2r-156/26 — Cu privire la încasarea prejudiciului cauzat prin nesoluționarea cererii s.a.

La 27 decembrie 2024, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând încasarea în beneficiul său a sumei de 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin nesoluționarea în termenul legal a cererii și compensarea cheltuielilor de judecată. Suplimentar, a solicitat scutirea integrală de la plata taxei de stat, invocând situația materială și financiară precară.

La 12 noiembrie 2025, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a depus apelul motivat, solicitând primirea spre examinare, admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 03.07.2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii sale, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, în special cele de transport în sumă de 972 de lei ce constituie costul abonamentului de transport public pentru deplasarea în instanţa de judecată. Totodată, apelantul a solicitat scutirea integrală de la plata taxei de stat în sumă de 212,50 de lei impusă pentru cererea de apel, 1 invocând că este beneficiar de asistență juridică garantată de stat, situația sa materială și financiară este precară, nu dispune de nicio sursă de venit, este șomer o perioadă îndelungată de timp, nu are mijloace financiare în băncile comerciale, iar pe conturile sale bancare (deschise anterior) indică balanța negativă asupra cărora este aplicat sechestru de către executorul judecătoresc (f.d.87-90).

La 15 ianuarie 2026, prin intermediul poștei electronice, avocatul Alexandru Terziman, în interesele lui Alexei Dimitrov, a depus cerere repetată, prin care a solicitat reexaminare cererii de scutire de la plata taxei de stat în sumă de 212,50 de lei, invocând aceleași argumente (f.d.108-111).

La aceiași dată - 15 ianuarie 2026, Alexei Dimitrov, prin intermediul poștei electronice, prin care a solicitat reexaminarea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat și prelungirea termenului, menționând că această sumă depășește posibilitățile sale reale actuale de plată (f.d.113-114).

Prin încheierea din 02 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins cererea depusă de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, cu privire la scutirea integrală de la plata taxei de stat și s-a acordat apelantului termen suplimentar de 3 zile calendaristice din momentul recepționării încheierii respective, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, în original, în sumă de 212,50 de lei. S-a explicat apelantului că în situația în care nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel va fi restituită împreună cu actele anexate.

Instanța de apel a ignorat dovezile esențiale privind incapacitatea sa financiară, cum ar fi starea de șomaj prelungit, lipsa veniturilor și indisponibilitatea fondurilor bancare. Deși taxa de stat solicitată este de o valoare modestă (212,50 de lei), totuși aceasta este disproporționată pentru o persoană lipsită de mijloace bănești, mai ales că din această cauză beneficiază de asistență juridică garantată de stat, fapt ce confirmă starea de precaritate.

Restituirea apelului pentru neplata taxei este interpretată drept măsură punitivă excesivă, care afectează dreptul de acces la justiție prin imposibilitatea de plată.

Instanța de apel a refuzat examinarea prelungirii termenului de înlăturare a neajunsurilor cererii de apel, încălcând principiul bunei administrări a justiției, fără a face o analiză amplă în acest sens.

De altfel, prin cererea din 15 ianuarie 2026, Dimitrov Alexei a solicitat reexaminarea cererii privind scutirea de plata taxei de stat, invocând aceleiași argumente și motive, cu anexarea acelorași înscrisuri, în privința cărora instanța de apel s-a expus corespunzător în încheierea din 02 decembrie 2025. Pretinsa solicitare cu privire la prelungirea termenului de înlăturare a neajunsului apelului 3 în esență constituie reexaminarea cererii de scutire de la plata taxei de stat și acceptarea spre examinare a apelului.

Articolul 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Articolul 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părților.”

Articolul 427 lit.b) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”

Articolul 428 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Articolul 364 alin.(1) din Codul de procedură civilă,: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Articolul 365 alin.(1) lit.d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(1) În cererea de apel se indică: motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, şi/sau a taxei de timbru.”

Articolul 368 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. 4 (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Articolul 82 din Codul de procedură civilă: „Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat, taxa de timbru şi cheltuielile de judecare a cauzei.”

Articolul 83 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. (2) În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul şi valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023. (3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum şi alte cereri prevăzute la pct.1 din anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Articolul 3 lit.a) din Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023: „(3) Se impune taxă de stat pentru: a) cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs şi alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor şi acțiunilor executorului judecătoresc, precum şi pentru cererile de eliberare de către instanţa de judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”

Articolul 4 din Legea taxei de stat: „(4) Cuantumurile taxei de stat sunt expuse în anexa nr.1.”

