3d-50/23 — anularea actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual
- Temei legal
- Transmiterea cauzei spre examinare instantei competente. Operatiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual
3d-50/23 — anularea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la declinarea competenței și transmiterea dosarului la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza, intentată la acțiunea depusă de Mirandolina Sușițcaia
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea
actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-50/23
NR. PIGD 2-23173052-01-3d-05122023)
Declinarea competenței (art. 199 alin. (2) din Codul administrativ).
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual.
5 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică acțiunea depusă de Mirandolina
Sușițcaia
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
Boico Marianna, grefier.
Cu participarea:
Reclamantei – Mirandolina Sușițcaia
Reprezentantului reclamantei, Mirandolina Sușițcaia – avocatului
Adrian Crețu
Reprezentantului pârâtului, Consiliului Superior al Procurorilor –
Iulian Gainaru
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 decembrie 2023, Mirandolina Sușițcaia a depus la Curtea Supremă
de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor solicitând instanței de judecată (f.d. 2-12):
− Primirea și admiterea spre examinare a prezentei acțiuni;
− În ordinea art. 221 din Codul administrativ, de a obliga pârâtul să
prezinte, la etapa de pregătire spre examinare a prezentei cauze
administrative, a tuturor materialelor dosarul administrativ și
partea motivată a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-195/23 din 17 noiembrie 2023, adoptată în privința acesteia;
− De a permite reclamantei, la etapa de pregătire a cauzei
administrative, prezentarea unei acțiuni motivate și depline cu
referință la decizia contestată, imediat după recepția părții motivate
a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-195/23 din
17 noiembrie 2023;
− Anularea integrală a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor
nr. 1-195/23 din 17 noiembrie 2023, adoptată cu privire la
examinarea demersului Procurorului General interimar și a
eliberarea acordul în vederea suspendării din funcția de procuror în
Procuratura Anticorupție a doamnei Mirandolina Sușițcaia.
1
La 19 decembrie 2023, Mirandolina Sușițcaia a depus acțiunea motivată
(f.d. 24-44).
Prin referința depusă la 29 ianuarie 2024, Consiliul Superior al
Procurorilor a solicitat respingerea acțiunii depuse de Mirandolina Sușițcaia,
deoarece obiecțiile reclamantei invocate în cererea de chemare în judecată
sunt neîntemeiate.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului, Consiliului
Superior al Procurorilor – Iulian Gainaru a solicitat emiterea unei încheieri
privind transmiterea dosarului nr. 3d-50/24 spre conexare la Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani pentru soluționarea cauzei în fond concomitent cu
cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mirandolina
Sușițcaia împotriva Procurorului General interimar, terț Consiliul Superior
al Procurorilor privind anularea ordinului Procurorului General interimar
nr.1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Mirandolina Sușițcaia a
solicitat respingerea cererii înaintate de Consiliul Superior al Procurorilor,
invocând că competentă de examinare a prezentei cauze este Curtea Supremă
de Justiție.
Reprezentantul reclamantei, avocatul Adrian Crețu, a susținut poziția
reclamantei și a subliniat, în completare, că prezenta cauză nu poate fi
conexată cu cea aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, întrucât
cele două cauze se află pe rolul unor instanțe cu jurisdicții diferite.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”
Art. 196 alin. (1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă
contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 199 alin. (2) din Codul administrativ:
2
„Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența altei
instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite
instanței competente.”
Art. 3 din Codul administrativ:
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”.
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 15 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților
publice care nu produc ca atare efecte juridice.
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau
îndreptate împotriva unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit.
Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
3
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 207 alin. (1) alin. (2) lit. e) și alin. (3) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17;
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–
e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Art. 209 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în
termen se aplică corespunzător.”
Art. 230 din Codul administrativ:
„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă
consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces.”
Art. 55 alin.(1), (2) și (6) din Legea cu privire la procuratură nr. 3
din 25 februarie 2016:
„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din
funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al
Procurorilor. În situații ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda pe
procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea ședință a
Consiliului Superior al Procurorilor.
Procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, fără
implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de
maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte cazuri
prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului
General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcție în instanța de
judecată în condițiile legii.”
Art. 79 alin. (1) din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din
25 februarie 2016:
„Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă
de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile
lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.”
4
Pct. 12.11 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din
14 septembrie 2016:
„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din
funcție prin ordin al Procurorului General. În prealabil, Procurorul General sau, după caz,
procurorul care exercită urmărirea penală sesizează Consiliul cu solicitarea de eliberare a
acordului scris în vederea suspendării din funcție a procurorului. Sesizarea despre
suspendarea din funcție se susține în fața Consiliului de către de către procurorul inițiator
al procedurii de suspendare din funcție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Prin prisma dispozițiilor art. 209 din Codul administrativ în coroborare
cu prevederile art. 79 alin. (1) din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din
25 februarie 2016, instanța de judecată menționează că Mirandolina
Sușițcaia s-a conformat dispozițiilor legale și a depus în termen acțiunea la
data de 1 decembrie 2023, având în vedere că copia dispozitivului hotărârii
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-195/23 din 17 noiembrie 2023 i-a
fost notificată, prin intermediul poștei electronice la 21 noiembrie 2023
(f.d.13), iar hotărârea motivată la 7 decembrie 2023 (f.d. 47).
