2ra-464/24 — încasarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielilor de asistentă juridică
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit.f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-464/24 — încasarea cheltuielilor de asistentă juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Mariana Mîțu,
reprezentată de Diana Munteanu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Mariana Mîțu împotriva lui Ion Starostin cu privire la încasarea cheltuielilor
de asistență juridică,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-464/24
NR. PIGD 2-23017164-01-2ra-15052024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Orhei, sediul Central: jud. Al-dra Romanaș
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Mariana Mîțu, reprezentată de Diana Munteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 februarie 2023, Mariana Mîțu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Starostin cu privire la încasarea cheltuielilor de
asistență juridică (f. d. 2-3).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Mariana Mîțu,
a indicat că la 26 noiembrie 2021, Ion Starostin s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Marianei Mîțu cu privire la repararea
prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,
cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Starostin împotriva Marianei
Mîțu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea
cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 29 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită cererea de apel depusă de Ion Starostin împotriva hotărârii din 20
iunie 2022 a Judecătoriei Orhei sediul Central, emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Starostin împotriva Marianei
Mîțu cu privire la repararea prejudiciului material, moral și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În legătură cu intentarea cauzei menționate supra, a încheiat contract de
asistență juridică cu avocata Diana Munteanu, iar pentru serviciile de
asistență juridică oferite în cadrul procesului civil în instanța de fond a achitat
suma de 4 000 de lei, fapt confirmat prin ordinele de încasare a numerarului.
În drept, reclamanta Mariana Mîțu și-a întemeiat pretențiile pe
dispozițiile art. 82, 85 alin. (1), 90 lit. i), 94 alin. (1), (2), art. 96, art.166-167
din Codul de procedură civilă.
1
Reclamanta a solicitat încasarea din contul lui Ion Starostin în beneficiul
Marianei Mîțu suma de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate
pentru judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de
Ion Starostin împotriva Marianei Mîțu cu privire la repararea prejudiciului
material, moral și a cheltuielilor de judecată (f. d. 6) și suma de 2 600 de lei
cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în prezenta cauză civilă (f. d. 15,
33).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
8.Prin hotărârea din 31 mai 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Mîțu.
S-a încasat din contul lui Ion Starostin în beneficiul Marianei Mîțu, suma de
4 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică suportate pentru
judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Starostin împotriva Marianei Mîțu cu privire la repararea prejudiciului
material, moral și a cheltuielilor de judecată și suma de 1 000 de lei cu titlu
de cheltuieli de asistență juridică în prezenta cauză. În rest, cerința cu privire
la suma excedentă a cheltuielilor de judecată în prezenta cauză civilă, a fost
respinsă ca neîntemeiată ( f. d. 37, 42-44-verso).
Audiind explicațiile participanților prezenți la proces, studiind
materialele cauzei și analizând argumentele invocate în acțiune, prin prisma
actelor și circumstanțelor cauzei, raportate la dispozițiile legale incidente
raportului juridic litigios, instanța de judecată a considerat necesar de a
admite cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Mîțu.
Instanța de fond a reținut că, prin prezenta cerere de chemare în
judecată, Mariana Mîțu a solicitat încasarea din contul lui Ion Starostin a
cheltuielilor de asistență juridică suportate de către aceasta în cadrul
examinării cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă
de Ion Starostin împotriva Marianei Mîțu, cu privire la repararea
prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, care prin
hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost
respinsă (f. d. 7-11).
Totodată, instanța de judecată a constatat că, Mariana Mîțu a beneficiat
de serviciile de asistență juridică ale avocatei Diana Munteanu, suportând
cheltuieli în sumă de 4 000 de lei, fapt confirmat prin ordinele de plată seria
2
GL nr. 043440 din 06 iunie 2022 în sumă de 2 000 de lei, precum și bonul
de plată pentru asistență juridică GL nr. 043444 din 16 iunie 2022 în mărime
de 2 000 de lei. (f. d. 6).
În conformitate cu art. 82, 90 lit. i), 94 alin. (1), 96 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, instanța de apel a conchis că, suma de 4 000 de lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică, pretinsă de Mariana Mîțu, suportate
în procesul anterior este o sumă rezonabilă în raport cu serviciile prestate.
Prin urmare, instanța de judecată a concluzionat de a încasa din contul lui
Ion Starostin în beneficiul Marianei Mîțu, suma de 4 000 de lei, care
constituie o satisfacere echitabilă, or, aceasta este o sumă reală, necesară și
rezonabilă.
Cu referire la cerința privind încasarea de la Ion Starostin în beneficiul
Marianei Mîțu a sumei de 2 600 de lei, cu titlul de cheltuielile de asistență
juridică pentru actualul proces, instanța de fond a dispus încasarea acesteia
în cuantum de 1 000 de lei, care constituie o sumă echitabilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 iunie 2023, Ion Starostin a declarat apel nemotivat (f. d. 41),
împotriva hotărârii din 31 mai 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, iar
la 24 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, a declarat apel motivat,
solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată
depusă de Mariana Mîțu (f. d. 51-52, 54).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Ion Starostin. S-a modificat hotărârea din 31 mai
2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin diminuarea sumei încasată de
la Ion Starostin în beneficiul Marianei Mîțu cu titlu de cheltuieli pentru
asistența juridică suportate în procesul anterior de la 4 000 de lei la suma de
1 000 de lei și suma încasată cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei în
prezentul proces de la 1 000 de lei la suma de 500 de lei (f. d. 67, 68-72).