Articolul 6 alin.(3) și (9) din Legea taxei de stat: „(3) Taxa de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs şi pentru celelalte cereri prevăzute în anexa nr.1 se achită la depunerea lor, iar pentru eliberarea repetată a copiilor (duplicatelor) de pe fiecare act judecătoresc de dispoziție, a copiilor de pe alte documente din dosar, eliberate de instanţa de judecată la solicitarea părților sau a altor persoane participante la proces – la primirea lor. (9) Dovada achitării taxei de stat se face prin originalul chitanței sau notei de plată, certificat de instituția financiară care a efectuat operațiunea, cu menționarea destinației 5 plății, sau prin chitanța care confirmă achitarea taxei de stat prin Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay).”

Punctul 1.1 și 1.1.1 din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023: „1.1. Pentru cererile de chemare în judecată privind litigiile cu caracter patrimonial, pentru cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil: 1.1.1. Dacă valoarea acțiunii este mai mică sau egală cu 5000 lei - 5% din valoarea acțiunii, dar nu mai puțin de 150 lei pentru persoanele fizice şi 250 lei pentru persoanele juridice.”

Punctul 1.16. din Anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023: „1.16. Pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor de judecată, inclusiv pentru apelul incident şi cererile de alăturare la apel - 85% din taxa de stat achitată în prima instanță, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 85% din taxa calculată din suma contestată.”

Articolul 85 alin.(1) și (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Scutirile de taxa de stat şi/sau de taxa de timbru sunt prevăzute de pct.1 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023 şi se aplică în modul prevăzut de alin.(4) din prezentul articol. (4) În funcție de situația materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanţa judecătorească) de plata taxei de stat ori a unei părți a acesteia şi/sau de plata taxei de timbru, atât în primă instanță, cât şi în cazul exercitării căilor de atac.”

Articolul 99 din Codul de procedură civilă: „Încheierea judecătorească asupra cheltuielilor de judecată poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei.”

Potrivit Notei la Anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023: „În cazurile prevăzute de lege, judecătorul sau instanţa de judecată este în drept să scutească, la cerere, integral sau parțial, persoanele fizice şi juridice de taxa de stat, precum şi să eșaloneze sau să amâne achitarea de către acestea a taxei de stat, în funcție de situația lor materială şi de probele prezentate în acest sens.”

Punctul 1.20 din Anexa nr.2 din Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023: „1.20. Se scutesc de taxa de timbru în instanţa de judecată persoanele fizice care au statut de beneficiar de asistență juridică garantată de stat.”

Articolul 19 alin.(1) lit.e) din Legea nr.198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat: „(1) Au dreptul la asistență juridică calificată persoanele specificate la art.6, care: e) au nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile şi de contencios 6 administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii, cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.”

Articolul 21 alin.(1) și (2) din Legea nr.198/2007: „(1) În cazurile prevăzute la art.19 alin.(1) lit.a) şi e), se acordă asistență juridică calificată persoanelor al căror venit este mai mic decât salariul minim lunar pe țară stabilit de Guvern. (2) La calcularea venitului solicitantului de asistență juridică garantată de stat, se iau în considerare veniturile şi câștigurile lunare medii din 6 luni calendaristice anterioare lunii în care a fost depusă solicitarea.”

Articolul 368 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbr, instanţa de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Articolul 100 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanții la proces şi alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească.”

Articolul 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanţa de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanţa de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.”

Articolul 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1).”

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Centru a emis încheierea contestată la 03 martie 2026.

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 02 aprilie 2026, la adresele electronice a recurentului Alexei Dimitrov și a avocatului acestuia Alexandru Terziman, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.190).

Astfel, recursul declarat la 15 aprilie 2026, de către Alexei Dimitrov, prin intermediul avocatului Alexandru Terziman, se consideră depus în interiorul termenului prevăzut la art.425 CPC.

Cu referire la caz, Completul de judecată reține că la 03 iulie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Central a pronunțat hotărârea, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă depusă de Dimitrov Alexei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 03 iulie 2025 Dimitrov Alexei, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere de apel (nemotivată), menționând că motivarea apelului o va prezenta ulterior după ce îi va fi notificată hotărârea integrală (motivată) a primei instanțe, fără a anexa la aceasta dovada achitării taxei de stat prin originalul chitanței sau notei de plată. Concomitent, apelantul a solicitat neimpunerea spre plată a taxei de timbru în temeiul pct.1.20 din Anexa nr.2 „Scutirile de taxa de stat și de taxa de timbru” la Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023 (f.d.65-67).

