2ra-1323/23 — Încasarea datoriei

La data de 12 ianuarie 2021, Vasile Munteanu reprezentat de avocatul Vitalie Eremia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Victor Gîscă cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, anterior, la data de 8 iulie 2020, Vasile Munteanu s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Victor Gîscă, privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 630 lei, suportate de Vasile Munteanu prin formularea plângerii împotriva acțiunilor/inacțiunilor culpabile de însușire a producției agricole sub formă de semințe de floarea-soarelui, în cantitate de 18 630 kg, de către Victor Gîscă, 21,07 lei cu titlu de dobândă de întîrziere pentru neachitarea asistenţei juridice; 4282,17 cu titlu de dobânda de întîrziere pentru neachitarea producţiei agricole; 328 de lei cu titlu de taxa de stat; 4704,20 de lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în procesul civil intentat la 8 iulie 2020, iar în total 15 965,44 de lei.

Reclamantul a susţinut că în perioada aflării cauzei pe rolul instanței de judecată, Victor Gîscă în vederea stingerii datoriei de 15 954,14 lei, a transmis lui Vasile Munteanu suma de 6 000 lei din 6 630 lei și 150 EURO, echivalentul a 2 954,14 lei, la ziua de 21 septembrie 2020, din suma de 4 282,17 lei.

A afirmat reclamantul că prin prin încheierea din 24 septembrie 2020, a Judecătoriei Hîncești (sediul Central), cu nr.2-636/19, cererea de chemare în judecată formulată de Vasile Munteanu împotriva lui Victor Gîscă privind încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică suportată, a fost scoasă de pe rol, în conformitate cu art.267 lit.g) din Codul de procedură civilă.

Vasile Munteanu, a invocat că nu s-a prezentat în şedinţa de judecată din 24 septembrie 2020, din cauza că a avut înțelegerea cu pârâtul privind 1 achitarea integrală a datoriei însă, după scoaterea cererii de pe rol, Victor Gîscă nu a rambursat suma datorată din cererea de chemare în judecată, acumulând o datorie de 7 011,3 lei.

A susţinut partea reclamantă că în cadrul procesului de judecată de către avocatul său Vitalie Eremia au fost întreprinse mai multe acțiuni în vederea încasării cheltuielilor, ce urmau a fi prezentate în cadrul procesului de judecată însă, în legătură cu scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, acestea urmează a fi înaintate separat, despre care fapt a fost informat şi pârâtul Victor Gîscă.

Vasile Munteanu a susţinut faptul că în scopul respectării procedurii prealabile la 25 noiembrie 2020 în adresa pârâtului Victor Gîscă a fost expediată somația privind rambursarea benevolă a sumei de 7 011,30 lei.

Reclamantul a invocat că Victor Gîscă are obligaţia faţă de reclamantul Vasile Muntean privind rambursarea datoriei în mărime de 7 011,30 lei, ce constituie diferenţa din suma neachitată în mărime de 15 965,44 lei; suma de 32,94 lei cu titlu de dobândă de întîrziere pentru neachitarea în termen a datoriei calculată pentru perioada 07.12.2020-21.12.2020 şi a taxei de stat.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 10, 858, 861, 872, 901, 906, 912, 942, 1375 Cod civil, art. 60, 63 din Legea cu privire la avocatură, art. 94, 96, 108, 166-167, 2762 din Codul de procedură civilă.

La 8 februarie 2023, Victor Gîscă a declarat apel nemotivat (f. d. 131) împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2023 a Judecătoriei Hînceşti, sediul Central, iar la 8 aprilie 2023 prin intermediul oficiului poştal, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate, pronunţarea unei hotărâri noi, prin care acţiunea să fie respinsă integral (f. d. 153-164).

Instanţa de apel a subliniat că după scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, la 12 ianuarie 2021 a fost înaintată cerere prin care a solicitat încasarea de la Victor Gîscă a datoriei în sumă de 7 011,30 lei ce constituie diferența din suma neachitată conform cererii de chemare în judecată înaintată de Vasile Muntean către Victor Gîscă, în mărime de 15 965,44; încasarea din contul pârâtului a sumei de 32,94 lei cu titlu de 3 dobândă de întârziere pentru neachitarea în termen a datoriei calculată și încasarea din contul părții pârâte Gîscă Victor a taxei de stat.

Instanţa de apel, a concluzionat că sumă de 7011,30, nu constituie o datorie pentru neexecutarea obligaților contractuale de către pârât față de reclamantul Muntean Vasile, și contravine prevederilor legale, or pretenţiile formulate ţin de procesul civil care a fost scos de pe rol.

Instanţa de apel, a reiterat prevederile art. 98 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căror în cazul în care partea îşi retrage cererea de chemare în judecată sau renunță la acţiune pînă la comunicarea către pârât a cererii, reclamantul nu beneficiază de compensarea cheltuielilor suportate. Dacă el a renunțat după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa îl obligă, la cererea pîrîtului, să compenseze acestuia cheltuielile suportate.

Recurenta susţine că instanţa de apel nu a elucidat pretenţiile din cererea de chemare în judecată, iar aceste nu ţin de sumele care au fost achitate de către Victor Gîscă în contul serviciilor de asistenţă juridică, dar diferenţa care nu a fost achitată. Totodată, consideră că plata efectuată constituie o recunoaştere a valorii serviciilor de asistenţă juridică suportată de către Vasile Munteanu. 4

Recurenta invocă că din conţinutul deciziei rezultă că instanţa de apel s-a ghidat de de poziţia lui Victor Gîscă care contravine materialelor dosarului.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată avocatului recurentei Vitalie Eremia, prin poştă electronică, la 2 august iunie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poştă electronică (f. d. 198), iar cererea de recurs a fost depusă la 18 august 2023 (f. d. 200-202).

În adresa lui Victor Gîscă a fost expediată copia recursului declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată la materialele dosarului (f. d. 208).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Victor Gîscă, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacţia până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituţională; c) a interpretat în mod eronat legea; 5 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consider că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de 6 Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, împotriva deciziei din 6 iulie 2023 a Curții de Apel Chişinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunţate la pct. 40 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidenţa temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanţa de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialşi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, conține obiecții de fapt şi de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 7 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, ca fiind inadmisibil. 41. Ţinând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Veronica Munteanu, reprezentată de avocatul Vitalie Eremia, împotriva deciziei din 6 iulie 2023 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Ion Munteanu 8