3ra-906/23 — Privind anularea actului administrativ

La 08 aprilie 2021 Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, terț Asociația Obștească „Asociația Națională Copyright”, prin care a solicitat obligarea Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală să desemneze AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” să gestioneze pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2024 şi până la data de 31 decembrie 2025 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, printr-o decizie de desemnare.

În motivarea acțiunii asociația obștească reclamantă a indicat că, în data de 21 septembrie 2015 Ministerul Justiției a înregistrat în calitate de asociație obștească AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți”.

La 09 august 2019 prin decizia nr. 27/1747, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a avizat AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreţi” în calitate de organizație de gestiune colectivă a drepturilor conexe şi i s-a eliberat Aviz.

AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” a menționat că, la 15 februarie 2021, a înregistrat petiția nr. 12 concretizată ulterior, prin petiția nr. 17 din 11 martie 2021, prin care a solicitat Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să desemneze AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” să gestioneze pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2024 şi până la data de 31 decembrie 2025 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, printr-o decizie de desemnare.

La 11 martie 2021, în cadrul ședinței Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu încălcarea flagrantă a drepturilor AO 1 „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” şi cu ignorarea procedurii prevăzută de legislația în vigoare, în loc să fie examinată şi dezbătută conform procedurii petiția AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți”, au fost audiate aşa-numitele rapoarte despre niște controale ilegale realizate de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în lipsa competențelor corespunzătoare prevăzute de legislația în vigoare.

Mai mult ca atât, asociația obștească reclamantă a subliniat că, membrii Comisiei de avizare nu cunoșteau faptul că urmează să se expună asupra petiției Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la desemnarea solicitată, dar majoritatea membrilor Comisiei au comunicat o informație care nu avea nici o tangență cu obiectul petiției depuse.

La ședința din data de 11 martie 2021, fără nici o motivare obiectivă şi întemeiată pe legislația în vigoare, a fost decisă o oarecare suspendare fie a petițiilor, fie de procedură în temeiul Codului administrativ, fiind absolut neclară poziția aleasă de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la ceea ce s-a petrecut.

În opinia asociației obștești este ilegal tot ce s-a petrecut în cadrul ședinței Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală din 11 martie 2021.

La 16 martie 2021 a primit răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 513 din 12 martie 2021, prin care a fost informată că în cadrul ședinței Comisiei de avizare din data de 11 martie 2021 membrii Comisiei au decis suspendarea procedurii administrative în privința petiției AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” nr. 12 din 15 februarie 2021, concretizată prin petiția nr. 17 din 11 martie 2021.

AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” a susținut că, la 12 martie 2021 a depus la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cererea prealabilă, prin care a solicitat Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală/Comisiei de avizare a organizațiilor de gestiune colectivă a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să desemneze AO „Asociaţia Națională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” să gestioneze pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2024 şi până la data de 31 decembrie 2025 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod.

La 30 martie 2021 a recepționat răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 597 din 26 martie 2021, prin care a fost informată că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a respins integral cererea prealabilă ca neîntemeiată.

În opinia reprezentantului AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” refuzul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală este ilegal, neîntemeiat şi urmează a fi casat cu obligarea Agenției 2 de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să o desemneze să gestioneze pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2024 şi până la data de 31 decembrie 2025 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod printr-o decizie de desemnare.

Conform deciziei Comisiei de avizare a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 3/1566 din 20 septembrie 2013, AO „Asociația Națională Copyright” a fost avizată în calitate de organizație de gestiune colectivă (OGC) să gestioneze, de sine stătător sau în comun, în bază de acord, toate drepturile care i-au fost încredințate în gestiune, atât prin contract direct, cât şi prin contracte de reprezentare.

În conformitate cu deciziile Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 29/2107 şi nr. 30/2106 din 23 octombrie 2019, s-a desemnat AO „Asociația Națională Copyright” să gestioneze, pentru perioada 01 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2021 drepturile ce cad sub incidența licenței extinse, în conformitate cu prevederile art. 48, alin. (11) şi alin. (13) din Legea nr. 139 din 02 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Pe parcursul anilor 2015-2020 şi până în luna aprilie 2021, AO „Asociația Națională Copyright” a asigurat implementarea normelor legale ce ţin de gestionarea drepturilor ce cad sub incidența licenței extinse şi obligatorii.

Ținând cont de desemnarea tardivă a AO „Asociația Națională Copyright” în anul 2018 şi 2019 de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, ca urmare a avut de suferit titularii de drepturi de autor şi conexe cărora Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în mod direct şi concret le-a încălcat drepturile garantate de Constituție, fapt prin care autoritatea pârâta a favorizat agenții economici în detrimentul titularilor de drepturi de autor şi conexe, iar în consecință acțiunile Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală au determinat o incertitudine și haos în rândul utilizatorilor.