Curtea de Apel Centru, în virtutea competenței învestite de legiuitor la art.368 CPC, constatând că apelul nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 şi 365 CPC, prin încheierea din 30 septembrie 2025, nu a dat curs cererii de apel depusă de Alexei Dimitrov și a acordat apelantului termen de 10 zile calendaristice, din momentul recepționării încheierii respective, pentru prezentarea apelului motivat, semnat olograf, în original, sau cu semnătură electronică avansată calificată și a dovezii de plată a taxei de stat, în original, în sumă de 212,50 de lei (calculată reieșind din valoarea sumei contestate de 5.000 de lei, conform formulei: 5000 × 5% = 250. Aplicând coeficientul 85% din taxa calculată din suma contestată). Instanța de apel a explicat apelantului că în situația în care nu va lichida neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu înscrisurile anexate, va fi restituită fără examinare. Concomitent, pentru facilitarea acțiunilor procesuale, instanța de apel a indicat datele bancare pentru plata taxei de stat (f.d.83-85).

La 04 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a notificat la poșta electronică a apelantului Alexei Dimitrov (e-mail: *****) încheierea din 30 8 septembrie 2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.86).

La 12 noiembrie 2025, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a depus apelul motivat, solicitând acceptarea spre examinare, admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 03.07.2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii sale, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, în special cele de transport în sumă de 972 de lei ce constituie costul abonamentului de transport public pentru deplasarea în instanţa de judecată. Totodată, apelantul a solicitat scutirea integrală de la plata taxei de stat în sumă de 212,50 de lei impusă pentru cererea de apel, invocând că este beneficiar de asistență juridică garantată de stat, situația sa materială și financiară este precară, nu dispune de nicio sursă de venit, este șomer o perioadă îndelungată de timp, nu are mijloace financiare în băncile comerciale, iar pe conturile sale bancare (deschise anterior) indică balanța negativă asupra cărora este aplicat sechestru de către executorul judecătoresc (f.d.87-90).

Prin încheierea din 02 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea depusă de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, cu privire la scutirea integrală de la plata taxei de stat și s-a acordat apelantului un termen suplimentar de 3 zile calendaristice, din momentul recepționării încheierii respective, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, în original, în sumă de 212,50 de lei. S-a explicat apelantului că în situația în care nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul stabilit, cererea de apel va fi restituită fără examinare împreună cu actele anexate (f.d.99-102).

La 12 ianuarie 2026, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Centru a notificat la e-mail apelantului Alexei Dimitrov și avocatului acestuia Alexandru Terziman încheierea din 02.12.2025 (f.d.105).

Prin urmare, termenul-limită de prezentare a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 212,50 de lei, în original, stabilit de Curtea de Apel Centru în încheierea din 02.12.2025 (3 zile calendaristice din momentul recepționării) a fost data de 15 ianuarie 2026 inclusiv (joi), calculat începând cu data de 13 ianuarie 2026, ziua imediat următoare de la data notificării actului de procedură judecătoresc (12 ianuarie 2026).

La 15 ianuarie 2026, prin intermediul poștei electronice, avocatul Alexandru Terziman, în interesele lui Alexei Dimitrov, a depus cerere repetată, solicitând prin prisma art.85 alin.(4) din Codul de procedură civilă, reexaminarea cererii de scutire de la plata taxei de stat pentru cererea de apel în sumă de 212,50 de lei, invocând aceleași argumente (f.d.109-111). 9

La aceiași dată - 15 ianuarie 2026, apelantul Alexei Dimitrov, prin intermediul poștei electronice, a depus cerere prin care a solicitat reexaminarea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat și prelungirea termenului de procedură, menționând că această sumă depășește posibilitățile sale reale actuale de plată (f.d.113-114).

În susținerea cererii apelantul Alexei Dimitrov a indicat că prin încheierea din 02.12.2025, Curtea de Apel Centru deși a stabilit că dânsul este șomer o perioadă îndelungată, nu realizează venituri oficiale, nu dispune de mijloace bănești în conturi bancare, în conturile existente nu sunt bani sau pe acestea au fost aplicate sechestre, nu are venituri declarate în ultimii ani, totuși i-a respins solicitarea de scutire de la plata taxei de stat din motiv că nu a prezentat suficiente probe ce ar permite formarea unei convingeri ferme privind situația sa materială efectivă, invocându-se lipsa datelor privind eventuala deținere a bunurilor mobile sau imobile, precum și inexistența absolută a conturilor bancare la toate instituțiile financiare în Republica Moldova. Apelantul apreciază exigențele impuse de instanța de apel ca fiind excesive ce îngrădește accesul la justiție garantat de art.6§1 CEDO. În acest context, întru reexaminarea cererii de scutire de la plata taxei de stat, Alexei Dimitrov pe propria răspundere, a declarat că nu deține bunuri imobile (case, apartamente, terenuri); nu deține bunuri mobile de valoare (autovehicule, etc); nu deține conturi bancare decât cele indicate de instanța de apel, valoarea cărora indică „0” sa balanță negativă; nu dispune de resurse financiare care să-i permită achitarea taxei de stat în sumă de 212,50 de lei, această sumă depășind posibilitățile sale reale actuale de plată; are datorii la serviciile comunale prestate de furnizori și la impozitul pe bunul imobil deținând 1/3 cotă-parte din apartament; este în căutarea activă a unul loc de muncă, aflat la evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu statut de șomer, neexistând la moment oferte de muncă conform specializării și pregătirii sale profesionale.

