3d-41/24 — cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1 51 2022 din 4 martie 2022
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1 51 2022 din 4 martie 2022
- Temei legal
- Operatiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual.
3d-41/24 — cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1 51 2022 din 4 martie 2022 (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la declinarea competenței și transmiterea dosarului la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Dumitru Raileanu împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț
Procuratura Generală cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-51/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre
eliberarea acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”,
(Dosarul nr. 3d-41/24
NR. PIGD 2-22046791-01-3d-19062024)
Declinarea competenței (art. 199 alin. (2) din Codul administrativ).
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual.
24 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând din oficiu cererea depusă de reprezentantul Consiliului
Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea spre
conexare a dosarului,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 4 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Dumitru Raileanu
a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală solicitând
instanței de judecată (f.d. 4-5):
Admiterea prezentei cereri;
Anularea în tot a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
51/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea
acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”.
Prin referința depusă la 28 aprilie 2022, Consiliul Superior al
Procurorilor a solicitat respingerea acțiunii depuse de Dumitru Raileanu,
deoarece obiecțiile reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată
sunt neîntemeiate (f.d. 13-15).
Prin încheierea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis cererea formulată de către Dumitru Raileanu, privind ridicarea
excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale în
vederea declarării neconstituțională a dispoziției art. 55 alin. (1) din Legea
cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, art. 75 alin. (2)-(3) și
art. 78 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, prin prisma art.art.4, 16, 20, 21, 23,
43, 47, 53 și 54 din Constituția R. Moldova. S-a expediat în adresa Curții
Constituționale a Republicii Moldova sesizarea formulată de către Dumitru
Raileanu, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea
Curții Constituționale în vederea declarării neconstituțională a dispoziției art.
55 alin. (1) din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016,
art. 75 alin. (2)-(3) și art. 78 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, prin prisma
art.art.4, 16, 20, 21, 23, 43, 47, 53 și 54 din Constituția R. Moldova (f.d. 44-
48).
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 52 din 4 mai 2023 s-au declarat
inadmisibile sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a articolelor
55 alin.(1) din Legea cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, 75
alineatele (2) și (3) și 78 alin.(2) lit.c) din Codul muncii, ridicate de dl
Dumitru Răileanu, reclamant în dosarul nr.3-133/2022, pendinte la Curtea
1
de Apel Chișinău, și în dosarul nr.3-851/2022, pendinte la Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 52-56).
Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 s-a transmis cauza de contencios
administrativ la acțiunea înaintată de către Dumitru Raileanu împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală, cu privire la
anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-51/2022 din 4
martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea
suspendării din funcție a unui procuror”, la Curtea Supremă de Justiție,
pentru examinare conform competenței (f.d. 60-62).
La data de 18 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice,
reprezentantul Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru, a depus
o cerere prin care a solicitat emiterea unei încheieri privind transmiterea
cauzei Dumitru Raileanu vs. Consiliul Superior al Procurorilor, având ca
obiect anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-51/22 din
4 martie 2022, spre conexare cu dosarul Dumitru Raileanu (nr. 3-851/22),
aflat pe rolul judecătorului Igor Barbacaru. Scopul acestei solicitări este
evitarea pronunțării unor hotărâri contradictorii.
În susținerea cererii, Iulian Gainaru a invocat practica constantă a Curții
Supreme de Justiție în cauza Vadim Machidon, Mirandolina Sușițcaia vs.
Consiliul Superior al Procurorilor, precum și prevederile relevante din
Codul administrativ – art. 189 alin. (1), art. 198 alin. (2), art. 5, art. 10
alin.(1), art. 15, art. 20 – și din Codul de procedură civilă, art. 187 alin. (1).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri
irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor
Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”
Art. 196 alin. (1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă
contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 199 alin. (2) din Codul administrativ:
„Dacă s-a constatat că judecătorului sau completului competent pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența altei
instanțe de judecată, acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, o transmite
instanței competente.”
Art. 3 din Codul administrativ:
2
„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice
și juridice, ținîndu-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”.
