3ra-426/23 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ

ÎNCHEIERE cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Igor împotriva Consiliul Superior al Procurorilor privind contestarea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva hotărârii din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău Dosarul nr. 3ra-426/23 NR. PIGD 2-22066648-01-3ra-12042023 Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până la 1 septembrie 2023) Cod administrativ Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr.

Dașchevici, A. Bostan) 05 martie 2025 Textul corespunde originalului 1 Examinând în lipsa părților recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Ion Malanciuc, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT La 04 aprilie 2022 Spînu Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat: - casarea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022; - admiterea sesizării sale privind stabilirea existenței elementelor constitutive ale abaterii disciplinare în privința procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Botanica. Evghenia Luca; - obligarea Consiliului Superior al Procurilor la aplicarea unei sancțiuni disciplinare procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca; - obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ defavorabil privind anularea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 de menținere a hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 de respingere a contestației depusă în ordinea prevederilor art. 49 alin. (4) al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, asupra deciziei din 08 decembrie 2021 de încetare a procedurii disciplinare în privința procurorului Evghenia Luca privind îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu dc către procurorul în Procuratura mun.

Chișinâu, oficiul Botanica, Evghenia Luca; - obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ defavorabil privind anularea integrală a hotărârii Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 de respingere a contestației depuse de Spînu Igor împotriva deciziei de încetare a procedurii disciplinare din 08 decembrie 2021 în privința procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca; - obligarea Consiliul Superior al Procurorilor să emită actul administrativ defavorabil privind anularea integrală a deciziei nr. 14-38/21-1031 din 08 decembrie 2021 emisă de Inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale Natalia Cernous, privind îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către procurorul în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca; - obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită actul administrativ defavorabil cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Evghenia Luca.

2 În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la emiterea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 nu au fost luate în considerare toate circumstanțele care sunt obiective și importante, iar acest fapt denotă ignorarea cerințelor Codului muncii la aplicarea față de procuror a sancțiunii disciplinare, care, fiind în raport de muncă în calitate de procuror, prin fapta sa, i-a îngrădit în mod vădit accesul la justiție, drept fundamental garantat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a care Republica Moldova este parte și pct. 2 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 16 din 28 mai 1998 „Cu privire la interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova” și art. 5 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a indicat că fapta concretă, exactă și vădită ce constituie abatere disciplinară a procurorului Evghenia Luca, conform art. 38 lit. a) și e) din Legea cu privire la Procuratură și încadrarea juridică a acesteia, se identifică prin următoarele circumstanțe. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2020, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2021, s-a dispus obligarea procurorului să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților lui Spînu Igor. La 28 mai 2021 Spînu Igor, prin sesizarea nr. 1365 depusă către secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor, a atras atenția că în activitatea procurorului Evghenia Luca s-a constatat nerespectarea legislației naționale și internaționale, în ce îl privește, fapt ce în opinia sa denotă comiterea abaterilor disciplinare de muncă cu privire la funcția deținută a procurorului în coroborare cu exercitarea prevederilor codului de procedură penală.

Reclamantul a susținut că procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Botanica, Evghenia Luca, urma a fi sancționat în urma abaterilor disciplinare prevăzute prin art.38 lit. a) și e) din Legea cu privire la Procuratură din 25.02.2016, art. 52 alin.(1) pct.3), art. 53 alin.(1) pct. 1), art. 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, pct. 6.1.1., 6.2.1. și 6.2.3. din Codul de etică al procurorilor. A subliniat reclamantul că Colegiul de Disciplină și Etică nu examinează legalitatea însăși a actelor dispuse în cadrul examinării petițiilor, în cadrul urmăririi penale, reprezentării acuzării în instanța de judecată, dar verifică și se expune asupra modului în care decide un procuror să acționeze într-o speță concretă și corespunderea acestui mod legilor și actelor normative în vigoare ce reglementează conduita profesională a procurorului.

Legislația muncii, practica și doctrina în materia răspunderii disciplinare, au stabilit unanim că abaterea disciplinară reprezintă acea încălcare cu vinovăție a obligațiilor de serviciu sau a normelor de comportare la serviciu, constând într-o acțiune sau omisiune, săvârșită de către o persoană, subiect al raporturilor de muncă. În ceea ce privește răspunderea disciplinară a procurorilor, aceasta este una specială și derivă din statutul profesional distinct al acestora, ce prezintă anumite 3 particularități specifice, or, în acțiunile sale, procurorul Evghenia Luca a comis abateri disciplinare prevăzute de art.38 lit. a), e) din Legea cu privire la Procuratură.

Acțiunile procurorului Evghenia Luca, expres sunt constatate prin acte judecătorești, încălcări disciplinare ce reglementează conduita profesională a procurorului, s-au constatat încălcări fundamentale a drepturilor omului, fapt ce denotă comiterea abaterilor disciplinare de muncă cu privire la funcția deținută în coroborare cu exercitarea prevederilor codului de procedură penală. În urma examinării procedurii disciplinare, în opinia reclamantului, se constată prezența unei atitudini necorespunzătoare față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu de către procurul Evghenia Luca și a dus la interpretarea și aplicarea incorectă a legislației în domeniu, competență și materie.

