3ra-426/23 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ

3ra-426/23 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Spînu Igor, reprezentat

de avocatul Caisîn Valentin,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Spînu Igor împotriva Consiliul Superior al Procurorilor privind contestarea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva hotărârii din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

Dosarul nr. 3ra-426/23

NR. PIGD 2-22066648-01-3ra-12042023

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până la 1

septembrie 2023) Cod administrativ

Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

05 martie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de

avocatul Caisîn Valentin,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

La 04 aprilie 2022 Spînu Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat:

- casarea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-71/2022

din 24 martie 2022;

- admiterea sesizării sale privind stabilirea existenței elementelor constitutive ale

abaterii disciplinare în privința procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Botanica. Evghenia Luca;

- obligarea Consiliului Superior al Procurilor la aplicarea unei sancțiuni

disciplinare procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia

Luca;

- obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ

defavorabil privind anularea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 de menținere a hotărârii Colegiului de disciplină și

etică nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 de respingere a contestației depusă în ordinea

prevederilor art. 49 alin. (4) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie

2016, asupra deciziei din 08 decembrie 2021 de încetare a procedurii disciplinare în

privința procurorului Evghenia Luca privind îndeplinirea necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu dc către procurorul în Procuratura mun. Chișinâu, oficiul

Botanica, Evghenia Luca;

- obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ

defavorabil privind anularea integrală a hotărârii Colegiului de disciplină și etică de

pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 de

respingere a contestației depuse de Spînu Igor împotriva deciziei de încetare a

procedurii disciplinare din 08 decembrie 2021 în privința procurorului în Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca;

- obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ

defavorabil privind anularea integrală a deciziei nr. 14-38/21-1031 din 08 decembrie

2021 emisă de Inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale

Natalia Cernous, privind îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de

către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca;

- obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ

defavorabil cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința procurorului în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca.

2

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la emiterea hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 nu au fost luate în

considerare toate circumstanțele care sunt obiective și importante, iar acest fapt

denotă ignorarea cerințelor Codului muncii la aplicarea față de procuror a sancțiunii

disciplinare, care, fiind în raport de muncă în calitate de procuror, prin fapta sa, i-a

îngrădit în mod vădit accesul la justiție, drept fundamental garantat de art. 20 din

Constituția Republicii Moldova, art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale a care Republica Moldova este parte

și pct. 2 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 16 din 28 mai 1998 „Cu privire la

interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova” și art. 5 din Codul de

procedură civilă.

Reclamantul a indicat că fapta concretă, exactă și vădită ce constituie abatere

disciplinară a procurorului Evghenia Luca, conform art. 38 lit. a) și e) din Legea cu

privire la Procuratură și încadrarea juridică a acesteia, se identifică prin următoarele

circumstanțe.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2020,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2021, s-a dispus obligarea

procurorului să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților lui Spînu

Igor.

La 28 mai 2021 Spînu Igor, prin sesizarea nr. 1365 depusă către secretariatul

Consiliului Superior al Procurorilor, a atras atenția că în activitatea procurorului

Evghenia Luca s-a constatat nerespectarea legislației naționale și internaționale, în ce

îl privește, fapt ce în opinia sa denotă comiterea abaterilor disciplinare de muncă cu

privire la funcția deținută a procurorului în coroborare cu exercitarea prevederilor

codului de procedură penală.

Reclamantul a susținut că procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Botanica,

Evghenia Luca, urma a fi sancționat în urma abaterilor disciplinare prevăzute prin

art.38 lit. a) și e) din Legea cu privire la Procuratură din 25.02.2016, art. 52 alin.(1)

pct.3), art. 53 alin.(1) pct. 1), art. 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, pct.

6.1.1., 6.2.1. și 6.2.3. din Codul de etică al procurorilor.

A subliniat reclamantul că Colegiul de Disciplină și Etică nu examinează

legalitatea însăși a actelor dispuse în cadrul examinării petițiilor, în cadrul urmăririi

penale, reprezentării acuzării în instanța de judecată, dar verifică și se expune asupra

modului în care decide un procuror să acționeze într-o speță concretă și

corespunderea acestui mod legilor și actelor normative în vigoare ce reglementează

conduita profesională a procurorului.

Legislația muncii, practica și doctrina în materia răspunderii disciplinare, au

stabilit unanim că abaterea disciplinară reprezintă acea încălcare cu vinovăție a

obligațiilor de serviciu sau a normelor de comportare la serviciu, constând într-o

acțiune sau omisiune, săvârșită de către o persoană, subiect al raporturilor de muncă.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară a procurorilor, aceasta este una

specială și derivă din statutul profesional distinct al acestora, ce prezintă anumite

3

particularități specifice, or, în acțiunile sale, procurorul Evghenia Luca a comis

abateri disciplinare prevăzute de art.38 lit. a), e) din Legea cu privire la Procuratură.

Acțiunile procurorului Evghenia Luca, expres sunt constatate prin acte

judecătorești, încălcări disciplinare ce reglementează conduita profesională a

procurorului, s-au constatat încălcări fundamentale a drepturilor omului, fapt ce

denotă comiterea abaterilor disciplinare de muncă cu privire la funcția deținută în

coroborare cu exercitarea prevederilor codului de procedură penală.