Ține de menționat, că la cererile din 15 ianuarie 2026, atât apelantul Alexei Dimitrov, cât și reprezentantul împuternicit al acestuia, avocatul Alexandru Terziman, nu au atașat în original nota (chitanța) de plată a taxei de stat impusă pentru cererea de apel în sumă de 212,50 de lei.

Drept consecință, prin încheierea din 03 martie 2026, Curtea de Apel Centru, în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, a restituit apelul declarat de Dimitrov Alexei împotriva hotărârii din 03 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanție de apel stabilite în încheierea din 02 decembrie 2025, și anume nu a fost prezentată în original dovada de plată a taxei de stat în sumă de 212,50 de lei. 10

La 15 aprilie 2026, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, a declarat recurs, manifestându-și dezacordul cu soluția instanței de apel din încheierea din 03 martie 2026, prin care a fost restituit apelul ultimului din motivul neprezentării dovezii de plată a taxei de stat în termenul stabilit de instanța de apel.

Aici, Completul de judecată remarcă că deși în cererea de recurs recurentul nu a solicitat expres casarea încheierii din 02 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a fost respinsă cererea de scutire de la plata taxei de stat înaintată de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, și acordarea termenului suplimentar prezentarea dovezii de plată a taxei de stat, totuși din conținutul cererii de recurs cert rezultă că recurentul pe lângă încheierea Curții de Apel Centru din 03 martie 2026, contestă inclusiv și încheierea din 02 decembrie 2025, întrucât imposibilitatea îndeplinirii în termenul stabilit a actului de procedură ține nemijlocit de circumstanțele expuse încheiere respectivă, de care instanța de apel nu a ținut cont.

Astfel, Completul de judecată consideră necesar de a soluționa temeinicia și legalitatea nu doar a încheierii din 03 martie 2026, prin care s-a restituit apelul depus de Alexei Dimitrov în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) CPC, dar și a încheierii din 02 decembrie 2025, prin care Curtea de Apel Centru a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat înaintată de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, și a acordat termen suplimentar apelantului pentru îndeplinirea actului de procedură.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră pripită soluția instanței de apel de a restituit apelul declarat de Dimitrov Alexei din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel stabilite în încheierea din 02 decembrie 2025, și anume că nu a fost prezentată, în original, dovada de plată a taxei de stat în sumă de 212,50 de lei. Or, consecințele neîndeplinirii în termenul procedural (15.01.2026) a indicațiilor instanței de apel (prezentarea notei de plată a taxei de stat în original) s-a datorat exclusiv situației materiale și financiare precare ale recurentului/apelant, invocată de către acesta chiar din momentul depunerii acțiunii civile în judecată, circumstanță ignorată de instanța de apel.

Se reține că taxele judiciare pot ajuta la administrarea eficientă a actului de justiție, dar, în același timp, pot restricționa accesul la justiție. Taxele vor fi apreciate în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte – inclusiv posibilitatea de plată a persoanei - pentru a stabili dacă persoana în cauză mai poate beneficia de dreptul de acces la instanță. Important este că aceste limitări să fie rezonabile și proporționale scopului urmărit. Proporționalitatea taxei de stat 11 presupune ca mărimea acesteia este în funcție de natura și valoarea economică a acțiunii juridice, fiind un principiu fundamental ce asigură echitatea. Iar în raport cu scopul urmărit, suma percepută trebuie să fie într-un raport rezonabil cu obiectivele legitime ale statului, cum ar fi buna administrare a justiției, precum și și să nu fie o povară disproporționată, permițând accesul la justiție.

