3r-160/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3r-160/23

2-23058215-01-3r-14062023

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, D. Băbălău, I. Dutca

D E C I Z I E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Mariana Pitic

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Pitic

examinând recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Răileanu Petru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Spînu Igor împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrative

individual favorabil,

împotriva încheierii din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Spînu Igor

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrative individual favorabil,

c o n s t a t ă:

La 21 aprilie 2023, Spînu Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor nr. 1-53/2023 din 23 martie 2023, cu obligarea pârâtului de a emite actul

administrative individual favorabil privind sancționarea disciplinară a procurorului

Luca Evghenia.

Prin încheierea din 18 mai 2023 Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă

acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Spînu Igor împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrative individual favorabil, în temeiul art. 207, alin.

(2), lit. e) din Codul administrativ.

La 03 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Spînu Igor, reprezentat de

avocatul Răileanu Petru a depus recurs împotriva încheierii din data de 18 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate,

rejudecarea cauzei spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată.

În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia contestată,

menționând că îi încalcă accesul liber la justiție, instanța nu s-a expus asupra

argumentelor invocate și contravine art. 6 din Convenția CEDO.

Curtea Supremă de Justiție a expediat, prin intermediul oficiului poștal, pentru

notificare Consiliului Superior al Procurorilor copia recursului depus de către Spînu

Igor, împotriva încheierii din data de 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, însă până

1

la data examinării recursului autoritatea intimată nu și-a valorificat drepturile sale și nu

a depus referință.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de

Spînu Igor la data de 03 iunie 2023 este în termen, având în vedere că încheierea

contestată emisă la 18 mai 2023 a fost recepționată de către reprezentantul recurentului

Spînu Igor, avocatul Răileanu Petru la poșta electronică, raileanu.petru@gmail.com,

la data de 24 mai 2023. (f.d.100)

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o deciziei prin care respinge

recursul.

Potrivit materialelor cauzei și lucrărilor dosarului, completul constată că la 26

noiembrie 2021 și 09 decembrie 2021 în corespondența instituțională a Consiliului

Superior al Procurorilor a fost înregistrată sesizarea lui Spînu Igor privind tragerea la

răspundere disciplinară a procurorului în Procuratura mun. Chișinău Oficiul Botanica,

Luca Evghenia.

Prin decizia Inspecție procurorilor din 27 decembrie 2021, procedura disciplinară

în privința procurorului Luca Evghenia a fost încetată, din lipsa temeiurilor de tragere

la răspundere disciplinară.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de Inspecția Procurorilor, Spînu Igor a depus

contestație.

Prin hotărârea Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al

Procurorilor nr. 3-18/2022 din 23 februarie 2022, s-a respins contestația depusă de

Spînu Igor, din motiv că nu au fost identificate temeiuri de tragere la răspundere

disciplinară a procurorului Evghenia Luca.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-53/23 din 23 martie

2023, s-a respins contestația depusă de Spînu Igor împotriva hotărârii Colegiului de

disciplină și etică nr. 3-18/2022 din 23 februarie 2022.

2

La 21 aprilie 2023 Spînu Igor a înaintat la Curtea de Apel Chișinău acțiune

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat casarea hotărârii

Colegiului de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor și

adoptarea unei noi hotărâri de soluționate a cauzei.

Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 207, alin. (2), lit. e) din Codul

administrativ, prin încheierea din 18 mai 2023 a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de către Spînu Igor împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrative favorabil.

În susținerea acestei concluzii Curtea de Apel Chișinău, ca instanța de fond, a

reținut că Spînu Igor nu poate invoca încălcarea unui interes legitim pe marginea

activității administrative realizate și a actului administrativ emis, fapt ce presupune că

reclamantul nu poate revendica încălcarea prin încălcarea administrativă a unui drept,

în sensul art. 17 din Codul administrativ.

Această concluzie a Curții de Apel Chișinău este considerată de către completul

Curții Supreme de Justiție corectă din următoarele considerente .

În conformitate cu prevederile art. 207, alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă,

acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească

susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în

special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art. 17.

Articolul 189, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Prin urmare, unul din elementele definitorii ale acțiunii în contencios

administrativ este revendicarea unui drept propriu vătămat prin una din formele

activității administrative, or, acțiunea în contencios administrativ trebuie să urmărească

revendicarea unui drept subiectiv vătămat.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Conform 10, alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Articolul 39, alin. (1) și (2) din Codul administrativ garantează controlul

judecătoresc al activității administrative și stipulează că acesta nu poate fi îngrădit.

3

Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței

de judecată competente.

Sub acest aspect completul specializat relevă că prevederile articolului 207, alin.

(2), lit. e) din Codul administrativ urmează a fi aplicate în corespundere cu dispozițiile

articolelor 17, 20 și 39 din Codul administrativ.

Instanța de recurs menționează, că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se

materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine

legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care

pretinde un drept împotriva unei alte persoane, ori are un interes pentru constatarea

existenței sau inexistenței unui drept.

Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară

îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea

competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept

încălcat, etc.

La caz, Spînu Igor, solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al

Procurorilor din 23 martie 2023, nu a indicat, prin prisma art. 17 din Codul

administrativ, care drepturi sau interese legitime ale sale au fost încălcate prin

hotărârea contestată.

Simplul dezacord cu hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 23 martie

2023 nu denotă încălcarea unui drept subiectiv al reclamantului, care poate fi apărat

prin intermediul justiției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că normele legale

citate supra interzic un contencios obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului

pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării

unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel încât pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ este necesar revendicarea unui drept subiectiv

exclusiv al lui Spînu Igor.

Prin urmare, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate

prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi invocată

vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în textul articolelor 17, 39 și

189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se

referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare actio popularis.

În acest sens este relevantă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să

prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări,

la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi

[Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene

(cererea nr. 45572/00)].

Curtea a subliniat că în Convenție nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o

actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenție; aceasta nu

autorizează nici persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept

intern doar pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că

dispoziția respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva

Regatului Unit).

4

Astfel, un act administrativ poate fi anulat numai dacă și cu condiția de a se

dovedi că a produs societății reclamante o vătămare într-un drept, ori într-un interes

legitim, potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră contenciosul subiectiv.

Instanța sesizată de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul

administrativ care face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice

subiective.

Din analiza cererii de chemare în judecată depusă de către Spînu Igor nu se

desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea Consiliului Superior al

Procurorilor din 23 martie 2023. Revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al

reclamantului reprezintă o condiție obligatori pentru ca acțiunea în contencios

administrativ să treacă testul de admisibilitate.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că soluția adoptată de către Curtea de Apel Chișinău de a declara

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de către Spînu Igor împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ individual

defavorabil, în temeiul articolului 207, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ,

este corectă.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că soluția emisă prin

încheierea din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău este corectă, completul Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul depus de către Spînu Igor.

În corespundere cu art. 193, art. 241, art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) și alin. (3)

din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Spînu Igor, reprezentat de avocatul Răileanu Petru.

Se menține încheierea din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Igor

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrative individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Pitic

5