2ra-1106/23 — Repararea prejudiciului moral și material cauzat în rezultatul încălcării prevederilor art. 3 CEDO, prin detenția în condiții degradante și inumane

La 18 octombrie 2021, Mihail Cuiban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului moral și material cauzat în rezultatul încălcării prevederilor art. 3 CEDO, prin detenția în condiții degradante și inumane.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin sentința din *****a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, în temeiul art. ***** și ***** din Codul penal, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.

Prin decizia din 09 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat sentința din *****a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, fiind recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. ***** și ***** din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni.

Prin decizia din 21 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție, s-a casat decizia din 09 iulie 2013 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 16 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Mihail Cuiban și s-a menținut fără modificări sentința din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 16 decembrie 2014 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în temeiul art. 13 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, i s-a redus termenul pedepsei cu 1 an, 5 luni și 6 zile.

Reclamantul a menționat că, potrivit procesului-verbal de reținere, a fost reținut la 24 decembrie 2012. În temeiul art. 91 din Codul penal, a fost eliberat din detenție din Penitenciarul nr. ***** or. *****, la *****. 1

La 26 aprilie 2019, a depus, în temeiul art. 473/2- 473/4 din Codul de procedură penală, cerere privind constatarea deținerii în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO, acordarea unei compensații în bani pentru deținerea în condiții precare de detenție pentru perioada deținerii în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău.

Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a admis parțial cererea depusă de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Vieru Vadim. S-a constatat deținerea lui Mihail Cuiban în Penitenciarul nr. 13, Chișinău în condiții contrare prevederilor art. 3 CEDO, în perioada: ***** (227 de zile); ***** (28 de zile); ***** (329 de zile) - în calitate de condamnat (în total 584 de zile). S-a explicat lui Mihail Cuiban, că este în drept să se adreseze cu acțiune separată în procedura contencioasă în vederea reparării prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care contravin prevederilor art. 3 CEDO, dacă va considera de cuviință. În rest cererea s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu încheierea emisă a contestat-o, iar prin decizia din 05 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul declarat de către Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Vieru Vadim și s-a menținut încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Cu referire la condițiile de detenție, reclamantul a menționat că, în perioada când se afla în libertate, a fost donator de sânge pe o perioadă mai mare de 20 de ani și s-a infectat de *****, iar pentru a evita infectarea altor deținuți, condamnatul a informat instanțele de judecată și administrația instituțiilor de detenție despre acest fapt.

Însă, asistența medicală acordată lui în penitenciar era insuficientă, iar la nenumăratele solicitări de a i se oferi medicamente (necesare pentru tratarea răcelii sau a unor dureri de cap), ultimului nu i-au fost oferite, deoarece administrația penitenciarului motiva că are insuficiență de medicamente în penitenciar.

Reclamantul a mai indicat că, este nefumător, iar în celulele în care a fost deținut se aflau persoane fumătoare. Astfel, deși pct. 90 al Statutului executării pedepsei de către condamnați, adoptat prin hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006, interzice fumatul în celule, deținuții fumează în celulele din Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, deoarece li se permite să aibă țigări în celule, iar ei se află în celule 23 de ore pe zi. Celule pentru nefumători nu există, iar deținuții nu sunt întrebați la internare dacă fumează. El era asigurat cu medicamentele necesare de către membrii familiei și alte rude care le procurau și i le transmiteau. 2

Referitor la detenția în celula nr. 79, reclamantul a indicat că a fost plasat în Penitenciarul nr. 13, Chișinău, în regim de „carantină”. Durata inițială pentru care a fost plasat în regim de carantină a fost de 5 zile. Ulterior, a fost transferat în celula nr. 79, împreună cu alți deținuți, în care erau încă 5 persoane. Suprafața totală a celulei era de 8,1 m.p. Condițiile de detenție au fost inumane. Veceul era deschis, nu avea pereți și era situat lângă paturile de dormit. Apa din veceu tot timpul se scurgea pe podea, iar covorașul de lângă veceu, tot timpul era umed, ceea ce favoriza riscul de contaminare cu tuberculoză și alte boli. Nu avea posibilitatea de a-și satisface necesitățile fiziologice în condiții decente și curate. Majoritatea timpului era nevoit să doarmă îmbrăcat din cauză că unele geamuri erau deteriorate, iar altele în genere lipseau. Saltelele nu erau acoperite cu lenjerie de pat, fiind nevoit să doarmă pe o saltea goală, care era plină de insecte și paraziți. Din cauza paturilor, care erau uzate și produse din metal, nu putea să doarmă. Tencuială de pe pereții celulei era crăpată, iar pe alocuri lipsea. Alimentația oferită de către bucătăria penitenciarului era foarte proastă și deseori necomestibilă. Din rația alimentară lipseau următoarele produse: zahărul, pâinea, carnea, etc.

Din acest motiv, solicita de la familie să-i aducă produse alimentare și mâncare pregătită. Din considerentul că celula nu era dotată cu frigider, deseori alimentele pe care le recepționa de la familie, se deteriorau. Alimentația transmisă nu corespundea cel puțin nici standardelor stabilite prin hotărâre de Guvern.

A mai indicat că, nu era asigurat cu apă potabilă curată și nu avea posibilitatea să-și mențină igiena zilnică. Robinetul, care asigura celula cu apă potabilă, era situat direct deasupra veceului, iar în calitate de lavoar era folosit veceul. Prin urmare, în Penitenciarul nr. 13 a fost deținut în condiții precare de detenție 584 de zile.