În opinia asociației obștești reclamantă pentru a nu se pomeni în situația anului 2018 și perioada care a durat până în 24 iulie 2019, prezenta cerere urmează a fi examinată cu mult înainte de data de 01 ianuarie 2022 pentru a crea un mediu favorabil pentru utilizatori, de a avea o certitudine și claritate cu privire la achitarea remunerației pentru licența extinsă și obligatorie.

AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreţi” a susținut că, întrunește toate condițiile pentru a fi desemnată să gestioneze pentru anii 2024-2025 drepturile ce cad sub incidența licenţei extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizaţie de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredinţat gestiunea drepturilor sale în alt mod.

De asemenea, este important ca desemnarea AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreţi” cu dreptul de colectare a remunerației pentru licenţa extinsă şi obligatorie să aibă loc începând cu 01 ianuarie 2024, deoarece în procesul de negociere cu utilizatorii a licențelor de 3 achitare a remunerației pentru licența extinsă şi obligatorie prin intermediul CLAD, utilizatorii cer stabilitate din care cauză solicită desemnarea uneia din OGC avizate cu dreptul de colectare a remunerației destinată pentru licența extinsă şi obligatorie pentru perioadele ulterioare, începând cu data de 01 ianuarie 2024.

Asociația reclamantă a menționat că, în cazul petiției sale termenul de finalizare a procedurii administrative inițiată prin petiția nr. 12 din 15 februarie 2021, concretizată prin petiția nr. 17 din 11 martie 2021 a expirat la data de 15 martie 2021, în cât privește procedura administrativă în cadrul căreia a fost emis actul de control nr. 25/86 din 13 ianuarie 2021 în privința asociației a expirat.

Astfel, AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreţi” a evidențiat că, autoritatea pârâtă în mod abuziv a suspendat procedura administrativă inițiată prin petiția nr. 12 din 15 februarie 2021, concretizată prin petiţia nr. 17 din 11 martie 2021, indicând ca temei expirarea termenului acordat prin decizii ulterioare ale Comisiei de avizare, de implementare a recomandărilor Comisiei de control a activității organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor şi/sau conexe din cadrul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, expuse în actele de control din 13 ianuarie 2021 şi prezentarea informațiilor şi acţiunilor întreprinse de organizațiile de gestiune colectivă cu referire la implementarea recomandărilor Comisiei de control.

AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreţi” a susţinut că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a suspendat o procedură administrativă inițiată în strictă conformitate cu prevederile legale la cererea nr. 12 din 15 februarie 2021, motivând suspendarea prin careva acte ce urmează a fi nu știe când emise de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cadrul unei alte proceduri administrative deja expirate şi indicând necesitatea executării obligatorii ilegale a unor recomandări.

Instanţa de fond, reținând prevederile art. 4, art. 48, alin. (11) şi alin. (13), art. 51 din Legea nr. 139 din 02 iulie 2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe în colaborare cu art. 7, alin. (2), lit. s) din Legea nr. 114 din 03 iulie 2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, a constatat că, desemnarea organizației de gestiune colectivă să gestioneze drepturile ce cad sub incidența licenţei extinse şi obligatorii, nu este condiționată de depunerea unei cereri din partea organizațiilor de gestiune colectivă, ci de rezultatele controlului activității organizațiilor de gestiune colectivă, efectuat de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în 4 atribuțiile căreia intră supravegherea şi monitorizarea activității acestor entități, precum şi verificarea modului de respectare de către acestea a prevederilor legale din domeniul dreptului de autor şi a drepturilor conexe.

În speță, Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” nu a invocat nici un drept sau interes legitim vătămat de către Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală prin activitatea administrativă, deci nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 Cod administrativ.

Instanța de judecată reţinut că, în speță, nu se contestă refuzul autorității publice pârâte de respingere a solicitării reclamantei sau o decizie adoptată în procedura prealabilă, or, astfel de acte administrative individuale de favorabile nu există.

În aceste circumstanţe instanţa de fond a concluzionat că, acțiunea în obligare în speță nu poate fi admisă din cauza neîntrunirii cumulative a condiției – actul administrativ de respingere a solicitării să fie ilegal, iar revendicarea pretenției reclamantei să fie întemeiată.