A susținut că emiterea unei ordonanțe formale în sensul abordat de către procuror nu poate constitui rezultatul examinării unei plângeri înaintate, de vreme ce se denunță acțiunile presupus a fi ilegale și, ca urmare, prin prisma art. 262, art. 263, 265 și 274 CPP, procurorul avea drept sarcină să se expună asupra plângerii prin emiterea ordonanței respective, lucru care însă nu s-a realizat. A menționat reclamantul că procurorul Luca Evghenia, fiind audiată în cadrul verificării sesizării, a acționat cu rea-credință, deoarece a comunicat că în opinia ei (procurorului):,,...examinarea plângerii cetSpînu Igor, în ordinea art.313 Cod de procedură penală… în caz de dezacord cu răspunsul primit, acesta putea să-l conteste în contencios administrativ...”, fapt ce expres denotă o abatere disciplinară.

La caz relevă că, la sesizările, recepționate de Inspecție la 08 noiembrie 2021 depusă către Consiliului Superior al Procurorilor, s-a anexat încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2020, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2021, fiind indicate procurorului, în mod obligatoriu acțiunile necesare de înlăturare a neajunsurilor, totodată și fiind constatate încălcările admise de procurorul Luca Evghenia.

Luând în considerare că conform Legii nr. 3/2016 din 25.02.2016, art. 6 alin (3), procurorul este obligat: „a) să-și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; b) să respecte prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii; c) să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor sale”, reclamantul susține că procurorul Evghenia Luca a încălcat aceste obligații. Suplimentar, a mai indicat reclamantul că, inspectorului procurorilor Cernous Natalia nu a prezentat opinia scrisă obligatorie a procurorului Evghenia Luca, vizată în sesizare.

Totodată constată lipsa a careva materiale de verificare a sesizării care ar combate probele anexate la sesizare. De asemenea, aceasta nu s-a expus cu privire la constatarea judecătorească a încălcărilor depistate a drepturilor fundamentale autorului sesizării. În temeiul celor menționate reclamantul solicită admiterea acțiunii în sensul în care a fost formulată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

4 Prin hotărârea din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău acțiunea depusă de Spînu Igor a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța de fond a stabilit că prin decizia din 08 decembrie 2021 a Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale, a fost încetată procedura disciplinară în privința procurorului Evghenia Luca, din motivul că nu au fost identificate temeiuri de tragere la răspundere disciplinară. Prin hotărârea nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 a Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, a fost respinsă contestația depusă de Igor Spînu împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale. Nefiind de acord cu hotărârea nr.3-15/22 din 23 februarie 2022 a Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor, Igor Spînu a depus contestație la Consiliul Superior al Procurorilor.

Prin hotărârea nr. 1-71/22 din 24 martie 2022 a Consiliului Superior al Procurorilor s-a respins contestația lui Igor Spînu împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-15/22 din 23 februarie 2022. Curtea de Apel Chișinău a stabilit legalitatea și temeinicia hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-71/2022 din 24 martie 2022 „cu privire la examinarea contestației lui Igor Spînu împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3- 15/2022 din 23 februarie 2022”. Aceasta corespunde cerințelor de legalitate, dreptul discreționar al autorității publice fiind exercitat cu respectarea prevederilor art. 137 Cod administrativ, actul administrativ contestat fiind motivat, concluzia Consiliului Superior al Procurorilor de a respinge contestația lui Spînu Igor, din lipsa temeiurilor de tragere la răspundere disciplinară, fiind fortificată inclusiv de actele anexate la materialele dosarului și a dosarului administrativ.

S-a indicat că activitatea procurorului ce cuprinde ansamblul elementelor raționamentului logico-juridic la instrumentarea unei cauze ce i-a fost repartizată spre soluționare nu pot forma obiectul unei verificări disciplinare, întrucât această activitate se circumscrie competențelor atribuite de lege. Emiterea de către judecătorul de instrucție a unei decizii judecătorești contrare poziției procurorului care a participat în ședință nu înseamnă în mod automat că procurorul a acționat într-un mod neprofesionist și nu în strictă conformitate cu legea. Instanța a reținut că procurorul Evghenia Luca era persoana împuternicită de a prezenta instanței de judecată poziția vis-a-vis de argumentele petiționarului, potrivit propriei convingeri, formate în urma examinării probelor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, pentru a se decide dacă plângerea acestuia urmează a fi examinată potrivit art.274 Cod de procedură penală.

În rezultatul examinării contestației, Consiliul Superior al Procurorilor întemeiat a concluzionat că în acțiunile procurorului delegat în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Evghenia Luca, nu au fost constatate abateri disciplinare, iar decizia Inspecției procurorilor din 08 decembrie 2021 și hotărârea Colegiului de disciplină și etică din 23 februarie 2022 sunt întemeiate și legale. 5 Subsecvent, Curtea de Apel Chișină a respins și celelalte pretenții din acțiune.

