2ra-552/23 — repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-552/23 — repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Gheorghii
Helbet,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghii Helbet împotriva lui Vitalie Arsenii, intervenienți accesorii
Ecaterina Arsenii și Aurel Arsenii, cu privire la repararea prejudiciului
material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-552/23
NR. PIGD 2-20098619-01-2ra-13042023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în
vigoare din 01 septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. E. Badan-Melnic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă
de Gheorghii Helbet,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 august 2020, Gheorghii Helbet a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vitalie Arsenii, intervenienți accesorii Ecaterina
Arsenii și Aurel Arsenii, cu privire la repararea prejudiciului material și moral
și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a menționat
că este proprietarul a 13/60 cotă-parte din bunurile imobile cu numerele
cadastrale ******, ******și ******, în baza hotărârii din ******și a
încheierii din ******.
A mai indicat că, în baza contractului de donație nr. ****** din ******
deține în proprietate și 69/240 cotă-parte din bunurile imobile cu numerele
cadastrale ******, ******, ******amplasate în municipiul ******, str.
******.
Iar, Vitalie Arsenii este coproprietarul celorlalte cote-părți și anume în
mărime de 17/242, în baza certificatului de moștenitor nr. ****** din ******.
În bunul imobil deținut de către pârât, locuiesc fără viză de reședință
Ecaterina Arsenii și Aurel Arsenii.
Reclamantul a susținut că Aurel Arsenii intenționat distruge pereții
casei, făcând găuri, peretele fiind deteriorat și dinăuntru. După peretele casei
sale, pe porțiunea ce aparține pârâtului, Ecaterina Arsenii intenționat a ridicat
pământul la un nivel mai înalt, iar aceste acțiuni au consecințe prejudiciabile
pentru dânsul, în special după ploi, când se formează băltoace pe teritoriul
său, apare umezeala, mucezesc pereții și se distruge podeaua din casă.
Din cauza umezelii, s-au deteriorat două televizoare, tehnică de uz
casnic, iar în locuință se simte miros puternic de mucegai, care afectează
sănătatea sa și a familiei sale.
În opinia reclamantului, prejudiciul cauzat se datorează faptului că nu
au fost întreprinse acțiuni de stopare a curgerii apei.
1
Prin acțiunile ilegale ale Ecaterinei Arseni și fiului acesteia, Aurel
Arsenii, i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții mari, precum și un
prejudiciu moral enorm.
Reclamantul a indicat că faptele ilicite ale Ecaterinei Arsenii și ale lui
Aurel Arsenii pot fi probate prin depozițiile martorilor, prin concluziile
expertului evaluator, expuse în devizul nr. 2908 din 20 septembrie 2019, prin
care s-a constatat valoarea lucrărilor de reparație a bunurilor distruse,
deteriorate, inclusiv a casei de locuit în sumă de 32000 de lei, precum și
valoarea prejudiciului în sumă de peste 10000 de lei, ca urmare a distrugerii a
două televizoare și altă tehnică de uz casnic.
În opinia reclamantului, speței este aplicabilă instituția dreptului de
vecinătate și cea a răspunderii delictuale.
Cu referire la prejudiciul moral invocat, reclamantul a specificat că
suma de 50000 de lei reprezintă un minim, care are tendință de majorare,
ținând cont de sănătatea sa și a familiei sale.
Adițional, Gheorghii Helbet a comunicat că pârâtul, Vitalie Arsenii a
deschis în ogradă un auto-service, iar din cauza gazelor acumulate în aer, se
usucă roada în ogradă, iar familia sa nu poate respira aerul poluat, iar pe acest
fapt a fost depusă plângere la poliție.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 377 – 394, art. 586, art. 588 din Codul civil.
Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului material în sumă de
42000 de lei, prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghii
Helbet, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 noiembrie 2021, Gheorghii Helbet a depus cerere de apel
nemotivată, iar la 23 iunie 2022, a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Gheorghii Helbet și s-a menținut hotărârea
din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că bunul
imobil ce reprezintă terenul cu numărul cadastral ******, situat în mun.
******, sectorul ******, str. ******, se află în proprietatea municipiului
******, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile (f.d. 86
verso).
Conform aceluiași extras din Registrul bunurilor imobile s-a constatat
că pe terenul cu numărul cadastral ******se află trei bunuri imobile, cu
numerele cadastrale ******, ******și ******, iar dreptul de proprietate
asupra acestora este înregistrat după reclamantul, Gheorghii Helbet, cu 13/60
cote-părți și 69/240 cote-părți, cât și pârâtului Vitalie Arsenii - 17/240 cotă-
parte din imobile.
Potrivit răspunsului din 18 iunie 2021 al Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice”, casa de locuit, cu numărul cadastral ******, a fost
micșorată în dimensiuni prin demolarea unei părți, iar bunul imobil, casa de
locuit, cu numărul cadastral ******, a fost mărită în dimensiuni și a fost
construită anexa B1 și veranda b1, construcția accesorie 04 a fost demolată,
dar nu este radiată din Registrul bunurilor imobile (f.d.85).
Totodată, instanța de apel a reținut că, la 09 iulie 2015, la solicitarea lui
Gheorghii Helbet, SRL „Pozitiv Media” a întocmit procesul-verbal cu privire
la constatarea stărilor de fapt de pe adresa mun. ******, sectorul ******, str.
****** (f.d.16), cât și raportul de stabilire a cheltuielilor de deviz nr. 2908, cu
anexe (f. d. 21-45).
Instanța de apel a stabilit că documentele prezentate de către Gheorghii
Helbet probează, pe de o parte, dreptul de proprietate pe care îl deține asupra
bunurilor imobile cu numerele cadastrale ******, ****** și ******, iar pe de
altă parte, înscrisurile prezintă o stare generală a acestora și eventualele
costuri ale lucrărilor de reparație.
Raportând la caz dispozițiile art. 586, art. 1998, art. 2022 și 2025 din
Codul civil cu constatările enunțate, instanța de apel a conchis că
reclamantul/apelantul nu a probat originea ilicită a deteriorării pereților
bunurilor imobile și nu a realizat sarcina probațiunii în vederea elucidării
3
raportului cauzal dintre pretinsele fapte ilicite și pretinsul prejudiciu material
suportat.
Prin urmare, reclamantul/apelantul nu a prezentat probe ce ar convinge
instanța de judecată în existența componentelor delictului civil în
acțiunile/inacțiunile lui Vitalie Arsenii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 02 februarie 2023, Gheorghii Helbet a declarat recurs împotriva
deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 02
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă integral.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de
drept expuse în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel,
invocând că soluția adoptată de instanța de apel nu este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din
CEDO.
La 15 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererii de recurs depusă de Gheorghii Helbet, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a
referinței.
Prin referința din 15 iunie 2023, Vitalie Arseni, reprezentat de
avocatul Petru Răileanu, a solicitat respingerea recursului depus de Gheorghii
Helbet și menținerea deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
4
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Gheorghii Helbet a fost depus până la data
intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01
septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
5
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 04 octombrie 2022.
Decizia motivată din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată, prin intermediul oficiului poștal, recurentului, la 17 noiembrie
2022, însă la dosar lipsesc date privind recepționarea acesteia de către
ultimul.
Astfel, cererea de recurs depusă de Gheorghii Helbet, la 02 februarie
2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului.
6
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de
Gheorghii Helbet, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4)
din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului
cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Gheorghii Helbet conține obiecții de fapt și de drept,
similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost
analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurent nu poate constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
7
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Gheorghii Helbet,
ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433
lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Gheorghii Helbet împotriva
deciziei din 04 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8