Hotărârea instanţei de fond a fost contestată cu apel în termen la 14 iunie 2022, de către AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”. (f.d.128-129)

Instanţa de apel a reţinut că activitatea administrativă a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în privința desemnării AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți” să gestioneze pentru perioada de la data de 01 ianuarie 2024 şi până la data de 31 decembrie 2025 drepturile ce cad sub incidența licenţei extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizație de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredințat gestiunea drepturilor lor în alt mod, printr-o decizie de desemnare, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nu a fost finalizată.

Astfel, în temeiul art.17, art. 39, alin. (2), art. 189, alin. (1) şi alin. (2) din Codul administrativ instanţa de apel a concluzionat că reclamanta AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” nu poate revendica încălcarea unui drept prin activitatea administrativă a Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. 5

Curtea de Apel Chişinău nu a reţinut ca fiind întemeiat argumentul AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” precum că, răspunsul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr. 513 din 12 martie 2021 cu privire la suspendarea procedurii administrative în privința petiției nr. 12 din 15 februarie 2021 concretizată prin petiția nr. 17 din 11 martie 2021, a fost emis ilegal și neîntemeiat, or procedura administrativă nu a fost finalizată, deci la caz nu s-a constatat existența unui act administrativ, prin care s-ar fi lezat careva drepturi și interese legitime ale AO „Asociaţia Naţională a Producătorilor de Fonograme şi Interpreți”, ceea ce denotă lipsa dreptului vătămat.

În motivarea recursului AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” a indicat că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat legea atunci când şi-a întemeiat decizia sa, instanţa de apel şi instanţa de fond în mod evident neargumentat şi neîntemeiat au acordat preferinţă doar circumstanțelor invocate de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, fără a aduce argumente legale în favoarea neacceptării probelor prezentate de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”.

Asociaţia recurentă a susținut că, instanţa de apel nu a dat nici o apreciere probelor şi argumentelor indicate de aceasta cu toate că în cererea de apel şi în cererea de chemare în judecată a adus mai multe argumente întru susţinerea solicitărilor, instanţa de apel s-a rezumat doar la indicarea faptului că nu a fost emis un act individual şi în aceste condiţii cererea de chemare în judecată urmează a fi declarată inadmisibilă. Instanţa de apel nu a luat în considerație faptul că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nu a examinat petiţia depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în termenul stabilit de lege, fapt contestat în instanţa.

AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” a evidențiat că întrunește toate condițiile pentru a fi desemnată să gestioneze pentru anii 2024-2025 drepturile ce cad sub incidenţa licenţei extinse şi obligatorii ale titularilor de drepturi, care nu sunt membri la nici o organizaţie de gestiune colectivă din Republica Moldova şi care nici nu le-au încredinţat gestiunea drepturilor sale în alt mod. De asemenea, este important ca desemnarea asociației obștești recurente cu dreptul de colectare a remuneraţiei pentru licenţa extinsă şi obligatorie să aibă loc începând cu data de 01 ianuarie 2024, deoarece în procesul de negociere cu utilizatorii a licențelor de achitare 6 a remuneraţiei pentru licenţa extinsă şi obligatorie prin intermediul CLAD, utilizatorii cer stabilitate din care cauză solicităm desemnarea uneia din OGC avizate cu dreptul de colectare a remunerației destinată pentru licenţa extinsă şi obligatorie pentru perioadele ulterioare începând cu data de 01 ianuarie 2024.

Instanţa de apel ca unic argument în respingerea cererii de apel a indicat că procedura administrativă nu s-a finalizat şi nu a fost emis un act administrativ. Această abordare este ilegală, deoarece orice procedură administrativă urmează a fi finalizată într-un anumit termen prescris de lege. Astfel, instanţa de apel nu a luat în considerație faptul că Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nici nu a examinat cererea depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”, dar în mod absolut ilegal a suspendat examinarea.

În ceea ce priveşte suspendarea procedurii administrative în privința petiţiei AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” nr. 12 din 15 februarie 2021, concretizată prin petiţia nr. 17 din 11 martie 2021, decisă de membrii Comisiei de avizare în cadrul şedinţei din 11 martie 2021, asociația obștească recurentă a evidenţiat că, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a încălcat legea în vigoare şi a admis un abuz în drepturi.

Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) stipulează că: 7 „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 246, alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data depunerii recursului) reglementează că: „Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245, alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245, alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerinţelor stabilite la art.244, alin.(2), art.233 alin.(1) şi (2) şi art.234 alin.(2) şi recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiţie.”

Cu referire la temeiurile recursului instanţa de recurs subliniază că din analiza acestor prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului motivat), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să 8 răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanţa de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă de AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului asociației obștești recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către AO „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, 9 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Asociaţia Obştească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10