Constatările privind condițiile de detenție precară și acordarea de despăgubiri au fost stabilite de CtEDO în mai multe hotărâri și anume hotărârea Ostrovar (Ostrovar v. Moldova, nr. 35207/03, §§ 80- 90, 13 septembrie 2005) și de atunci Curtea a constatat în mod regulat aceeași încălcare în peste treizeci de cauze împotriva Moldovei. O serie de probleme legate de închisorile, inclusiv supraaglomerarea, lipsa de igienă și a condițiilor materiale neadecvate, de proastă calitate și cantitate insuficientă de alimente, precum și de lipsa de îngrijiri medicale adecvate, cum ar fi: Becciev vs Moldova, nr. 9190/03, §§41-48, 04 octombrie 2005, Holomiov, precitat, §§ 113-122, Istratii, precitat, §§ 48-59 et. 68-72, Modarca, precitat, §§ 63-69, Ciorap vs Moldova, nr. 12066/02, §§ 65-71,19 iunie 2007, Popovici vs Moldova, nr. 289/04 și 3 41194/04, §§ 56-57, 27 noiembrie 2007, Țurcan vs Moldova, nr. 10809/06, §§ 35-39, 27 noiembrie 2007, Malai vs Moldova, nr. 7101/06, §§ 33-35,13 noiembrie 2008, Valeriu și Nicolae Roșca vs Moldova, nr. 41704/02, §§ 78-79, 20 octombrie 2009, Gavrilovici vs Moldova, nr. 25464/05, §§ 42-44, 15 decembrie 2009, I.D., precitat, §§ 44-46, Oprea vs Moldova, nr. 38055/06, §§ 39-42, 21 decembrie 2010, Rotaru vs Moldova, nr. 51216/06, §§ 33-42, 15 februarie 2011, Feraru vs Moldova, nr. 55792/08, §§ 41 - 46, 24 ianuarie 2012, Hadji vs Moldova, nr. 32844/07 și 41378/07, §§ 19-20, 14 februarie 2012, Constantin Modarca vs Republicii Moldova, nr. 37829/08, §§ 25-27, 13 noiembrie 2012, Ciorap vs Republicii Moldova (nr. 3), nr. 32896/07, §§ 35-37, 04 decembrie 2012, Mitrofan, precitat, §§ 37-41, Ipati, precitat, §§ 64-65; și Segheti, §§ 30- 33).

În acest context, a accentuat că Curtea, prin constatările sale, s-a referit la locurile de detenție provizorie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care se află pe întreg teritoriul Republicii Moldova și penitenciarele nr. 13 din Chișinău, nr. 6 din Soroca și nr. 15 din Cricova.

Prin prisma normelor invocate mai sus, cât și a practicii CtEDO privind violarea art. 3 al CEDO, reclamantul a apreciat acest prejudiciu la suma de 15000 de Euro, considerând-o drept o recompensă justă și echitabilă pentru suferințele cauzate, cât și pentru incomoditățile pe care le-a suportat în mod forțat.

Reclamantul a solicitat încasarea cu titlu de prejudiciu din contul Statului Republica Moldova, de la bugetul de stat gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său a sumei în mărime de 15000 de Euro.

La 01 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 16 mai 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

La 21 martie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 07 iunie 2023, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 23 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, privind despăgubirea proporțională a reclamantului.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a stabilit faptul încălcării prevederilor art. 3 CEDO în cadrul executării pedepsei în privința reclamantului/apelantului, totodată explicându-i că poate să se adreseze cu acțiune separată în procedura contencioasă cu privire la repararea prejudiciului cauzat pentru condiții precare de detenție care contravin prevederilor art. 3 CEDO.

Având în vedere prevederile art. 4734 din Codul de procedură penală, de jurisprudența CEDO, de revendicările solicitate, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a apreciat că mărimea compensației solicitate de reclamant/apelant în sumă de 15000 de Euro este exagerată, motiv pentru care instanța de judecată în mod just a dispus încasarea din contul bugetului de stat, în beneficiul reclamantului suma de 60000 de lei, cu titlu de despăgubiri morale, în rest respingând pretenția de compensare a prejudiciului cauzat ca neîntemeiată.

La fel, instanța de apel a considerat că, este corect și raționamentul primei instanțe cu privire la faptul că reieșind din natura drepturilor lezate, de caracterul și gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al reclamantului/ apelantului, suma de 60000 de lei constituie o recompensă echitabilă, pentru 5 suferințele suportate, fiind proporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului.

Instanța de apel a apreciat drept lipsite de suport juridic afirmațiile avocatei Victoria Donica, în interesele lui Mihail Cuiban cu privire la lipsa în cauza dată a incidenței prevederilor art. 4734 din Codul de procedură penală, or, Codul de procedură penală a fost amendat prin introducerea articolelor 4731- 4734, care reglementează modul de soluționare a plângerii privind violarea art. 3 din Convenție prin detenția în condiții inumane și degradante, inclusiv soluțiile pe care le poate oferi instanța de judecată în cazul în care va constata o eventuală violare, începând cu 1 ianuarie 2019.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 7 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, la 24 iulie 2023, este depus în termenul legal prevăzut de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (24 iulie 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu 8 relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, suma de 60 000 de lei, acordată cu titlu de prejudiciu moral pentru un număr de 584 de zile de detenție în condiții inumane, ar fi una nejustificat de mică, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că suma menționată, stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel, este proporțională cu circumstanțele speței.

În susținerea acestei concluzii, Completul de judecată reține jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Draniceru c. Republicii Moldova, 9 în care s-a apreciat că un cuantum de 5,10 euro pentru fiecare zi de detenție în condiții inumane este unul rezonabil.

Astfel, acordarea sumei de 60 000 de lei pentru 584 de zile de detenție respectă standardele CEDO privind repararea prejudiciului moral și nu poate fi considerată disproporționată.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Mihail Cuiban, reprezentat de avocatul Victoria Donica, împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10