2ra-1106/23 — repararea prejudiciului moral si material cauzat in rezultatul incalcarii prevederilor art. 3 CEDO, prin detentia in conditii degradante si inumane

2ra-1106/23 — repararea prejudiciului moral si material cauzat in rezultatul incalcarii prevederilor art. 3 CEDO, prin detentia in conditii degradante si inumane (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Mihail Cuiban,

reprezentat de avocata Victoria Donica,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Cuiban împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului

moral și material cauzat în rezultatul încălcării prevederilor art. 3 CEDO, prin

detenția în condiții degradante și inumane,

împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1106/23

NR. PIGD 2-21153860-01-2ra-04082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în

prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01

septembrie 2023).

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. Sv. Cușnir

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, Iu. Cotruță, I. Țurcan

08 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Mihail

Cuiban, reprezentat de avocata Victoria Donica,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului

moral și material cauzat în rezultatul încălcării prevederilor art. 3 CEDO,

prin detenția în condiții degradante și inumane.

prin sentința din *****a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în temeiul art.

***** și ***** din Codul penal, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 3 ani.

sentința din *****a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, fiind recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. ***** și ***** din Codul

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2

ani 6 luni.

casat decizia din 09 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza

spre rejudecare în instanța de apel.

cererea de apel depusă de Mihail Cuiban și s-a menținut fără modificări sentința

din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Rîșcani, în temeiul art. 13 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, i s-a redus

termenul pedepsei cu 1 an, 5 luni și 6 zile.

reținut la 24 decembrie 2012. În temeiul art. 91 din Codul penal, a fost eliberat

din detenție din Penitenciarul nr. ***** or. *****, la *****.

1

procedură penală, cerere privind constatarea deținerii în condiții contrare

prevederilor art. 3 CEDO, acordarea unei compensații în bani pentru

deținerea în condiții precare de detenție pentru perioada deținerii în

Penitenciarul nr. 13 – Chișinău.

Ciocana, s-a admis parțial cererea depusă de Mihail Cuiban, reprezentat de

avocatul Vieru Vadim. S-a constatat deținerea lui Mihail Cuiban în Penitenciarul

nr. 13, Chișinău în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO, în perioada:

***** (227 de zile); ***** (28 de zile); ***** (329 de zile) - în calitate de

condamnat (în total 584 de zile). S-a explicat lui Mihail Cuiban, că este

în drept să se adreseze cu acțiune separată în procedura contencioasă în

vederea reparării prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care

contravin prevederilor art. 3 CEDO, dacă va considera de cuviință. În rest

cererea s-a respins ca neîntemeiată.

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul declarat de către

Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Vieru Vadim și s-a menținut încheierea

din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

perioada când se afla în libertate, a fost donator de sânge pe o perioadă

mai mare de 20 de ani și s-a infectat de *****, iar pentru a evita infectarea

altor deținuți, condamnatul a informat instanțele de judecată și administrația

instituțiilor de detenție despre acest fapt.

nenumăratele solicitări de a i se oferi medicamente (necesare pentru tratarea

răcelii sau a unor dureri de cap), ultimului nu i-au fost oferite, deoarece

administrația penitenciarului motiva că are insuficiență de medicamente în

penitenciar.

deținut se aflau persoane fumătoare. Astfel, deși pct. 90 al Statutului

executării pedepsei de către condamnați, adoptat prin hotărârea Guvernului

nr. 583 din 26 mai 2006, interzice fumatul în celule, deținuții fumează în

celulele din Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, deoarece li se permite să aibă țigări

în celule, iar ei se află în celule 23 de ore pe zi. Celule pentru nefumători nu

există, iar deținuții nu sunt întrebați la internare dacă fumează. El era asigurat

cu medicamentele necesare de către membrii familiei și alte rude care le

procurau și i le transmiteau.