Instanța de recurs remarcă că în jurisprudența CtEDO, principiile generale referitoare la accesul la o instanță în sensul articolului 6§1 din Convenție și, mai specific, cerința de a plăti taxe judiciare au fost rezumate în cauzele Kreuz v. Polonia, nr. 28249/95, 19.06.2001, §§ 52-57, Malahov v. Moldova, nr. 32268/02, §§ 25-30, 7 iunie 2007; Weissman și alții v. România, nr. 63945/00, § 37, CEDO 2006-VII (extrase). Curtea a reamintit că articolul 6§1 consacră „dreptul la o instanță”, dintre care dreptul de acces, adică dreptul de a intenta o acțiune în fața unei instanțe în materie civilă, constituie un aspect. Totuși, acest drept nu este absolut, ci poate fi supus unor limitări; acestea sunt permise implicit, deoarece dreptul de acces la justiție, prin însăși natura sa, necesită o reglementare de către stat. În acest sens, statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere, deși decizia finală cu privire la respectarea cerințelor Convenției revine Curții. Aceasta trebuie să se asigure că limitările aplicate nu restricționează sau nu reduc accesul lăsat individului într-un mod sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului este afectată. Restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6§1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim şi există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite şi scopul legitim urmărit (Stubbings și alții v Regatul Unit din 22 octombrie 1996, §50, Tinnelly & Sons Ltd și alții şi McElduff și alții v. Regatul Unit, §72, Malahov v. Moldova, cererea nr. 32268/02, §28, 7 iunie 2007).

Din altă perspectivă, potrivit art.2 din Legea nr.198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat, prin asistență juridică garantată de stat – se înțelege acordare a serviciilor juridice şi a serviciilor de mediere prevăzute în prezenta lege din contul mijloacelor destinate acordării unor astfel de servicii persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru plata lor şi care întrunesc condițiile stipulate în prezenta lege; iar prin asistență juridică calificată – se înțelege acordarea serviciilor juridice de consultanță, reprezentare şi/sau apărare în organele de urmărire penală, în instanțele judecătorești pe cauze penale, contravenționale, civile sau de contencios administrativ, reprezentare în fața autorităților administrației publice.

Completul de judecată subliniază că în baza deciziei nr.3318/ACC din 26.11.2024 a Oficiului teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Alexei Dimitrov beneficiază de asistență 12 juridică calificată garantată de stat până în prezent, reprezentat de către avocatul Alexandru Terziman (f.d.2, 7).

Aici ține de precizat că până la emiterea deciziei nr.3318/ACC din 26.11.2024, Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, în virtutea atribuțiilor prevăzute la art.14 din Legea nr.198 din 26.07.2007, examinând cererea din 22.11.2024 a solicitantului Alexei Dimitrov privind acordarea serviciilor juridice de consultanță în instanța judecătorească în cauza civilă şi documentele prezentate în acesta sens, a concluzionat că acesta se încadrează în condițiile prevăzute de legea respectivă și a decis asupra acordării ultimului asistenței juridice calificate garantate de stat (f.d.7, 7 verso).

De aici se deduce că Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, în calitate de autoritate publică, a verificat deja starea financiară precară a lui Alexei Dimitrov, stabilind cert că acesta nu dispun de suficiente mijloace bănești (ceea ce presupune că venitul mediu lunar al beneficiarului este mai mic decât nivelul minim de existență) pentru plata serviciilor juridice. Or, în situația în care Alexei Dimitrov nu ar fi prezentat acte confirmative concludente și pertinente necesare, Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat nu ar fi admis cererea ultimului pentru acordarea, din contul statului, a asistenței juridice calificate în cadrul cauzei civile.

În contextul reținut, avocatul Alexandru Terziman, în interesele lui Alexei Dimitrov, s-a adresat la 27.12.2024 cu prezenta acțiune civilă împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând încasarea sumei de 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru nesoluționarea cererii în termenul legal și compensarea cheltuielilor de judecată. Concomitent, în acțiune reclamantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat și a taxei de timbru, invocând situația materială și financiară precară, cu anexarea înscrisurilor ce confirmă starea dată (f.d.7-16).

Apreciind probatoriul prezentat, prin încheierea din 09.01.2025, Judecătoria Chișinău, sediul Central, a admis cererea și l-a scutit pe reclamantul Alexei Dimitrov de la plata taxei de stat la depunerea acțiunii în sumă de 250 de lei.