În urma examinării procedurii disciplinare, în opinia reclamantului, se constată

prezența unei atitudini necorespunzătoare față de îndeplinirea obligațiunilor de

serviciu de către procurul Evghenia Luca și a dus la interpretarea și aplicarea

incorectă a legislației în domeniu, competență și materie.

A susținut că emiterea unei ordonanțe formale în sensul abordat de către

procuror nu poate constitui rezultatul examinării unei plângeri înaintate, de vreme ce

se denunță acțiunile presupus a fi ilegale și, ca urmare, prin prisma art. 262, art. 263,

265 și 274 CPP, procurorul avea drept sarcină să se expună asupra plângerii prin

emiterea ordonanței respective, lucru care însă nu s-a realizat.

A menționat reclamantul că procurorul Luca Evghenia, fiind audiată în cadrul

verificării sesizării, a acționat cu rea-credință, deoarece a comunicat că în opinia ei

(procurorului):,,...examinarea plângerii cetSpînu Igor, în ordinea art.313 Cod de

procedură penală.... în caz de dezacord cu răspunsul primit, acesta putea să-l conteste

în contencios administrativ...”, fapt ce expres denotă o abatere disciplinară.

La caz relevă că, la sesizările, recepționate de Inspecție la 08 noiembrie 2021

depusă către Consiliului Superior al Procurorilor, s-a anexat încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2020, menținută prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 27 mai 2021, fiind indicate procurorului, în mod obligatoriu

acțiunile necesare de înlăturare a neajunsurilor, totodată și fiind constatate încălcările

admise de procurorul Luca Evghenia.

Luând în considerare că conform Legii nr. 3/2016 din 25.02.2016, art. 6 alin (3),

procurorul este obligat: „a) să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate

cu Constituția, legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte; b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ

adoptate în cadrul Procuraturii; c) să asigure respectarea drepturilor și a libertăților

fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale”, reclamantul susține că

procurorul Evghenia Luca a încălcat aceste obligații.

Suplimentar, a mai indicat reclamantul că, inspectorului procurorilor Cernous

Natalia nu a prezentat opinia scrisă obligatorie a procurorului Evghenia Luca, vizată

în sesizare. Totodată constată lipsa a careva materiale de verificare a sesizării care ar

combate probele anexate la sesizare. De asemenea, aceasta nu s-a expus cu privire la

constatarea judecătorească a încălcărilor depistate a drepturilor fundamentale

autorului sesizării. În temeiul celor menționate reclamantul solicită admiterea acțiunii

în sensul în care a fost formulată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

4

Prin hotărârea din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă

de Spînu Igor a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a stabilit că prin decizia din 08 decembrie 2021 a Inspecției

procurorilor a Procuraturii Generale, a fost încetată procedura disciplinară în privința

procurorului Evghenia Luca, din motivul că nu au fost identificate temeiuri de tragere

la răspundere disciplinară.

Prin hotărârea nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 a Colegiului de disciplină și

etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, a fost respinsă contestația depusă

de Igor Spînu împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Inspecției procurorilor a

Procuraturii Generale.

Nefiind de acord cu hotărârea nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 a Colegiului de

disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, Igor Spînu a depus

contestație la Consiliul Superior al Procurorilor.

Prin hotărârea nr. 1-71/22 din 24 martie 2022 a Consiliului Superior al

Procurorilor s-a respins contestația lui Igor Spînu împotriva hotărârii Colegiului de

disciplină și etică nr.3-15/22 din 23 februarie 2022.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit legalitatea și temeinicia hotărârii Consiliului

Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 „cu privire la examinarea

contestației lui Igor Spînu împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-

15/2022 din 23 februarie 2022”. Aceasta corespunde cerințelor de legalitate, dreptul

discreționar al autorității publice fiind exercitat cu respectarea prevederilor art. 137

Cod administrativ, actul administrativ contestat fiind motivat, concluzia Consiliului

Superior al Procurorilor de a respinge contestația lui Spînu Igor, din lipsa temeiurilor

de tragere la răspundere disciplinară, fiind fortificată inclusiv de actele anexate la

materialele dosarului și a dosarului administrativ.

S-a indicat că activitatea procurorului ce cuprinde ansamblul elementelor

raționamentului logico-juridic la instrumentarea unei cauze ce i-a fost repartizată spre

soluționare nu pot forma obiectul unei verificări disciplinare, întrucât această

activitate se circumscrie competențelor atribuite de lege.

Emiterea de către judecătorul de instrucție a unei decizii judecătorești contrare

poziției procurorului care a participat în ședință nu înseamnă în mod automat că

procurorul a acționat într-un mod neprofesionist și nu în strictă conformitate cu legea.

Instanța a reținut că procurorul Evghenia Luca era persoana împuternicită de a

prezenta instanței de judecată poziția vis-a-vis de argumentele petiționarului, potrivit

propriei convingeri, formate în urma examinării probelor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, pentru a se decide dacă plângerea acestuia urmează a fi

examinată potrivit art.274 Cod de procedură penală.