Instanța de fond a respins alegațiile reclamantului precum că, caracterul urmăririi penale ar fi fost unul incomplet și că nu au ar fi fost clarificate circumstanțe care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, deoarece potrivit probatoriului administrat, se reține că, în ordinea prevăzută de art.262, 263, 274 Cod de procedură penală prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Botanica Rusnac Liliana din 15 iulie 2021, menținută prin ordonanța procurorului ierarhic superior Cimbir Marcel din 03 august 2021, s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale, din motiv că nu există faptul infracțiunii.

Astfel, se reține că, examinarea tuturor alegațiilor formulate de către Spînu Igor s-a desfășurat în conformitate cu prescripțiile legale, fiindu-i respectate drepturile de a-și prezenta argumentele, precum și de a avea acces la instanța de judecată în vederea controlului judiciar (la judecătorul de instrucție) asupra soluțiilor procesual-penale adoptate aferent faptelor reclamate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

33. La 18 noiembrie 2022 Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 27 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor din acțiune, precum și constatarea neexaminării în termenul legal de către Consiliul Superior al Procurorilor a sesizării nr. 2995 din 06 decembrie 2021. 34. În motivarea recursului s-a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, iar concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Consiliului Superior al Procurorilor nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, în concret, examinând pentru a determina art. 39 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25.02.2016, sancțiunea disciplinară se aplică procurorului în funcție de gravitatea abaterilor și în condițiile legii, prin hotărârea Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Consideră că procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Botanica Evghenia Luca, urma a fi sancționată în urma abaterilor disciplinare prevăzute prin art.38 lit. a) și e) din Legea cu privire la Procuratură din 25.02.2016, încălcându-se prevederile art. 52 alin.(1) pct.3), art. 53 alin.(1) pct.1), art. 290 alin.(1) din Codul de procedură penală, pct. 6.1.1., 6.2.1.

și 6.2.3. din Codul de etică al procurorilor. Susține că la emiterea hotărârii CSP nr.1-71/2022 din 24 martie 2022, membrii Consiliului nu au ținut cont de circumstanțele decisive și principiale că, conform sesizării, s-a atras atenția că atât de judecătoria Ciocana prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07.12.2020, menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.05.2021 s-a indicat „...obligarea procurorului să lichideze încălcările depistate ale drepturilor și libertăților lui Spînu Igor...”. 6 A mai indicat că este încălcat termenul legal de examinare a sesizării sale. În acest sens, a menționat că sesizarea sa a fost înaintată la data de 28 mai 2021, înregistrată la 31 mai 2021 în cancelaria Consiliului Superior al Procurorilor.

Conform art. 47 (1) Legii RM nr. 3 din 25.02.2016 ”cu privire la procuratura” - Verificarea sesizării cu privire la fapta ce poate constitui abatere disciplinară se efectuează în termen de pînă la 30 de zile de la data recepționării sesizării de către Inspecția procurorilor. Sesizarea din 28 mai 2021 a fost examinată doar după adresarea repetată a lui Igor Spînu din 01 noiembrie 2021, Astfel, consideră că termenul legal din art. 47 Legii nr. 3/2016 a fost încălcat.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

37. Prin referința din 28 aprilie 2023 intimatul Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat de a declara recursul ca inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

38. Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede următoarele: „Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ” 39. Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.” 40. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.” 41. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului): „recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”. 42. Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil 7 în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

MOTIVAREA INSTANȚEI

43. Referitor la termenul de depunere a recursului, se constată că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 27 octombrie 2022 și la 18 noiembrie 2022 Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, a depus recurs. 44. Hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată recurentului Spînu Igor la data de 01 februarie 2023 (f.d 118). Prin urmare, motivarea recursului prezentată la 28 februarie 2023 este în termen. 45. Din analiza prevederilor art.246 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

46. Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. 47. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

48. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. 49. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 50. De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

8 51. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 52. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 53. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

54. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 55. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Spânu Igor conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

56. Cu referire la argumentul recurentului, că termenul procedurii administrative ar fi fost încălcat, instanța de recurs menționează că acesta nu conduce la admisibilitatea recursului, în condițiile în care recurentul nu l-a dezvoltat și nu l-a motivat prin prisma faptului dacă, și în ce măsură, termenul procedurii administrative a viciat implicit soluția finală adoptată. Or, recurentul nu a relatat dacă această procedură în derulare pe termenul indicat i-ar fi încălcat dreptul de a administra probe, de a da explicații la apărare, sau ar fi fost limitat în careva alte drepturi. Nu a argumentat nici temeiul de drept care ar permite concluzia asupra ilegalității actului administrativ pe motivul încălcării termenului de desfășurare a procedurii administrative.

57. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că pretenția din recurs privind constatarea neexaminării în termenul legal de către Consiliul Superior al Procurorilor a sesizării nr. 2995 din 06 decembrie 2021, nu se 9 conține în cererea de chemare în judecată, fiind prezentată în recurs ca o pretenție nouă. Prin urmare, nu se supune testului admisibilității. 58. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției 59. În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin.

60. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 10