În același timp, având în vedere că Alexei Dimitrov beneficiază de asistență juridică calificat garantată de stat, până în prezent, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, recurentul/apelant este scutit de la plata taxei de timbru prin efectul legii (pct.1.20 din Anexa nr.2 din Legea taxei de stat nr.213 din 31.07.2023). 13

Totodată, Completul de judecată remarcă că în cererea formulată în apelul motivat din 12.11.2025, privind scutirea integrală de la plata taxei de stat în sumă de 212,50 de lei impusă prin încheierea din 30.09.2025 a Curții de Apel Centru, Dimitrov Alexei, drept motiv de incapacitate de plată, a invocat că este șomer pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, nu dispune de nicio sursă de venit, nu dispune de mijloace financiare în băncile comerciale, iar cele câteva conturi bancare (anterior deschise) indică balanță negativă, asupra cărora este aplicat sechestru de executorul judecătoresc, iar întru confirmarea acestor argumente, apelantul a anexat: confirmarea nr.26/1-02/3-71-218-219 din 17.03.2025 eliberată de Serviciul Fiscal de Stat din care rezultă că în perioada 2020 – 2024 nu a înregistrat venituri (f.d.91); certificatele nr.435 din 13.10.2025 și nr.463 din 07.11.2025 eliberate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă mun. Chișinău prin care se atestă că din 25.03.2025 până în prezent, Alexei Dimitrov se află la evidență cu statut de șomer (f.d.91 verso-92); extrasul din contul bancar deschis la BC „Victoriabank” SA, potrivit căruia la situația din 01.10.2025, soldul contului curent înregistrează „0.00 MDL” (f.d.95); scrisoarea nr.08315 din 17.09.2025 a BC „ProCredit Bank” SA din care rezultă că la situația din 17.09.2025, pe numele lui Alexei Dimitrov nu sunt deschise conturi bancare și nici nu a deținut anterior conturi bancare în cadrul acestei instituții bancare (f.d.95 verso); certificatul nr.11-14/982 din 16.10.2025 eliberat de BC „Moldindconbank” SA potrivit căruia se confirmă că la situația din 16.10.2025, Alexei Dimitrov deține contul bancar ***** cu soldul la cont de „26.46 de lei”, asupra căruia la 05.11.2019 s-a aplicat sechestru în sumă de 2600 de lei de către executorul judecătoresc Beiu Mihail în baza dispoziției nr.061-63/19 din 30.10.2019, iar la 04.09.2024 în baza dispoziției nr.061S-107/24 din 04.09.2024 de către executorul judecătoresc Beiu Mihail a fost aplicat sechestru în sumă de 5840 de lei (f.d.96); scrisoarea nr.CIF4-5424.2025 din 23.09.2025 a SA „OTP Bank” din care rezultă că la situația din 15.09.2025, pe numele lui Alexei Dimitrov nu sunt deschise conturi bancare (f.d.96 verso); scrisoarea nr.20/2/859 din 17.09.2025 a BC „Comerțbank” SA din care rezultă că Alexei Dimitrov nu a deținut și nici nu deține conturi bancare și carduri bancare deschise la această bancă (f.d.97); scrisoarea nr.8982/Out din 19.09.2025 a BC „FinComBank” SA din care rezultă că la 20.05.2008 Dimitrov Alexei a deschis cont de card nr.*****, care la data curentă este convențional închis, soldul contului fiind de 07,72 lei. Totodată, s-a menționat că la data curentă sunt aplicate restricții de executorul judecătoresc Beiu Mihail în sumă totală de 8440 lei în temeiul încheierii privind asigurarea executării nr.061-63/19 din 30.10.2019 și încheierii privind aplicarea măsurilor de asigurare a executării nr.061S-107/24 din 04.09.2024 (f.d.97 verso); extrasul 14 din contul curent la BC „Eximbank” SA din care rezultă că în perioada 01.09.202 - 30.09.2025, soldul final al contului curent *****, este de „87,75 de lei” (f.d.98).

În susținerea soluției din încheierea din 02.12.2025 de respingere a cererii de scutire de plata taxei de stat în mărime de 212,50 de lei formulată de Alexei Dimitrov, Curtea de Apel Centru a concluzionat că înscrisurile prezentate nu permit instanței formarea unei ferme convingeri cu privire la situația materială efectivă a apelantului la momentul înaintării cererii, întrucât unele înscrisuri prezentate reflectă situația pentru perioade anterioare depunerii cererii de scutire, ceea ce nu oferă o imagine completă asupra stării reale patrimoniale ale ultimului la data solicitării facilității, de asemenea, s-a omis prezentarea informațiilor privind eventuala deținere a bunurilor mobile/imobile care ar putea servi drept indicator al capacității de plată, la fel, nu au fost prezentate informații de la toate băncile comerciale din țară, pentru care nu poate fi exclusă în mod cert existența altor conturi sau mijloace bănești neoficiale neindicate. În circumstanțele stabilite, instanța de apel a concluzionat că înscrisurile prezentate de apelant nu demonstrează cu certitudine și suficient imposibilitatea obiectivă a lui Dimitrov Alexei de a achita taxa de stat pentru cererea de apel în mărime de 212,50 de lei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind eronate concluziile instanței de apel expuse în încheierea din 02.12.2025 referitor la insuficiența probelor care să confirme starea reală financiară dificilă a apelantului ce face imposibilă achitarea taxei de stat, fără a se expune și a da o apreciere corespunzătoare a fiecărui înscris nominalizat supra prin prisma pertinenței și concludenței acestora (f.d.91-98), referindu-se per general că înscrisurile prezentate de apelant nu permit formarea unei convingeri certe cu privire la situația materială efectivă al acestuia la momentul formulării cererii de scutire de la plată a taxei de stat.