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 15 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților
publice care nu produc ca atare efecte juridice.
Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul
administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau
îndreptate împotriva unui terț.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi
îngrădit.
Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.”
Art. 207 alin. (1) alin. (2) lit. e) și alin. (3) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:
3
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17;
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.a)–
e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Art. 209 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în
termen se aplică corespunzător.”
Art. 230 din Codul administrativ:
„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă
consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces.”
Art. 55 alin.(1), (2) și (6) din Legea cu privire la procuratură nr. 3
din 25 februarie 2016:
„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din
funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al
Procurorilor. În situații ce nu suferă amînare, Procurorul General îl poate suspenda pe
procuror fără acordul Consiliului Superior al Procurorilor, pînă la următoarea ședință a
Consiliului Superior al Procurorilor.
Procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului General, fără
implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, atunci cînd i se acordă concediu de
maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani. În celelalte cazuri
prevăzute de lege, procurorul este suspendat din funcție prin ordin al Procurorului
General, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.
Procurorul poate ataca hotărîrea privind suspendarea sa din funcție în instanța de
judecată în condițiile legii.”
Art. 79 alin. (1) din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din
25 februarie 2016:
„Hotărîrile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate la Curtea Supremă
de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său într-un termen de 10 zile
lucrătoare de la data la care hotărîrea vizată i-a fost comunicată.”
Pct. 12.11 din Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor,
aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din
14 septembrie 2016:
„Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din
funcție prin ordin al Procurorului General. În prealabil, Procurorul General sau, după caz,
procurorul care exercită urmărirea penală sesizează Consiliul cu solicitarea de eliberare a
acordului scris în vederea suspendării din funcție a procurorului. Sesizarea despre
suspendarea din funcție se susține în fața Consiliului de către de către procurorul inițiator
al procedurii de suspendare din funcție.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
26.Analizând actele dosarului și cererea depusă de reprezentantul
Consiliului Superior al Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea
spre conexare a dosarului, ținând cont de practica constantă a Curții Supreme
de Justiție în cauze similare și raportându-se la prevederile legale enunțate,
Completul de judecată conchide că prezenta acțiune urmează a fi transmisă
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani spre examinare concomitentă cu
cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Raileanu împotriva
Procuraturii Generale, terț Consiliul Superior al Procurorilor privind
anularea ordinului Procurorului General interimar nr.413-p din 10 martie
2022 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
În argumentarea concluziei enunțate, instanța de judecată notează că,
la 15 februarie 2022, Procurorul General interimar a înaintat un demers
Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat eliberarea acordului
de către Consiliul Superior al Procurorilor, pentru suspendarea provizorie
din funcție a procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, Dumitru Raileanu, până la adoptarea
definitivă a hotărârii pe cauza penală.
Prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-51/2022 din 4
martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea
suspendării din funcție a unui procuror”, s-a admis demersul Procurorului
General interimar și s-a eliberat acordul în vederea suspendării din funcția
de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și
Cauze Speciale, Dumitru Raileanu.
Iar, prin ordinul Procurorului General interimar nr.413-p din 10 martie
2022 „Cu privire la suspendarea din funcție”, s-a suspendat Dumitru
Raileanu din funcția de procuror în Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, de la 10 martie 2022, până la
adoptarea unei hotărâri pe caz.
La 4 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Dumitru
Raileanu a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală cu
privire la anularea în tot a hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.
1-51/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea
acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”.
Prin încheierea din 24 ianuarie 2024 s-a transmis cauza de contencios
administrativ la acțiunea înaintată de către Dumitru Raileanu împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală, cu privire la
anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-51/2022 din 4
martie 2022 ,,Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea
suspendării din funcție a unui procuror”, la Curtea Supremă de Justiție,
pentru examinare conform competenței (f.d. 60-62).