În rezultatul examinării contestației, Consiliul Superior al Procurorilor întemeiat

a concluzionat că în acțiunile procurorului delegat în Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul Botanica, Evghenia Luca, nu au fost constatate abateri disciplinare, iar decizia

Inspecției procurorilor din 08 decembrie 2021 și hotărârea Colegiului de disciplină și

etică din 23 februarie 2022 sunt întemeiate și legale.

5

Subsecvent, Curtea de Apel Chișină a respins și celelalte pretenții din acțiune.

Instanța de fond a respins alegațiile reclamantului precum că, caracterul

urmăririi penale ar fi fost unul incomplet și că nu au ar fi fost clarificate circumstanțe

care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, deoarece potrivit probatoriului

administrat, se reține că, în ordinea prevăzută de art.262, 263, 274 Cod de procedură

penală prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Botanica

Rusnac Liliana din 15 iulie 2021, menținută prin ordonanța procurorului ierarhic

superior Cimbir Marcel din 03 august 2021, s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi

penale, din motiv că nu există faptul infracțiunii. Astfel, se reține că, examinarea

tuturor alegațiilor formulate de către Spînu Igor s-a desfășurat în conformitate cu

prescripțiile legale, fiindu-i respectate drepturile de a-și prezenta argumentele,

precum și de a avea acces la instanța de judecată în vederea controlului judiciar (la

judecătorul de instrucție) asupra soluțiilor procesual-penale adoptate aferent faptelor

reclamate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 27 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor din

acțiune, precum și constatarea neexaminării în termenul legal de către Consiliul

Superior al Procurorilor a sesizării nr. 2995 din 06 decembrie 2021.

deplin circumstanțele cauzei, iar concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Consiliului Superior al Procurorilor nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, în concret, examinând pentru a determina art. 39 alin. (1) din Legea cu

privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016, sancțiunea disciplinară se aplică

procurorului în funcție de gravitatea abaterilor și în condițiile legii, prin hotărârea

Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Consideră că procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Botanica Evghenia

Luca, urma a fi sancționată în urma abaterilor disciplinare prevăzute prin art.38 lit. a)

și e) din Legea cu privire la Procuratură din 25.02.2016, încălcându-se prevederile

art. 52 alin.(1) pct.3), art. 53 alin.(1) pct.1), art. 290 alin.(1) din Codul de procedură

penală, pct. 6.1.1., 6.2.1. și 6.2.3. din Codul de etică al procurorilor.

Susține că la emiterea hotărârii CSP nr.1-71/2022 din 24 martie 2022, membrii

Consiliului nu au ținut cont de circumstanțele decisive și principiale că, conform

sesizării, s-a atras atenția că atât de judecătoria Ciocana prin încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 07.12.2020, menținută prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 27.05.2021 s-a indicat „...obligarea procurorului să

lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților lui Spînu Igor...”.

6

A mai indicat că este încălcat termenul legal de examinare a sesizării sale. În

acest sens, a menționat că sesizarea sa a fost înaintată la data de 28 mai 2021,

înregistrată la 31 mai 2021 în cancelaria Consiliului Superior al Procurorilor.

Conform art. 47 (1) Legii RM nr. 3 din 25.02.2016 ”cu privire la procuratura” -

Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se

efectuează în termen de pînă la 30 de zile de la data recepționării sesizării de către

Inspecția procurorilor. Sesizarea din 28 mai 2021 a fost examinată doar după

adresarea repetată a lui Igor Spînu din 01 noiembrie 2021, Astfel, consideră că

termenul legal din art. 47 Legii nr. 3/2016 a fost încălcat.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

a solicitat de a declara recursul ca inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

vigoare la data declarării recursului):

„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă

se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil

7

în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în

mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

MOTIVAREA INSTANȚEI

Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 27 octombrie 2022 și la 18 noiembrie

2022 Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, a depus recurs.

Igor la data de 01 februarie 2023 (f.d 118). Prin urmare, motivarea recursului

prezentată la 28 februarie 2023 este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

8

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

casare, invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de Spânu Igor conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

ar fi fost încălcat, instanța de recurs menționează că acesta nu conduce la

admisibilitatea recursului, în condițiile în care recurentul nu l-a dezvoltat și nu l-a

motivat prin prisma faptului dacă, și în ce măsură, termenul procedurii administrative

a viciat implicit soluția finală adoptată. Or, recurentul nu a relatat dacă această

procedură în derulare pe termenul indicat i-ar fi încălcat dreptul de a administra

probe, de a da explicații la apărare, sau ar fi fost limitat în careva alte drepturi. Nu a

argumentat nici temeiul de drept care ar permite concluzia asupra ilegalității actului

administrativ pe motivul încălcării termenului de desfășurare a procedurii

administrative.

pretenția din recurs privind constatarea neexaminării în termenul legal de către

Consiliul Superior al Procurorilor a sesizării nr. 2995 din 06 decembrie 2021, nu se

9

conține în cererea de chemare în judecată, fiind prezentată în recurs ca o pretenție

nouă. Prin urmare, nu se supune testului admisibilității.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de

avocatul Caisîn Valentin.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn

Valentin.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10