri pe caz.

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

terț Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior

al Procurorilor nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul

despre eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui

procuror”.

administrativ la acțiunea înaintată de către Elena Ceruța împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală, cu privire la

anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-50/2022 din 4

martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea

suspendării din funcție a unui procuror”, la Curtea Supremă de Justiție,

pentru examinare conform competenței.

judecată împotriva Procuraturii Generale, solicitând anularea ordinului

Procurorului General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la

suspendarea din funcție”, care la moment se află spre examinare la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

198 alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată reține că un

6

element esențial al acțiunii în contencios administrativ îl constituie

revendicarea unui drept subiectiv vătămat printr-un act sau o activitate

administrativă. Astfel, scopul acțiunii în contencios administrativ trebuie să

fie protejarea și restabilirea dreptului propriu afectat.

forme principale: una care produce efecte juridice, precum actele

administrative și contractele administrative, și alta care nu generează efecte

juridice proprii, reprezentată de operațiunile administrative.

subliniază că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ trebuie aplicate în concordanță cu dispozițiile articolelor 17,

20 și 39 din același cod.

punct de vedere procesual, accesul liber la justiție se concretizează prin

prerogativele aferente dreptului la acțiune, acesta fiind o aptitudine legală

recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care

invocă un drept împotriva altei persoane sau urmărește constatarea existenței

ori inexistenței unui drept sau interes.

administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă

și conținut, precum: respectarea competenței jurisdicționale, existența

capacității procesuale, invocarea unui drept încălcat, printre altele.

și multi-etapizat al procedurii de suspendare din funcție a unui procuror, în

conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (1), (2) și (6) din Legea cu privire la

procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, coroborate cu pct. 12.11 din

Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din 14 septembrie 2016.

Procedura administrativă de suspendare din funcție a unui procuror

presupune parcurgerea mai multor etape, respectiv: solicitarea acordului de

la Consiliul Superior al Procurorilor de către Procurorul General; exprimarea

acordului de către Consiliul Superior al Procurorilor; și emiterea actelor

administrative individuale (ordine) de suspendare din funcție de către

Procurorul General.

Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-50/2022 din 4 martie 2022 „Cu

privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea suspendării din

funcție a unui procuror”, nu a condus la pierderea conexității între etapele

procedurii administrative contestate și nici nu a exclus legătura cauzală

dintre operațiunile administrative și actele administrative individuale emise

în cadrul acestei proceduri, în raport cu prejudicierea intereselor sale.

martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea

7

suspendării din funcție a unui procuror”, contestată în speță, nu întrunește

elementele obligatorii ale unui act administrativ și, prin urmare, nu constituie

un act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ.

Aceasta reprezintă o operațiune administrativă întreprinsă de Consiliul

Superior al Procurorilor, care, prin ea însăși, nu produce efecte juridice.

de actul administrativ individual emis de către angajator, respectiv ordinul

Procurorului General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la

suspendarea din funcție”. Acordul scris eliberat de Consiliul Superior al

Procurorilor constituie doar o pre-condiție și un element prealabil obligatoriu

pe care Procurorul General trebuie să îl obțină pentru emiterea ordinului de

suspendare. Cu toate acestea, acest acord nu reprezintă actul administrativ

care influențează în mod direct raporturile de muncă ale doamnei Elena

Ceruța.

cu actul administrativ individual corespunzător.

administrative realizate (demersul Procurorului General interimar și

hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor) și actul administrativ

individual (ordinul de suspendare) emise în această speță de către Procurorul

General interimar și, respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor, acționează

împreună pentru a produce efecte juridice relevante în cauză. Astfel,

suspendarea activității procurorului intervine începând cu emiterea ordinului

de suspendare din funcție de către Procurorul General.

Completul de judecată subliniază că din interpretarea logică și sistematică a

textului normativ rezultă că articolul XI alin. (2) din Legea nr. 246 din 31

iulie 2023 reglementează soarta cauzelor de contencios administrativ care au

fost pe rolul curților de apel înainte de intrarea în vigoare a unei noi legi care

modifică competența instanțelor. Acesta face referire la cauzele pentru care,

la momentul intrării în vigoare a noii legi, exista deja o dată stabilită pentru

ședința de judecată, ceea ce înseamnă că instanțele de apel vor continua

examinarea acestora, indiferent de noua competență stabilită prin lege.

exclusiv la ședințele care au fost stabilite înainte de intrarea în vigoare a noii

legi. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să includă și ședințele care urmează

să fie stabilite după acest moment, textul ar fi fost formulat în mod diferit,

incluzând expres această posibilitate. Prin urmare, cauzele aflate la curțile de

apel și care aveau deja stabilită o ședință înainte de intrarea în vigoare a legii

vor continua să fie examinate de aceste instanțe. În schimb, cauzele care nu

aveau stabilită o ședință la acel moment, dar care, potrivit noii legi, sunt de

competența Curții Supreme de Justiție, vor fi transmise acesteia. Astfel,

textul normativ se referă strict la ședințele stabilite în trecut, iar orice ședință