2

în Penitenciarul nr. 13, Chișinău, în regim de „carantină”. Durata inițială pentru

care a fost plasat în regim de carantină a fost de 5 zile. Ulterior, a fost transferat

în celula nr. 79, împreună cu alți deținuți, în care erau încă 5 persoane. Suprafața

totală a celulei era de 8,1 m.p. Condițiile de detenție au fost inumane. Veceul era

deschis, nu avea pereți și era situat lângă paturile de dormit. Apa din veceu

tot timpul se scurgea pe podea, iar covorașul de lângă veceu, tot timpul era

umed, ceea ce favoriza riscul de contaminare cu tuberculoză și alte boli. Nu

avea posibilitatea de a-și satisface necesitățile fiziologice în condiții decente și

curate. Majoritatea timpului era nevoit să doarmă îmbrăcat din cauză că unele

geamuri erau deteriorate, iar altele în genere lipseau. Saltelele nu erau

acoperite cu lenjerie de pat, fiind nevoit să doarmă pe o saltea goală, care era

plină de insecte și paraziți. Din cauza paturilor, care erau uzate și produse din

metal, nu putea să doarmă. Tencuială de pe pereții celulei era crăpată, iar pe

alocuri lipsea. Alimentația oferită de către bucătăria penitenciarului era

foarte proastă și deseori necomestibilă. Din rația alimentară lipseau următoarele

produse: zahărul, pâinea, carnea, etc.

mâncare pregătită. Din considerentul că celula nu era dotată cu frigider,

deseori alimentele pe care le recepționa de la familie, se deteriorau. Alimentația

transmisă nu corespundea cel puțin nici standardelor stabilite prin hotărâre de

Guvern.

posibilitatea să-și mențină igiena zilnică. Robinetul, care asigura celula cu apă

potabilă, era situat direct deasupra veceului, iar în calitate de lavoar era folosit

veceul. Prin urmare, în Penitenciarul nr. 13 a fost deținut în condiții precare de

detenție 584 de zile.

despăgubiri au fost stabilite de CtEDO în mai multe hotărâri și anume hotărârea

Ostrovar (Ostrovar v. Moldova, nr. 35207/03, §§ 80- 90, 13 septembrie

2005) și de atunci Curtea a constatat în mod regulat aceeași încălcare în

peste treizeci de cauze împotriva Moldovei. O serie de probleme legate de

închisorile, inclusiv supraaglomerarea, lipsa de igienă și a condițiilor materiale

neadecvate, de proastă calitate și cantitate insuficientă de alimente, precum și de

lipsa de îngrijiri medicale adecvate, cum ar fi: Becciev vs Moldova, nr. 9190/03,

§§41-48, 04 octombrie 2005, Holomiov, precitat, §§ 113-122, Istratii, precitat,

§§ 48-59 et. 68-72, Modarca, precitat, §§ 63-69, Ciorap vs Moldova, nr.

12066/02, §§ 65-71,19 iunie 2007, Popovici vs Moldova, nr. 289/04 și

3

41194/04, §§ 56-57, 27 noiembrie 2007, Țurcan vs Moldova, nr. 10809/06, §§

35-39, 27 noiembrie 2007, Malai vs Moldova, nr. 7101/06, §§ 33-35,13

noiembrie 2008, Valeriu și Nicolae Roșca vs Moldova, nr. 41704/02, §§ 78-79,

20 octombrie 2009, Gavrilovici vs Moldova, nr. 25464/05, §§ 42-44, 15

decembrie 2009, I.D., precitat, §§ 44-46, Oprea vs Moldova, nr. 38055/06, §§

39-42, 21 decembrie 2010, Rotaru vs Moldova, nr. 51216/06, §§ 33-42, 15

februarie 2011, Feraru vs Moldova, nr. 55792/08, §§ 41 - 46, 24 ianuarie 2012,

Hadji vs Moldova, nr. 32844/07 și 41378/07, §§ 19-20, 14 februarie 2012,

Constantin Modarca vs Republicii Moldova, nr. 37829/08, §§ 25-27, 13

noiembrie 2012, Ciorap vs Republicii Moldova (nr. 3), nr. 32896/07, §§ 35-37,

04 decembrie 2012, Mitrofan, precitat, §§ 37-41, Ipati, precitat, §§ 64-65;

și Segheti, §§ 30- 33).

locurile de detenție provizorie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care se

află pe întreg teritoriul Republicii Moldova și penitenciarele nr. 13 din Chișinău,

nr. 6 din Soroca și nr. 15 din Cricova.

violarea art. 3 al CEDO, reclamantul a apreciat acest prejudiciu la suma de

15000 de Euro, considerând-o drept o recompensă justă și echitabilă pentru

suferințele cauzate, cât și pentru incomoditățile pe care le-a suportat în mod

forțat.