Instanța de apel nu a ținut cont că situația financiară precară în condițiile invocate de apelant privind lipsa mijloacelor financiare, a fost odată verificată și apreciată ca fiind convingătoare de către Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, prin emiterea deciziei nr.3318/ACC la 26.11.2024 privind acordarea asistenței juridice calificate, cât și de către instanța de fond la emiterea încheierii din 09.01.2025 prin care Dimitrov Alexei a fost scutit integral de la plata taxei de stat în sumă de 250 de lei la depunerea cererii de chemare în judecată, circumstanțe complet omise de către Curtea de Apel Centru.

La fel, instanța de apel nu a verificat și nu a analizat faptul dacă de la emiterea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 09.01.2025, prin care apelantul/reclamant a fost scutit de la plata taxei de stat la depunerea acțiunii, 15 în oricare măsură s-a schimbat situația financiară a acestuia (considerabil) (prin îmbunătățire/sau înrăutățire), aspecte ignorate de Curtea de Apel Centru.

Aici se reține jurisprudența Curții Europene care explicit a statuat că restricțiile privind accesul la justiție, care au un caracter pur financiar și care nu au nicio legătură cu fondul cererii sau cu perspectivele sale de succes, trebuie să facă obiectul unei examinări riguroase din punct de vedere al intereselor justiției (a se vedea Teltronic-CATV v. Polonia, 10 ianuarie 2006, § 61, Nalbant și alții v. Turcia, 3 mai 2022, § 35). Totodată, Curtea Europeană a subliniat că, pentru a stabili dacă o persoană a beneficiat sau nu de dreptul de acces, cuantumul taxelor achitate trebuie evaluate în lumina circumstanțelor particulare ale cauzei, a posibilității reclamantului de a le plăti, precum și în funcție de faza procesului în care a fost aplicată această restricție (a se vedea Apostol v. Georgia, 28 noiembrie 2006, § 59). Restricția financiară este în măsură să pericliteze exercițiul dreptului de acces la justiție în cazul persoanelor cu venituri modeste care nu-și permit să achite 200 lei, în timp ce interdicția scutirii, amânării sau eșalonării de la plata taxei de timbru are un efect disuasiv puternic în privința acestora, descurajându- le să adreseze cereri privind apărarea drepturilor lor în instanța de judecată (a se vedea, mutatis mutandis, Vanchev v. Bulgaria, 19 octombrie 2017, § 54).

Abordarea instanței de apel precum că apelantul a omis prezentarea tuturor informaților privind eventuala deținere a bunurilor mobile/imobile, precum și neprezentarea informațiilor de la toate instituțiile bancare din țară, care ar putea servi drept indicator al capacității de plată, reprezintă în sine un formalism prea excesiv, conduită ce constituie o barieră disproporționată la accesul la justiție. Or, pentru ca acest drept să fie protejat, taxele judiciare trebuie să îndeplinească două condiții fundamentale: să fie accesibile și să fie calculate proporțional în raport cu situația financiară a celui care apelează la instanță.

La caz, instanța de apel a ignorat faptul că neîndeplinirea în termen a indicațiilor prescrise în încheierea din 02.12.2025, a fost condiționată anume de circumstanțele invocate de Alexei Dimitrov în apelul motivat din 12.11.2025 și cererile repetate de scutire de la plata taxei din 15.01.2026, în lipsa unei aprecieri minuțioase și riguroase a capacității de plată ale acestuia, prin prisma înscrisurilor prezentate, astfel încât taxa judiciară impusă apelantului a devenit o povară disproporționată, neachitarea căreia a cauzat drept consecință la îngrădirea apelantului la actul de justiție, prin restituirea apelului acestuia, fără examinare. Or, flexibilitatea sistemului judiciar în raport cu resursele financiare ale cetățenilor reprezintă un pilon fundamental al echității procesuale. Altfel zis, autoritatea judecătorească care ignoră realitatea economică a justițiabilului riscă să devină inaccesibil, transformând dreptul la un proces echitabil într-un concept pur formal, lipsit de substanță pentru cei cu resurse limitate. 16