8

fixată ulterior intrării în vigoare a legii trebuie să respecte noua regulă de

competență.

acțiune este Curtea de Apel Chișinău (actuala Curte de Apel Centru) nu are

relevanță din motiv că la caz se contestă o operațiune administrativă, care

urmează a fi examinată concomitent cu actul administrativ final și anume

ordinul Procurorului General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu

privire la suspendarea din funcție”, de aceea competența exclusivă aparține

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

căruia doar Curtea de Apel Chișinău (actuala Curte de Apel Centru) ar fi

competentă să judece cauza este neîntemeiat. Or, în dreptul procesual,

competența nu este o chestiune de alegere sau de practică anterioară, ci de

aplicare strictă a normei legale. Prin urmare, dacă legea prevede că anumite

cauze sunt de competența Curții Supreme de Justiție sau primei instanțe,

instanțele trebuie să transmită dosarele corespunzătoare la instanța

competentă, fără a se putea invoca un drept de menținere a jurisdicției bazat

pe reglementări anterioare.

legalității impune ca instanțele să respecte competența stabilită de lege, iar

modificările legislative pot muta competența de la o instanță la alta, fără a

afecta dreptul la un proces echitabil.

Omului, cum ar fi cauza Gudmundur Andri Astradsson c. Islandei, nu este

relevantă aici, deoarece în acea speță era vorba de probleme legate de

independența judecătorilor și numirea necorespunzătoare a acestora, nu de

modificări ale regulilor de competență.

de acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (cauza Bellet v. Franța,

pct. 38; Zubac v. Croația (MC), pct. 76-79). Caracterul efectiv al acestui

drept presupune ca individul „să beneficieze de o posibilitate clară și

concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale”

(idem, pct. 36; Nunes Dias v. Portugalia (dec.) în privința normelor

referitoare la citarea în vederea compunerii în instanță).

Republicii Moldova, care prevede că orice persoană are dreptul la satisfacție

efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor

care îi încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime. De asemenea,

articolul 119 din Constituția Republicii Moldova confirmă că părțile

interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac împotriva

hotărârilor judecătorești, în condițiile legii.

Drepturilor Omului, este relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Dos Santos

9

Calado v. Portugalia din 31 martie 2020, care reafirmă importanța asigurării

unui acces efectiv la justiție.

unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție din

cauza lipsei accesului la un tribunal, întrucât Curtea Constituțională a

manifestat un formalism excesiv atunci când a declarat inadmisibile

recursurile constituționale (§ 118-125). Această concluzie s-a bazat pe faptul

că, deși judecătorii naționali au înțeles motivele recursurilor, acestea au fost

respinse exclusiv din cauza nerespectării unei condiții de formă.

că, în aspectul de ține de contestarea operațiunilor administrative

jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una constantă, relevanță

situației prezentând cauzele în care, la fel, s-au contestat operațiuni

administrative ale Consiliului Superior al Procurorilor și anume dosar nr. 3d-

49/23, dosar nr. 3d-50/23.

nejustificată a accesului la justiție și la revendicarea drepturilor Elenei Ceruța

într-un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide declinarea competenței și trimiterea prezentei cauze la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, în vederea examinării împreună cu cererea de

chemare în judecată privind anularea ordinului Procurorului General

interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea din

funcție”.

Rîșcani, se examinează cererea lui Elena Ceruța privind anularea ordinului

Procurorului General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la

suspendarea din funcție” și având în vedere că operațiunea administrativă

urmează soarta actului administrativ, întrucât efectele juridice ale actului

administrativ rezultă din întreaga procedură de suspendare din funcție a

procurorului, și nu separat pentru o operațiune sau un act, Completul Curții

Supreme de Justiție dispune remiterea cauzei, conform competenței, la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Aceasta include cauza actuală privind

contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-50/2022 din 4

martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea

suspendării din funcție a unui procuror”, care este inseparabilă de cererea de

chemare în judecată lui Elena Ceruța privind anularea ordinului Procurorului

General interimar nr.412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea

din funcție”.

Codul administrativ

10

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite cererea depusă de reprezentantul Consiliului Superior al

Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea spre conexare a

dosarului.

Respinge cererea depusă de Elena Ceruța cu privire la restituirea acțiunii

la Curtea de Apel Centru, pentru continuarea examinării cauzei.

Declină competența de examinare a cauzei de contencios administrativ,

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ceruța

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală cu

privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-

50/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea

acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”, în favoarea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Transmite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior

al Procurorilor, terț Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârii

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-50/2022 din 4 martie 2022 „Cu

privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea suspendării din

funcție a unui procuror”, pentru conexare într-un singur proces și examinarea

concomitentă cu cererea de chemare în judecată înaintată de Elena Ceruța

împotriva Procuraturii Generale privind anularea ordinului Procurorului

General interimar nr. 412-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea

din funcție” – Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11