2ra-1028/23 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art. 432 alin. 1-4 din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Sectiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
2ra-1028/23 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Patrick Virgiel
Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie
Gorobcic către Patrick Virgiel Gryspeerdt, intervenient accesoriu Olesea
Gorobcic privind încasarea sumei, compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1028/23
PIGD 2-20006015-01-2ra-21072023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.
432 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. D. Tricolici
Curtea de Apel Chișinău: jud. I. Cotruța, L. Pruteanu, I. Țurcan
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursului declarat de Patrick Virgiel
Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La La 15 ianuarie 2020, Vitalie Gorobcic, reprezentat de avocata Zorina
Grincu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Patrick Virgiel
Gryspeerdt, având ca intervenient accesoriu pe Olesea Gorobcic, privind
încasarea unei sume de bani și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 4-7).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la data
de 12 august 2019 a încheiat cu Patrick Virgiel Gryspeerdt contractul de locațiune
pentru perioada 14 septembrie 2019 – 14 septembrie 2022.
Vitalie Gorobcic a susținut că la momentul semnării contractului i-a
transmis lui Patrick Virgiel Gryspeerdt, prin intermediul Companiei Imobiliare
„Proimobil”, suma de 4000 de euro, dintre care 2000 de euro reprezintă plata în
avans pentru chiria pe o lună a bunului imobil situat în XXXXXX.
Reclamantul a invocat pct. 3.1 din contract, potrivit căruia bunul imobil
care constituie obiectul actului juridic urma să fie transmis în decurs de o zi din
momentul semnării contractului, însă, raportat la pct. 11.1 din contract, termenul
contractului este data de 14–15 septembrie 2019, și nu 12–13 august 2019.
Vitalie Gorobcic, a menționat că potrivit pct. 3.2 din contract, transmiterea
bunului urma să se efectueze în conformitate cu actul de predare-primire semnat
de părți. Cu toate acestea, bunul nu a fost predat nici de Gryspeerdt Patrick
Virgiel, nici de reprezentanții acestuia. Reclamantul a precizat că nu are acces la
bunul imobil, iar nerespectarea condițiilor contractuale stabilite prin contractul de
locațiune încheiat la data de 12 august 2019 se datorează exclusiv lui Gryspeerdt
Patrick Virgiel.
Reclamantul a înaintat pârâtului o notificare privind rezilierea contractului,
însă pârâtul și-a exprimat dezacordul în legătură cu aceasta. Astfel, reclamantul a
1
solicitat încasarea de la Patrick Virgiel Gryspeerdt, în beneficiul său, a datoriei în
mărime de 4400 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamantul Vitalie Gorobcic și-a întemeiat pretențiile în temeiul
art.901, 906, 1251, 1252, 1260, 1279, 1283 din Codul civil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial acțiunea depusă, s-a încasat de la Patrick Virgiel Gryspeerdt
în beneficiul lui Vitalie Gorobcic suma de 4000 euro, taxa de stat în mărime de
2322,46 lei, cheltuielile judiciare în mărime de 9137,5 lei, în rest acțiunea a fost
respinsă (f. d. 70, 75-79).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 decembrie 2021, Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul
Victor Panțîru a declarat apel nemotivat (f. d. 74) împotriva hotărârii din 11
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 24 octombrie 2022,
a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea a hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f. d. 115-119).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor
Panțîru fiind menținută hotărârea din 11 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d. 70, 75-79).
Instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu
prevederile aplicabile și criticile aduse în cererea de apel, a constatat soluția
instanței de fond ca fiind una întemeiată bazată pe elucidarea deplină a
circumstanțele cauzei și stabilirea corectă a situației de fapt.
În argumentarea acestei poziții, Colegiul a reiterat prevederile art.1251 din
2
Codul civil, potrivit căror anume (locatorul) este cel care se obligă să dea
celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau
în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.
Instanța de apel, a reținut art.1254 alin.(1) din Codul civil, potrivit cărui
locatorul este obligat să predea locatarului bunul în starea corespunzătoare,
conform destinației convenite prin contract și să mențină bunul în această stare
pe durata locațiunii.