Aici se reține jurisprudența CtEDO (cauza Clionov c. Moldovei, (cererea nr.13229/04, hotărârea din 09 octombrie 2007, §41); cauza Teltronic-CATV c. Poloniei, hotărârea din 10 ianuarie 2006, §63), unde Curtea a reținut că aplicarea rigidă a taxelor de stat, fără a analiza capacitatea reală de plată a justițiabilului, reprezintă o barieră disproporționată care restricționează accesul liber la justiție. În cauza Prisăcaru v. Republica Moldova (cererea nr.55864/13), hotărârea din 25 septembrie 2025, reclamanții s-au plâns în fața Curții de o încălcare a articolelor 6 și 13 din CEDO din cauza taxelor judiciare excesive și a examinării superficiale a situației lor financiare de către Curtea Supremă de Justiție. Instanța ierarhic superioară a refuzat examinarea unui recurs pe motiv ca reclamanții nu au achitat integral taxa de stat. Deşi justițiabilii au depus în susținere probe suplimentare scrise care atestau starea de șomaj și creșterea a doi copii minori, instanţa suprema le-a ignorat. Curtea Europeană a statuat ca respingerea automata a cererii de scutire fără o analiza efectiva a probelor suplimentare constituie o bariera disproporționata și un formalism excesiv. În cauza Zubac c. Croației, (cererea nr.40160/12), hotărârea [MC] din 05 aprilie 2018, Curtea a statuat că restricțiile financiare sunt legitime doar daca asigură o bună administrare a justiției. Dacă un justițiabil depune dovezi suplimentare privind imposibilitatea de plata, instanţa are obligația de a le analiza în concret, nu doar formalist.

Prin urmare, dreptul de acces la un tribunal trebuie sa fie concret, efectiv, și nu unul iluzoriu. Cuantumul taxei nu trebuie sa devina o povară insurmontabila în raport cu situația financiară dovedită.

În circumstanțele conturate, la caz, se atestă că instanța de apel, în lipsa unei examinări riguroase, a impus recurentului/apelant plata taxei de stat pentru cererea de apel, fără a corela capacitatea financiară a acestuia de a o achita. Ceea ce permite interpretarea ca fiind o restricție/limitare a dreptului lui Alexei Dimitrov (care beneficiază de asistență juridică calificată din partea statului), de acces liber la justiție.

Deși dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și poate implica anumite limitări, cum ar fi condiționalitatea achitării anumitor taxe, totuși, aceste limitări nu pot restricționa sau reduce accesul unei persoane de o manieră care ar afecta însăși esența dreptului, fără a verifica capacitatea reclamantului de a le plăti, în urma unei examinări deosebit de riguroase, prin prisma probelor prezentate, din punctul de vedere al intereselor justiției.

În contextual stabilit, Completul de judecată consideră că instanța de apel prematur a concluzionat de a respinge cererea înaintată de apelantul Alexei Dimitrov privind scutirea de la plata taxei de stat ce a determinat drept consecință restituirea cererii de apel ale ultimului în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, fără a fi supuse unei analize detaliate toate circumstanțele 17 importante care au determinat neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel. Or, prin impunerea apelantului la prezentarea înscrisurilor suplimentare la cererea de scutire de la plata taxei de stat privind inexistența absolută a tuturor mijloacelor materiale și financiare, instanța de apel a manifestat un formalism excesiv, ceea ce contravine principiului proporționalității și al dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, instanța de apel a abordat superficial și cerința înaintată de recurentul/apelant Alexei Dimitrov privind prelungirea termenului de procedură, lipsindu-l definitiv pe ultimul de posibilitatea de a se conforma indicațiilor instanței de apel stabilite în încheierea din 02.12.2025.

Completul de judecată apreciază soluția adoptată de instanţa de apel, prin încheierile contestate, ca fiind incompatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.6§1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă şi imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligațiilor sale cu caracter civil.

Pornind de la respectarea dreptului la un proces echitabil, care include și dreptul de acces la justiție, garantat de art. §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.20 din Constituție și art.5 din Codul de procedură civilă, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art.13 CEDO, circumstanțele relatate generează casarea încheierilor contestate. În caz contrar, partea apelantă poate fi lipsită de posibilitatea de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în vigoare, garantate atât de legislația națională, cât și de CEDO.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că recursul urmează a fi admis, casate integral încheierile contestate, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierile casate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.427 lit.b), art.428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman. Casează integral încheierile din 02 decembrie 2025 și din 03 martie 2026 ale Curții de Apel Centru, emise în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în 18 judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin nesoluționarea în termenul legal a cererii și compensarea cheltuielilor de judecată, și restituie cauza la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierile casate. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 19