Analizând actele dosarului, examinând argumentele părților implicate
în proces, ținând cont de practica constantă a Curții Supreme de Justiție în
cauze similare și raportându-se la prevederile legale enunțate, instanța de
judecată conchide că acțiunea înaintată de Mirandolina Sușițcaia urmează a
fi transmisă Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani spre examinare
concomitentă cu cererea de chemare în judecată depusă de Mirandolina
Sușițcaia împotriva Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al
Procurorilor privind anularea ordinului Procurorului General interimar
nr.1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
În argumentarea concluziei enunțate, instanța de judecată notează că,
la 5 octombrie 2022, Procurorul General interimar a înaintat un demers
Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat eliberarea acordului
de către Consiliul Superior al Procurorilor, pentru suspendarea provizorie
din funcție a procurorului în Procuratura Anticorupție, Mirandolina
Sușițcaia, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe cauza penală (f.d.1-5,
Dosar administrativ, vol. I).
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-195/2023 din
17 noiembrie 2023 „cu privire la demersul despre eliberarea acordului în
vederea suspendării din funcție a unui procuror”, s-a admis demersul
Procurorului General interimar și s-a eliberat acordul în vederea suspendării
din funcția de procuror în Procuratura Anticorupție a doamnei Mirandolina
Sușițcaia (f.d.102-103, Dosar administrativ, vol. I).
5
Iar, prin ordinul Procurorului General interimar nr.1929-p din
21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”, s-a suspendat
Mirandolina Sușițcaia din funcția de procuror în Procuratura Anticorupție,
de la 22 noiembrie 2023, până la adoptarea unei hotărâri pe caz.
La 1 decembrie 2023, Mirandolina Sușițcaia a depus la Curtea
Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor solicitând anularea integrală a hotărârii Consiliului
Superior al Procurorilor nr. 1-195/23 din 17 noiembrie 2023 „Cu privire la
examinarea demersului Procurorului General interimar și a eliberarea
acordul în vederea suspendării din funcția de procuror în Procuratura
Anticorupție a doamnei Mirandolina Sușițcaia”.
Iar, la 19 decembrie 202, Mirandolina Sușițcaia a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Procurorului General interimar, terț Consiliul
Superior al Procurorilor, solicitând anularea ordinului Procurorului General
interimar nr.1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din
funcție”, care la moment se află spre examinare la Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani.
Având în vedere dispozițiile art. 5, 10 alin. (1), 15, 20, 189 alin. (1) și
198 alin. (2) din Codul administrativ, instanța de judecată reține că un
element esențial al acțiunii în contencios administrativ îl constituie
revendicarea unui drept subiectiv vătămat printr-un act sau o activitate
administrativă. Astfel, scopul acțiunii în contencios administrativ trebuie să
fie protejarea și restabilirea dreptului propriu afectat.
Activitatea autorităților administrației publice se desfășoară prin două
forme principale: una care produce efecte juridice, precum actele
administrative și contractele administrative, și alta care nu generează efecte
juridice proprii, reprezentată de operațiunile administrative.
Sub acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ trebuie aplicate în concordanță cu dispozițiile articolelor 17,
20 și 39 din același cod.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că, din
punct de vedere procesual, accesul liber la justiție se concretizează prin
prerogativele aferente dreptului la acțiune, acesta fiind o aptitudine legală
recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care
invocă un drept împotriva altei persoane sau urmărește constatarea existenței
ori inexistenței unui drept sau interes.
Astfel, pentru a putea fi examinată o acțiune în contencios
administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă
și conținut, precum: respectarea competenței jurisdicționale, existența
capacității procesuale, invocarea unui drept încălcat, printre altele.
6
În acest context, instanța de judecată subliniază caracterul complex și
multi-etapizat al procedurii de suspendare din funcție a unui procuror, în
conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (1), (2) și (6) din Legea cu privire la
procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, coroborate cu pct. 12.11 din
Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din 14 septembrie 2016.
Procedura administrativă de suspendare din funcție a unui procuror
presupune parcurgerea mai multor etape, respectiv: solicitarea acordului de
la Consiliul Superior al Procurorilor de către Procurorul General; exprimarea
acordului de către Consiliul Superior al Procurorilor; și emiterea actelor
administrative individuale (ordine) de suspendare din funcție de către
Procurorul General.
Faptul că Mirandolina Sușițcaia a contestat într-un proces separat
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-195/23 din 17 noiembrie
2023, „Cu privire la examinarea demersului Procurorului General interimar
și eliberarea acordului în vederea suspendării din funcția de procuror în
Procuratura Anticorupție a doamnei Mirandolina Sușițcaia”, nu a condus la
pierderea conexității între etapele procedurii administrative contestate și nici
nu a exclus legătura cauzală dintre operațiunile administrative și actele
administrative individuale emise în cadrul acestei proceduri, în raport cu
prejudicierea intereselor sale.