16.Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma
materialelor prezente la dosar și a normelor care reglementează raportul
3
juridic la caz, instanța de apel a conchis asupra necesității modificării
hotărârii primei instanțe, prin diminuarea cuantumului sumelor încasate.
În speță se atestă că interesele Marianei Mîțu, atât în procesul civil
anterior cât și în prezentul proces au fost reprezentate de avocata Diana
Munteanu.
În vederea confirmării cheltuielilor de asistență juridică suportate în
legătură cu examinarea prezentei cauze Mariana Mîțu a anexat bonul de plată
pentru asistență juridică seria GL nr. 043561 din 03 februarie 2023 în sumă
de 600 de lei, precum și bonul de plată seria GL nr. 606511 din 16 mai 2023
în sumă de 2 000 de lei (f. d. 15; 33).
Reieșind din prevederile art. 96 alin. (1)-(11) din Codul de procedură
civilă, raportate la circumstanțele speței, instanța de apel a reținut că atât
cauza civilă anterioară (cu privire la repararea prejudiciului material, moral
și încasarea cheltuielilor de judecată) cât și prezenta cauză nu prezintă o
complexitate sporită, obiectul litigiului nefiind o noutate, iar problemele
ridicate în fața instanțelor de judecată nu sunt dificile.
Instanța de apel ținând cont de durata de derulare a dosarelor pe rolul
instanței, care a constituit o perioadă destul de mică, de complexitatea cauzei
și de soluția pronunțată pe marginea litigiului, instanța de apel a conchis că
suma de 4 000 de lei, este nejustificată, însă apreciată de instanța ierarhic
inferioară ca reprezentând un cuantum necesar și rezonabil pentru asistența
juridică acordată pe marginea dosarului vizat.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că cheltuielile de asistență
juridică pentru procesul anterior dispuse a fi încasate de către instanța de
fond în sumă de 4 000 de lei nu sunt reale, rezonabile și nici necesare.
Consecvent, instanța de apel a învederat asupra aceleiași situații și în
privința sumei de 2 600 de lei solicitate de către Mariana Mîțu a fi încasată
cu titlul de cheltuielile de asistență juridică pentru actualul proces în privința
căruia instanța de fond a dispus încasarea sumei în cuantum de 1 000 de lei.
Or, sumele menționate și dispuse a fi încasate cu titlu de cheltuieli de
judecată și anume a cheltuielilor de asistență juridică nu își găsesc
confirmare, deoarece simpla anexare a bonului de plată cu titlu de cheltuieli
4
de asistență juridică în instanța de fond, fără a prezenta instanței un raport,
prin care și-ar motiva cuantumul și cheltuielile pentru asistența acordată atât
în cauza examinată anterior cât și în actualul proces, nu pot fi considerate ca
cheltuieli de judecată rezonabile în raport cu volumul depus de către avocat,
nefiind motivat nici cuantumul lucrului efectuat.
Astfel, cuantificând timpul utilizat de avocat și reieșind din faptul că
litigiile pentru care se solicită încasarea acestor sume nu prezintă
complexitate sporită, obiectul litigiului nefiind o noutate, iar problemele
ridicate în fața instanțelor de judecată nu sunt dificile, instanța de apel a
considerat rațional și echitabil a admite cererea de apel depusă de Ion
Starostin și a modifica hotărârea primei instanțe prin diminuarea sumei
încasată de la Ion Starostin în beneficiul Marianei Mîțu cu titlu de cheltuieli
pentru asistența juridică suportate în procesul anterior de la suma de 4 000
de lei la suma de 1 000 de lei și suma încasată cu titlu de cheltuieli de
judecare a cauzei în prezentul proces de la suma de 1 000 de lei la suma de
500 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 09 aprilie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Mariana Mîțu,
reprezentată de Diana Munteanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond
(f. d. 77-83, 84).
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurenta Mariana Mîțu, reprezentată de Diana
Munteanu a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din Codul de
procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă a)
interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară
ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor”.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
5
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentei
Mariana Mîțu, la 26 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoare de
expediere (f. d. 73), însă date privind recepționarea acesteia la dosar lipsesc,
iar cererea de recurs a fost depusă la 09 aprilie 2024 (f. d. 77-83, 84).
Ulterior, în adresa lui Ion Starostin a fost expediat copia recursului
declarat de Mariana Mîțu, reprezentată de Diana Munteanu, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere (f. d. 90),
însă date privind recepționarea acestuia la dosar lipsesc.
La 04 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Ion Starostin
a depus referință la recursul declarat de Mariana Mîțu, reprezentată de Diana
Munteanu, solicitând să fie respins ca nefondat (f. d. 91-96, 97).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
6
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși
recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în
conținutul cererii de recurs, Mariana Mîțu, reprezentată de Diana Munteanu,
nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil
și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Mariana Mîțu, reprezentată de Diana Munteanu, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de
vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
8
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Mariana Mîțu,
reprezentată de Diana Munteanu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mariana Mîțu, reprezentată de
Diana Munteanu, împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9