2ac-94/26 — Constatarea nulității absolute a actelor juridice

La 26 martie 2025, Cristina Dulgan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Comerciale ,,Moldindconbank’’ Societate pe Acțiuni (în continuare B.C. ,,Moldindconbank’’ S.A.) și Firmei ,,Rapira” S.R.L. privind constatarea nulității absolute a actelor juridice.

Prin încheierea din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea înaintată de Cristina Dulgan privind asigurarea acțiunii și s-a dispus suspendarea efectelor produse de contractele de ipotecă nr. 1731 din 24 aprilie 2014, nr. 2044 din 23 mai 2014, nr. 3210 din 02 iunie 2014, nr. 3215 din 02 iunie 2014, nr. 3216 din 02 iunie 2014, nr. 3217 din 02 iunie 2014, precum și de contractele de ipotecă nr. 6503, nr. 6504 și nr. 6505 din 08 octombrie 2019, inclusiv de contractele de gaj nr. 60 din 23 mai 2014 și nr. 70 din 02 iunie 2014, respingând în rest cererea, inclusiv capătul privind suspendarea efectelor contractelor de credit.

La 11 iunie 2025, B.C. ,,Moldindconbank’’ S.A. a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia cu soluționarea în fond a problemei privind asigurarea acțiunii, prin respingerea integrală ca fiind neîntemeiată a cererii înaintate de către Cristina Dulgan privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii sub forma de suspendare a efectelor produse de actele juridice menționate în cererea de chemare în judecată.

Tot la 11 iunie 2025, Firma ,Rapira” S.R.L. (în proces de insolvabilitate) a contestat cu recurs încheierea din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi încheieri, prin care să fie respinsă integral cererea privind asigurarea acțiunii depusă de către Dulgan Cristina.

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, la 22 ianuarie 2026, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza civilă a fost repartizată spre examinare în ordine de recurs, în mod automat- aleatoriu, judecătorului-raportor Violeta Gîrleanu, care face parte din completul compus din judecătorii Valeriu Arhip (președinte), Diana Corlăteanu (judecător), ultima ședință de judecată fiind stabilită pentru 21 mai 2026, ora 14:00. 1

Prin încheierea din 20 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea depusă de Cristina Dulgan cu privire la recuzarea judecătorului Curţii de Apel Centru, Nicolae Ghedrovici, de la examinarea cererilor de recurs declarate de B.C. „Moldindconbank” S.A. și Firma „Rapira” S.R.L. și „Cris-Valg” S.R.L. împotriva încheierii din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 18 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins declarația de abținere formulată de judecătorii Valeriu Arhip, Diana Corlăteanu și Nicolae Ghedrovici de la examinarea cererilor de recurs declarate de B.C. ,,Moldindconbank” S.A., Firma ,,Rapira” S.R.L. și „Cris-Valg” S.R.L. împotriva încheierii din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 20 mai 2026, ora 20:06, prin e-mail, Cristina Dulgan a depus în adresa Curții de Apel Centru o cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În susținerea cererii de strămutare, Cristina Dulgan a susținut că sunt întrunite temeiurile prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă pentru strămutarea cauzei, deoarece există dubii legitime privind imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Centru.

Subsecvent, aceasta a arătat că litigiul are legătură directă cu procedura de insolvabilitate a Firmei ,,Rapira” S.R.L. și implică interese patrimoniale considerabile ale unei instituții bancare, ale debitorului aflat în insolvabilitate, ale administratorului insolvabilității și ale altor participanți la proces.

Totodată, Cristina Dulgan a invocat faptul că anterior a formulat cerere de recuzare împotriva judecătorului raportor, motivând existența unor influențe și presiuni asupra judecătorilor în legătură cu examinarea cauzei. Deși cererea de recuzare a fost respinsă, ulterior întregul complet de judecată a formulat declarație de abținere, invocând existența unei aparențe de incompatibilitate și a unei posibile exprimări anterioare a opiniei asupra unor chestiuni conexe cauzei. Potrivit autoarei cererii, acest fapt confirmă existența unor circumstanțe obiective care pot afecta aparența de imparțialitate a instanței.

Cristina Dulgan a mai susținut că respingerea declarației de abținere nu a înlăturat bănuiala legitimă privind lipsa de imparțialitate, deoarece judecătorii care au apreciat că există aparența unei incompatibilități au fost puși în situația de a continua examinarea cauzei.

De asemenea, aceasta a invocat schimbarea ulterioară a judecătorului raportor și apreciază că succesiunea incidentelor procesuale – cererea de recuzare, declarația de abținere, respingerea acesteia și schimbarea completului – creează, pentru un observator obiectiv, dubii legitime privind imparțialitatea examinării cauzei de către Curtea de Apel Centru.

În opinia sa, cumulul acestor circumstanțe generează aparența unor influențe sau presiuni asupra judecătorilor, motiv pentru care, în vederea 2 garantării dreptului la un proces echitabil și pentru înlăturarea oricărui dubiu privind imparțialitatea instanței, se impune strămutarea cauzei spre examinare la Curtea de Apel Sud.

Art. 43 alin. (2) lit. d), f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; f) există bănuieli, care derivă din elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele cauzei sau de calitatea participanţilor la proces. (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanţei ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speţei deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările descrise în pct. 9-14 din încheiere, constituie nişte alegații pur declarative și nu se referă la circumstanțe care pot pune la 3 îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru la examinarea cererii de recurs, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanţă de acelaşi grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 9-14 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanţă de acelaşi grad pentru examinarea recursurilor declarate de B.C. ,,Moldindconbank” S.A., Firma ,,Rapira” S.R.L. și „Cris-Valg” S.R.L. împotriva încheierii din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că conform art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor şi libertăților persoanelor, onoarei şi demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor şi cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa 4 Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanţă de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, garantat de art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 şi 51 din același cod.

Respectiv, numai în situația când din motivul recuzării mai multor judecători ai Curţii de Apel Centru, substituirea cărora ar deveni imposibilă, instanţa ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanţă de judecată egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.

Mai mult, prin încheierea din 20 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost respinsă cererea de recuzare înaintată de Cristina Dulgan împotriva judecătorului Nicolae Ghedrovici de la examinarea cererilor de recurs declarate de B.C. „Moldindconbank” S.A., Firma „Rapira” S.R.L. și „Cris-Valg” S.R.L. împotriva încheierii din 04 aprilie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, instanța constatând lipsa unor circumstanțe obiective care să pună la îndoială imparțialitatea judecătorului.

Totodată, prin încheierea din 18 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost respinsă și declarația de abținere formulată de judecătorii Valeriu Arhip, Diana Corlăteanu și Nicolae Ghedrovici, instanța apreciind că motivele invocate nu justifică existența unei incompatibilități și nu sunt de natură să genereze suspiciuni rezonabile privind lipsa de imparțialitate a completului de judecată.

Prin urmare, circumstanțele invocate de Cristina Dulgan în susținerea cererii de strămutare au fost deja verificate de instanța competentă și apreciate ca neîntemeiate, neexistând temeiuri obiective care să justifice concluzia că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru ar putea fi știrbită.

Astfel, motivele invocate în susținerea cererii de către Cristina Dulgan, pct. 9-14 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați. 5

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Centru ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Iar, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Cristina Dulgan cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,