2ra-1028/23 — încasarea sumei

La La 15 ianuarie 2020, Vitalie Gorobcic, reprezentat de avocata Zorina Grincu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Patrick Virgiel Gryspeerdt, având ca intervenient accesoriu pe Olesea Gorobcic, privind încasarea unei sume de bani și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 4-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la data de 12 august 2019 a încheiat cu Patrick Virgiel Gryspeerdt contractul de locațiune pentru perioada 14 septembrie 2019 – 14 septembrie 2022.

Vitalie Gorobcic a susținut că la momentul semnării contractului i-a transmis lui Patrick Virgiel Gryspeerdt, prin intermediul Companiei Imobiliare „Proimobil”, suma de 4000 de euro, dintre care 2000 de euro reprezintă plata în avans pentru chiria pe o lună a bunului imobil situat în XXXXXX.

Reclamantul a invocat pct. 3.1 din contract, potrivit căruia bunul imobil care constituie obiectul actului juridic urma să fie transmis în decurs de o zi din momentul semnării contractului, însă, raportat la pct. 11.1 din contract, termenul contractului este data de 14–15 septembrie 2019, și nu 12–13 august 2019.

Vitalie Gorobcic, a menționat că potrivit pct. 3.2 din contract, transmiterea bunului urma să se efectueze în conformitate cu actul de predare-primire semnat de părți. Cu toate acestea, bunul nu a fost predat nici de Gryspeerdt Patrick Virgiel, nici de reprezentanții acestuia. Reclamantul a precizat că nu are acces la bunul imobil, iar nerespectarea condițiilor contractuale stabilite prin contractul de locațiune încheiat la data de 12 august 2019 se datorează exclusiv lui Gryspeerdt Patrick Virgiel.

Reclamantul a înaintat pârâtului o notificare privind rezilierea contractului, însă pârâtul și-a exprimat dezacordul în legătură cu aceasta. Astfel, reclamantul a 1 solicitat încasarea de la Patrick Virgiel Gryspeerdt, în beneficiul său, a datoriei în mărime de 4400 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamantul Vitalie Gorobcic și-a întemeiat pretențiile în temeiul art.901, 906, 1251, 1252, 1260, 1279, 1283 din Codul civil.

Instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile și criticile aduse în cererea de apel, a constatat soluția instanței de fond ca fiind una întemeiată bazată pe elucidarea deplină a circumstanțele cauzei și stabilirea corectă a situației de fapt.

În argumentarea acestei poziții, Colegiul a reiterat prevederile art.1251 din 2 Codul civil, potrivit căror anume (locatorul) este cel care se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.

Instanța de apel, a reținut art.1254 alin.(1) din Codul civil, potrivit cărui locatorul este obligat să predea locatarului bunul în starea corespunzătoare, conform destinației convenite prin contract și să mențină bunul în această stare pe durata locațiunii.

Colegiul civil a menționat, că contractul de locațiune, este un contract prin care locatorul se obligă să asigure locatarului (chiriaș) folosința temporară a unui bun în schimbul unei sume de bani, numită chirie. Contractul este sinalagmatic și dă naștere la drepturi și obligații reciproce între părți, specific contractului de locațiune este obligația locatorului care decurge din calitatea sa de a asigura folosința bunului pe tot timpul locațiunii (obligația de a face), obligația de a preda și a menține bunul în stare de întrebuințare care să-l garanteze pe locatar de tulburările provenite inclusiv din propria sa faptă, dar și a obligațiilor locatarului de a întrebuința bunul ca un bun proprietar și potrivit destinației sale, de a plăti chiria, de a restitui lucrul după încetarea locațiunii, a răspunderii pentru pagubele pricinuite etc.

Prin urmare, locatorul este ținut, fără vreo stipulație expresă în contract, să predea locatarului bunul dat în locațiune și să mențină bunul în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata locațiunii, nu doar să transmită cheile în cazul în care această acțiune nu îi permite locatarului folosința efectivă a bunului, urmând să asigure locatarului folosința liniștită și utilă a bunului pe întreaga durată a locațiunii. Subsecvent, locatorul, având obligația de predare a bunului, are, de asemenea, obligația de a întocmi actul de predare-primire.

Instanța de apel, a subliniat că anume locatorul (Gryspeerdt Patrick Virgiel) este cel care are obligația de transmitere a bunului în locațiune, de întocmire a actului de predare primire, în sarcina acestuia fiind și probarea acestor fapte, or neavând calitatea de proprietar al bunului locatarul nu își poate aroga astfel de obligații. Potrivit dispozițiilor art.1260 din Codul civil, dacă locatorul nu predă la timp bunul închiriat sau refuză să-l predea, locatarul este în drept să ceară executarea acestei obligații și repararea prejudiciului sau rezoluțiunea locațiunii și repararea prejudiciului cauzat astfel, fapt realizat de către locator (Gorobcic 3 Vitalie).

Colegiul civil a concluzionat, că apelantul, Gryspeerdt Patrick Virgiel, pe de o parte nu și-a onorat obligația de transmitere a bunului în modul prevăzut de lege și contract, ceea ce constituie o neexecutare esențială a contractului, iar pe de altă parte locatarul Gorobcic Vitalie a solicitat rezoluțiunea contractului de locațiune din 12 august 2019, astfel este pe deplin justificată soluția instanței de fond de admitere a cerinței privind încasarea de la locator a sumei de 4000 euro, ce reprezintă plata chiriei pentru 1 lună și suma garanției financiare achitate de locatar la semnarea contractului.

Instanța de apel, a apreciat ca fiind declarative și aserțiunile apelantului privind lipsa probelor care să confirme faptul achitării de către locatar (Gorobcic Vitalie) a sumei de 4000 euro, or conform pct. 2.5 din contractul semnat la 12 august 2019, prin semnarea contractului, locatorul recunoaște în mod expres că a primit suma de 4000 euro care include plata chiriei pentru o lună și suma garanției financiare acordate.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate au fost notificată păților, la 29 mai 2023, fapt ce se confirmă prin extras din poșta electronică (f. d. 154), iar cererea de recurs a fost depusă la 7 iulie 2023 prin intermediul oficiului poștal (f. d. 159-164).

La 27 iulie 2023, în adresa intimaților au fost expediate copiile recursului declarat cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 167).

La 1 septembrie 2023, Vitalie Gorobcic, reprezentat de avocata Zorina Grincu a depus referință la recursul declarat Patrick Virgiel Gryspeerdt, solicitând să fie declarat inadmisibil (f. d. 169-171).

Art. 432 alin. (2), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): 5 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 35 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă 6 la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Instanța de recurs, menționează că recursul declarat, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, ca fiind inadmisibil. 7

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Patrick Virgiel Gryspeerdt, reprezentat de avocatul Victor Panțîru împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8