Colegiul civil a menționat, că contractul de locațiune, este un contract prin
care locatorul se obligă să asigure locatarului (chiriaș) folosința temporară a unui
bun în schimbul unei sume de bani, numită chirie. Contractul este sinalagmatic și
dă naștere la drepturi și obligații reciproce între părți, specific contractului de
locațiune este obligația locatorului care decurge din calitatea sa de a asigura
folosința bunului pe tot timpul locațiunii (obligația de a face), obligația de a preda
și a menține bunul în stare de întrebuințare care să-l garanteze pe locatar de
tulburările provenite inclusiv din propria sa faptă, dar și a obligațiilor locatarului
de a întrebuința bunul ca un bun proprietar și potrivit destinației sale, de a plăti
chiria, de a restitui lucrul după încetarea locațiunii, a răspunderii pentru pagubele
pricinuite etc.
Prin urmare, locatorul este ținut, fără vreo stipulație expresă în contract, să
predea locatarului bunul dat în locațiune și să mențină bunul în stare
corespunzătoare de folosință pe toată durata locațiunii, nu doar să transmită cheile
în cazul în care această acțiune nu îi permite locatarului folosința efectivă a
bunului, urmând să asigure locatarului folosința liniștită și utilă a bunului pe
întreaga durată a locațiunii. Subsecvent, locatorul, având obligația de predare a
bunului, are, de asemenea, obligația de a întocmi actul de predare-primire.
Instanța de apel, a subliniat că anume locatorul (Gryspeerdt Patrick Virgiel)
este cel care are obligația de transmitere a bunului în locațiune, de întocmire a
actului de predare primire, în sarcina acestuia fiind și probarea acestor fapte, or
neavând calitatea de proprietar al bunului locatarul nu își poate aroga astfel de
obligații. Potrivit dispozițiilor art.1260 din Codul civil, dacă locatorul nu predă la
timp bunul închiriat sau refuză să-l predea, locatarul este în drept să ceară
executarea acestei obligații și repararea prejudiciului sau rezoluțiunea locațiunii
și repararea prejudiciului cauzat astfel, fapt realizat de către locator (Gorobcic
3
Vitalie).
Colegiul civil a concluzionat, că apelantul, Gryspeerdt Patrick Virgiel, pe
de o parte nu și-a onorat obligația de transmitere a bunului în modul prevăzut de
lege și contract, ceea ce constituie o neexecutare esențială a contractului, iar pe
de altă parte locatarul Gorobcic Vitalie a solicitat rezoluțiunea contractului de
locațiune din 12 august 2019, astfel este pe deplin justificată soluția instanței de
fond de admitere a cerinței privind încasarea de la locator a sumei de 4000 euro,
ce reprezintă plata chiriei pentru 1 lună și suma garanției financiare achitate de
locatar la semnarea contractului.
Instanța de apel, a apreciat ca fiind declarative și aserțiunile apelantului
privind lipsa probelor care să confirme faptul achitării de către locatar (Gorobcic
Vitalie) a sumei de 4000 euro, or conform pct. 2.5 din contractul semnat la 12
august 2019, prin semnarea contractului, locatorul recunoaște în mod expres că a
primit suma de 4000 euro care include plata chiriei pentru o lună și suma garanției
financiare acordate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 iulie 2023, Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor
Panțîru, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare (f. d. 159-162).
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurentul Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat
de avocatul Victor Panțîru a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. b), c) din
Codul de procedură civilă, (în vigoare până la 01 septembrie 2023), potrivit căror,
se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
4
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art.
434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia
deciziei motivate au fost notificată păților, la 29 mai 2023, fapt ce se confirmă
prin extras din poșta electronică (f. d. 154), iar cererea de recurs a fost depusă la
7 iulie 2023 prin intermediul oficiului poștal (f. d. 159-164).
La 27 iulie 2023, în adresa intimaților au fost expediate copiile recursului
declarat cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de
la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 167).
La 1 septembrie 2023, Vitalie Gorobcic, reprezentat de avocata Zorina
Grincu a depus referință la recursul declarat Patrick Virgiel Gryspeerdt, solicitând
să fie declarat inadmisibil (f. d. 169-171).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consider inadmisibilă în cazul în care:a) recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
5
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justițieși se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a
învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.
VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de
procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,
recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursurilor.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de
Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, împotriva
deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza
temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare
până la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură
civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct.
35 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Patrick
Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă
6
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu
relevă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor
de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea
de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Instanța de recurs, menționează că recursul declarat, conține obiecții de fapt
și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din
Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor
faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat
în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o
simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și
indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Patrick Virgiel
Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibil.
7
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt,
reprezentat de avocatul Victor Panțîru împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8