3ra-250/24 — Contestarea actului administrativ

La 21 decembrie 2022 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul raional Soroca prin care a solicitat anularea pct. 2 al deciziei nr. 7/12 din 30 septembrie 2022 „Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale Nord al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3113 din 10.08.2022”.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 septembrie 2022 Consiliul raional Soroca a adoptat decizia nr.7/12 din 30 septembrie 2022 „Cu privire la sesizarea Direcției Generale Teritoriale Nord al Centrului Național Anticorupție al RM nr. 12/3113 din 10.08.2022”.

Președintele raionului Soroca a fost notificat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 09 noiembrie 2022 cu nr. 1304/OT9 - 301 privind ilegalitatea deciziei nominalizate.

Prin scrisoarea nr.i02/1-18/1656 din 05 decembrie 2022 secretarul consiliul raional a informat că Președintele raionului a inițiat şi a înaintat spre examinare la ședința ordinară a Consiliului raional Soroca din 29 noiembrie 2022 proiectul de decizie cu privire la notificările Oficiului teritorial Soroca. În cadrul ședinței ordinare a Consiliului raional Soroca, la propunerea consilierului raional Ciuvaga Victor, proiectul de decizie „Cu privire la notificările Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat” a fost excluse de pe ordinea de zi cu votul majorității consilierilor prezenți, astfel notificările date nu au fost examinate.

Urmare a controlului de legalitate, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a constatat că pct.2 al deciziei menționate este ilegală din următoarele considerente.

În pct.2 al deciziei, Consiliul raional Soroca decide că se apreciază neconsiderabil prejudiciul cauzat bugetului Consiliului raional Soroca prin sumele enumerate în sesizare după cum urmează: - 195 000, 0 lei - servicii de proiectare; - 2 928 365,38 – lucrări de construcție executare; - 7 518,28 – achiziționarea serviciilor de control de autor al proiectului.

La caz, reclamantul a subliniat prevederile art. 126 Cod penal al Republicii Moldova nr.985/2002, care stabilește că modul de determinare a caracterului considerabil sau esențial al daunei, urmează a fi aplicate doar în cadrul unui proces penal, iar organul de urmărire penală în cadrul procesului penal trebuie să ia în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea 2 materială şi venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale.

Astfel, consideră că actele administrative adoptate de un organ colegial (la caz, consiliul raional) nu pot fi puse la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune prin prisma art.126 din Codul penal. Or, anume Centrului Național Anticorupție îi revine sarcina de a determina toate aceste circumstanţe şi în urma analizei probelor administrate, inclusiv urmare a cererilor şi informațiilor prezentate de către victimă cu privire la prejudiciul cauzat, trebuie să se expună asupra prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere că executarea bugetelor locale, au impact direct asupra bugetului de stat. Astfel, în cazul dat, consideră că, Consiliul raional Soroca a adoptat pct. 2 din decizia menționată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 08 februarie 2023 a fost atras în proces în calitate de terț Direcției Generale Teritoriale Nord al Centrului Național Anticorupție.

Instanța de apel a reiterat că, drept temei de ilegalitate a deciziei contestate, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a invocat faptul că actele administrative emise de un organ colegial, cum este Consiliul raional, nu pot sta la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracțiune, în sensul art. 126 Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a reținut că determinarea acestor circumstanțe revine exclusiv Centrului Național Anticorupție, care, în cadrul procesului penal și în urma analizei probelor administrate, inclusiv a informațiilor prezentate de victimă, urmează să se pronunțe asupra existenței și întinderii 3 prejudiciului cauzat bugetului de stat, având în vedere impactul execuției bugetelor locale asupra acestuia.

Totodată, instanța de apel a subliniat că prevederile art. 126 Cod penal, referitoare la stabilirea caracterului considerabil sau esențial al daunei, sunt aplicabile exclusiv în cadrul procesului penal. În acest cadru, organul de urmărire penală urmează să ia în considerare valoarea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială a acesteia, veniturile, persoanele aflate la întreținere, precum și alte circumstanțe relevante, inclusiv gradul de lezare a drepturilor și libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 112 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, consiliile locale și primarii activează, în condițiile legii, în calitate de autorități administrative autonome, competente să soluționeze treburile publice locale.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, prin emiterea deciziei nr. 7/12 din 30 septembrie 2022, Consiliul raional Soroca și-a depășit sfera de competență, întrucât determinarea caracterului considerabil al prejudiciului nu intră în atribuțiile unei autorități deliberative locale, ci aparține organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată.

Deși autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară, în temeiul art. 3 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006, această autonomie se exercită exclusiv în limitele competențelor stabilite de lege.

Prin urmare, actul administrativ contestat contravine principiului legalității, fiind emis cu depășirea competenței legale.

Recurentul a invocat interpretarea eronată a legii de către instanța de apel. A susținut că art. 126 Cod penal nu prevede expres că actele administrative emise de un organ colegial nu pot fi puse la baza determinării caracterului considerabil al prejudiciului cauzat prin infracţiune prin prisma art. 126 Cod penal. Prerogativa determinării caracterului considerabil al prejudiciului revine exclusiv Consiliului raional Soroca, ca victimă.

Prin referința din 20 martie 2024 intimatul Oficiul Teritorial Soroca a solicitat respingerea recursului.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: 4 „Hotărârile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne 5 deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Consiliul raional Soroca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Consiliul raional Soroca conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, 6 motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Soroca. 40. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul raional Soroca. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Diana Stănilă 7