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-195/23 din
17 noiembrie 2023, „Cu privire la examinarea demersului Procurorului
General interimar și eliberarea acordului în vederea suspendării din funcția
de procuror în Procuratura Anticorupție a doamnei Mirandolina Sușițcaia”,
contestată în speță, nu întrunește elementele obligatorii ale unui act
administrativ și, prin urmare, nu constituie un act administrativ individual în
sensul art. 10 din Codul administrativ. Aceasta reprezintă o operațiune
administrativă întreprinsă de Consiliul Superior al Procurorilor, care, prin ea
însăși, nu produce efecte juridice.
Temeiul juridic al suspendării din funcția de procuror este reprezentat
de actul administrativ individual emis de către angajator, respectiv ordinul
Procurorului General interimar nr. 1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire
la suspendarea din funcție”. Acordul scris eliberat de Consiliul Superior al
Procurorilor constituie doar o pre-condiție și un element prealabil obligatoriu
pe care Procurorul General trebuie să îl obțină pentru emiterea ordinului de
suspendare. Cu toate acestea, acest acord nu reprezintă actul administrativ
care influențează în mod direct raporturile de muncă ale doamnei
Mirandolina Sușițcaia.
Astfel, operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent
cu actul administrativ individual corespunzător.
7
De altfel, instanța de judecată constată că operațiunile administrative
realizate (demersul Procurorului General interimar și hotărârea Consiliului
Superior al Procurorilor) și actul administrativ individual (ordinul de
suspendare) emise în această speță de către Procurorul General interimar și,
respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor, acționează împreună pentru a
produce efecte juridice relevante în cauză. Astfel, suspendarea activității
procurorului intervine începând cu emiterea ordinului de suspendare din
funcție de către Procurorul General.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul
de acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (cauza Bellet v. Franța,
pct. 38; Zubac v. Croația (MC), pct. 76-79). Caracterul efectiv al acestui
drept presupune ca individul „să beneficieze de o posibilitate clară și
concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale”
(idem, pct. 36; Nunes Dias v. Portugalia (dec.) în privința normelor
referitoare la citarea în vederea compunerii în instanță).
Această concluzie este susținută de articolul 20 alin. (1) din Constituția
Republicii Moldova, care prevede că orice persoană are dreptul la satisfacție
efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor
care îi încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime. De asemenea,
articolul 119 din Constituția Republicii Moldova confirmă că părțile
interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac împotriva
hotărârilor judecătorești, în condițiile legii.
În contextul respectării prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, este relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Dos Santos
Calado v. Portugalia din 31 martie 2020, care reafirmă importanța asigurării
unui acces efectiv la justiție
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în
unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție din
cauza lipsei accesului la un tribunal, întrucât Curtea Constituțională a
manifestat un formalism excesiv atunci când a declarat inadmisibile
recursurile constituționale (§ 118-125). Această concluzie s-a bazat pe faptul
că, deși judecătorii naționali au înțeles motivele recursurilor, acestea au fost
respinse exclusiv din cauza nerespectării unei condiții de formă.
Așadar, având în vedere cele menționate și pentru a preveni îngrădirea
nejustificată a accesului la justiție și la revendicarea drepturilor Mirandolinei
Sușițcaia într-un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide declinarea competenței și trimiterea cauzei la
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în vederea examinării împreună cu
cererea privind anularea ordinului Procurorului General interimar nr. 1929-
p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
Astfel, întrucât, potrivit competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani, se examinează cererea Mirandolinei Sușițcaia privind anularea
8
ordinului Procurorului General interimar nr. 1929-p din 21 noiembrie 2023
„Cu privire la suspendarea din funcție” și având în vedere că operațiunea
administrativă urmează soarta actului administrativ, întrucât efectele juridice
ale actului administrativ rezultă din întreaga procedură de suspendare din
funcție a procurorului, și nu separat pentru o operațiune sau un act,
Completul Curții Supreme de Justiție dispune remiterea cauzei, conform
competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Aceasta include
cauza actuală privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-195/23 din 17 noiembrie 2023, care este inseparabilă de
cererea Mirandolinei Sușițcaia privind anularea ordinului Procurorului
General interimar nr. 1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la
suspendarea din funcție”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.199 alin. (2) și 230 din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declină competența de examinare a cauzei de contencios administrativ,
intentate la acțiunea depusă de Mirandolina Sușițcaia împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ, în
favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Transmite acțiunea în contencios administrativ, intentată acțiunea depusă
de Mirandolina Sușițcaia împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu
privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-195/23
din 17 noiembrie 2023 „Cu privire la examinarea demersului Procurorului
General interimar și eliberarea acordului în vederea suspendării din funcția
de procuror în Procuratura Anticorupție a doamnei Mirandolina Sușițcaia”,
pentru examinarea concomitentă cu acțiunea înaintată de Mirandolina
Sușițcaia împotriva Procurorului General interimar, terț Consiliul Superior
al Procurorilor privind anularea ordinului Procurorului General interimar
nr.1929-p din 21 noiembrie 2023 „Cu privire la suspendarea din funcție” –
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9