5
Iar, la 4 aprilie 2022, Dumitru Raileanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Procurorului General interimar, terț Consiliul Superior al
Procurorilor, solicitând anularea ordinului Procurorului General interimar
nr.413-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea din funcție”, care la
moment se află spre examinare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
Având în vedere dispozițiile art. 5, 10 alin. (1), 15, 20, 189 alin. (1) și
198 alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată reține că un
element esențial al acțiunii în contencios administrativ îl constituie
revendicarea unui drept subiectiv vătămat printr-un act sau o activitate
administrativă. Astfel, scopul acțiunii în contencios administrativ trebuie să
fie protejarea și restabilirea dreptului propriu afectat.
Activitatea autorităților administrației publice se desfășoară prin două
forme principale: una care produce efecte juridice, precum actele
administrative și contractele administrative, și alta care nu generează efecte
juridice proprii, reprezentată de operațiunile administrative.
Sub acest aspect, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că prevederile articolului 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ trebuie aplicate în concordanță cu dispozițiile articolelor 17,
20 și 39 din același cod.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că, din
punct de vedere procesual, accesul liber la justiție se concretizează prin
prerogativele aferente dreptului la acțiune, acesta fiind o aptitudine legală
recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care
invocă un drept împotriva altei persoane sau urmărește constatarea existenței
ori inexistenței unui drept sau interes.
Astfel, pentru a putea fi examinată o acțiune în contencios
administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă
și conținut, precum: respectarea competenței jurisdicționale, existența
capacității procesuale, invocarea unui drept încălcat, printre altele.
În acest context, Completul de judecată subliniază caracterul complex
și multi-etapizat al procedurii de suspendare din funcție a unui procuror, în
conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (1), (2) și (6) din Legea cu privire la
procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, coroborate cu pct. 12.11 din
Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-225 din 14 septembrie 2016.
Procedura administrativă de suspendare din funcție a unui procuror
presupune parcurgerea mai multor etape, respectiv: solicitarea acordului de
la Consiliul Superior al Procurorilor de către Procurorul General; exprimarea
acordului de către Consiliul Superior al Procurorilor; și emiterea actelor
administrative individuale (ordine) de suspendare din funcție de către
Procurorul General.
6
Faptul că Dumitru Raileanu a contestat într-un proces separat
hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-51/2022 din 4 martie
2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea
suspendării din funcție a unui procuror”, nu a condus la pierderea conexității
între etapele procedurii administrative contestate și nici nu a exclus legătura
cauzală dintre operațiunile administrative și actele administrative individuale
emise în cadrul acestei proceduri, în raport cu prejudicierea intereselor sale.
Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-51/2022 din 4
martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea
suspendării din funcție a unui procuror”, contestată în speță, nu întrunește
elementele obligatorii ale unui act administrativ și, prin urmare, nu constituie
un act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ.
Aceasta reprezintă o operațiune administrativă întreprinsă de Consiliul
Superior al Procurorilor, care, prin ea însăși, nu produce efecte juridice.
Temeiul juridic al suspendării din funcția de procuror este reprezentat
de actul administrativ individual emis de către angajator, respectiv ordinul
Procurorului General interimar nr.413-p din 10 martie 2022 „Cu privire la
suspendarea din funcție”. Acordul scris eliberat de Consiliul Superior al
Procurorilor constituie doar o pre-condiție și un element prealabil obligatoriu
pe care Procurorul General trebuie să îl obțină pentru emiterea ordinului de
suspendare. Cu toate acestea, acest acord nu reprezintă actul administrativ
care influențează în mod direct raporturile de muncă ale domnului Dumitru
Raileanu.
Astfel, operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent
cu actul administrativ individual corespunzător.
De altfel, Completul de judecată constată că operațiunile
administrative realizate (demersul Procurorului General interimar și
hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor) și actul administrativ
individual (ordinul de suspendare) emise în această speță de către Procurorul
General interimar și, respectiv, Consiliul Superior al Procurorilor, acționează
împreună pentru a produce efecte juridice relevante în cauză. Astfel,
suspendarea activității procurorului intervine începând cu emiterea ordinului
de suspendare din funcție de către Procurorul General.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul
de acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (cauza Bellet v. Franța,
pct. 38; Zubac v. Croația (MC), pct. 76-79). Caracterul efectiv al acestui
drept presupune ca individul „să beneficieze de o posibilitate clară și
concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale”
(idem, pct. 36; Nunes Dias v. Portugalia (dec.) în privința normelor
referitoare la citarea în vederea compunerii în instanță).