Statului Republica Moldova, de la bugetul de stat gestionat de Ministerul

Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său a sumei în

mărime de 15000 de Euro.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Cuiban. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul lui Mihail Cuiban, cu titlu de prejudiciu moral suma de 60000 de

lei, cauzat prin deținerea contrară prevederilor art. 3 CEDO, în perioada *****

(227 zile); ***** (28 zile); ***** (329 zile), în calitate de condamnat (în

total 584 zile). În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

4

reprezentat de avocatul Victoria Donica, a depus cerere de apel nemotivată, iar,

ulterior, la 16 mai 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din

23 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

nemotivată, iar, ulterior, la 07 iunie 2023, a depus cerere de apel motivată

împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, privind despăgubirea proporțională a

reclamantului.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererile de apel depuse de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria

Donica, și Ministerul Justiției și s-a menținut din 23 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

stabilit faptul încălcării prevederilor art. 3 CEDO în cadrul executării

pedepsei în privința reclamantului/apelantului, totodată explicându-i că poate

să se adreseze cu acțiune separată în procedura contencioasă cu privire la

repararea prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care contravin

prevederilor art. 3 CEDO.

jurisprudența CEDO, de revendicările solicitate, instanța de apel a considerat

că prima instanță corect a apreciat că mărimea compensației solicitate de

reclamant/apelant în sumă de 15000 de Euro este exagerată, motiv pentru care

instanța de judecată în mod just a dispus încasarea din contul bugetului de

stat, în beneficiul reclamantului suma de 60000 de lei, cu titlu de despăgubiri

morale, în rest respingând pretenția de compensare a prejudiciului cauzat ca

neîntemeiată.

instanțe cu privire la faptul că reieșind din natura drepturilor lezate, de

caracterul și gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al reclamantului/

apelantului, suma de 60000 de lei constituie o recompensă echitabilă, pentru

5

suferințele suportate, fiind proporțională principiilor compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului.

avocatei Victoria Donica, în interesele lui Mihail Cuiban cu privire la lipsa în

cauza dată a incidenței prevederilor art. 4734 din Codul de procedură penală, or,

Codul de procedură penală a fost amendat prin introducerea articolelor

4731- 4734, care reglementează modul de soluționare a plângerii privind violarea

art. 3 din Convenție prin detenția în condiții inumane și degradante, inclusiv

soluțiile pe care le poate oferi instanța de judecată în cazul în care va

constata o eventuală violare, începând cu 1 ianuarie 2019.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentat de avocatul Victoria Donica, a depus cerere de recurs împotriva

deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 23

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe în partea respingerii pretenției privind încasarea integrală a

prejudiciului, cu pronunțarea în această parte a unei noi decizii de admitere a

cererii de chemare în judecată.

SOLICITAREA RECURENTULUI

expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând că

instanțele inferioare au aplicat eronat legea și au aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului.

alin. (2) lit. a) și d) din Codul de procedură civilă

copia cererii de recurs depusă de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul

Victoria Donica, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele

dosarului.

6

drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 1 septembrie 2023.

iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria

Donica, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

7

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

la data depunerii recursului):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, la 10 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,

avocatei Victoria Donica, decizia din 20 iunie 2023, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.

avocatul Victoria Donica, la 24 iulie 2023, este depus în termenul legal prevăzut

de lege.

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în

art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la

data depunerii recursului (24 iulie 2023).

Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute

la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu

8

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri.

recursul declarat de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica,

conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul

examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din

Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor

imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

acordată cu titlu de prejudiciu moral pentru un număr de 584 de zile de detenție

în condiții inumane, ar fi una nejustificat de mică, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție notează că suma menționată, stabilită de prima

instanță și menținută de instanța de apel, este proporțională cu circumstanțele

speței.

Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Draniceru c. Republicii Moldova,

9

în care s-a apreciat că un cuantum de 5,10 euro pentru fiecare zi de detenție în

condiții inumane este unul rezonabil.

respectă standardele CEDO privind repararea prejudiciului moral și nu poate fi

considerată disproporționată.

că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Mihail Cuiban,

reprezentat de avocatul Victoria Donica, ca fiind inadmisibil.

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Cuiban, reprezentat de

avocatul Victoria Donica, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10