Această concluzie este susținută de articolul 20 alin. (1) din Constituția
Republicii Moldova, care prevede că orice persoană are dreptul la satisfacție
7
efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor
care îi încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime. De asemenea,
articolul 119 din Constituția Republicii Moldova confirmă că părțile
interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac împotriva
hotărârilor judecătorești, în condițiile legii.
În contextul respectării prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, este relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Dos Santos
Calado v. Portugalia din 31 martie 2020, care reafirmă importanța asigurării
unui acces efectiv la justiție
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, în
unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție din
cauza lipsei accesului la un tribunal, întrucât Curtea Constituțională a
manifestat un formalism excesiv atunci când a declarat inadmisibile
recursurile constituționale (§ 118-125). Această concluzie s-a bazat pe faptul
că, deși judecătorii naționali au înțeles motivele recursurilor, acestea au fost
respinse exclusiv din cauza nerespectării unei condiții de formă.
Suplimentar, Completul de judecată consideră necesar de a menționa
că, în aspectul de ține de contestarea operațiunilor administrative
jurisprudența Curții Supreme de Justiție este una constantă, relevanță
situației prezentând cauzele în care, la fel, s-au contestat operațiuni
administrative ale Consiliului Superior al Procurorilor și anume dosar nr. 3d-
49/23, dosar nr. 3d-50/23.
Așadar, având în vedere cele menționate și pentru a preveni îngrădirea
nejustificată a accesului la justiție și la revendicarea drepturilor lui Dumitru
Raileanu într-un proces echitabil, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide declinarea competenței și trimiterea prezentei cauze la
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în vederea examinării împreună cu
cererea de chemare în judecată privind anularea ordinului Procurorului
General interimar nr.413-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea
din funcție”.
Astfel, întrucât, potrivit competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani, se examinează cererea lui Dumitru Raileanu privind anularea
ordinului Procurorului General interimar nr.413-p din 10 martie 2022 „Cu
privire la suspendarea din funcție” și având în vedere că operațiunea
administrativă urmează soarta actului administrativ, întrucât efectele juridice
ale actului administrativ rezultă din întreaga procedură de suspendare din
funcție a procurorului, și nu separat pentru o operațiune sau un act,
Completul Curții Supreme de Justiție dispune remiterea cauzei, conform
competenței, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Aceasta include cauza
actuală privind contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-51/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea
acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”, care este
8
inseparabilă de cererea de chemare în judecată lui Dumitru Raileanu privind
anularea ordinului Procurorului General interimar nr.413-p din 10 martie
2022 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.199 alin. (2) și 230 din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea depusă de reprezentantul Consiliului Superior al
Procurorilor, Iulian Gainaru cu privire la transmiterea spre conexare a
dosarului.
Declină competența de examinare a cauzei de contencios administrativ,
intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Raileanu
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală cu
privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-
51/2022 din 4 martie 2022 „Cu privire la demersul despre eliberarea
acordului în vederea suspendării din funcție a unui procuror”, în favoarea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Transmite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Dumitru Raileanu împotriva Consiliului
Superior al Procurorilor, terț Procuratura Generală cu privire la anularea
hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-51/2022 din 4 martie 2022
„Cu privire la demersul despre eliberarea acordului în vederea suspendării
din funcție a unui procuror”, pentru conexare într-un singur proces și
examinarea concomitentă cu cererea de chemare în judecată înaintată de
Dumitru Raileanu împotriva Procurorului General interimar, terț Consiliul
Superior al Procurorilor privind anularea ordinului Procurorului General
interimar nr. 413-p din 10 martie 2022 „Cu privire la suspendarea din
funcție” – Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
9