Decizie nr. 188 din 20.12.2025

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 19 decembrie 2025, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, de către dl Ion Chicu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorul sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolului 5 pct. 28 literele c) și e) și pct. 36 1 , precum și a articolelor 69 8 alin. (3), 162 alin. (1) și 163 alin. (6) din Codul fiscal, și a punctului 24 subpct. 1) din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă și control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019.

Totodată, prin sesizarea depusă, autorul îi cere Curții, pe lângă exercitarea controlului de constituționalitate a prevederilor contestate, și suspendarea acțiunii acestora în baza articolului 26 alineatele (1) și (2) pct. 1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituțională. În acest sens, autorul susține că suspendarea acțiunii normelor atacate este necesară pentru a evita prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile, de o gravitate semnificativă. În fundamentarea acestei cereri, autorul sesizării face referire la articolul 28 din Constituție, la articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și la articolul 7 din Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.

În jurisprudența sa, Curtea a precizat că măsura suspendării acțiunii unor acte contestate implică ( i ) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, iar rațiunea ei constă în ( ii ) evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente (a se vedea DCC nr. 41 din 8 mai 2024, § 7; DCC nr. 102 din 19 august 2024, § 6). Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ.

Totodată, Curtea a menționat că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr. 29 din 11 aprilie 2024, § 8). Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător. Doar invocarea riscului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare în vederea suspendării acțiunii normelor contestate (a se vedea DCC nr. 102 din 12 iulie 2022, § 4; DCC nr. 143 din 26 octombrie 2023, § 8; DCC nr. 41 din 8 mai 2024, § 9; DCC nr. 113 din 23 septembrie 2024, § 8).

Analizând prima facie cererea de suspendare, Curtea reține absența unei minime motivări care să justifice suspendarea acțiunii prevederilor contestate.

În jurisprudența sa, Curtea a precizat că măsura suspendării acțiunii unui act normativ constituie o măsură in extremis . Ea poate fi dispusă numai dacă autorul demonstrează, prin argumente și probe, existența unui risc iminent de producere a unui prejudiciu ireparabil în cazul menținerii acțiunii actului contestat până la soluționarea cauzei (a se vedea DCC nr. 166 din 30 noiembrie 2023, § 11; DCC nr. 113 din 23 septembrie 2024, § 12). Totodată, Curtea a reținut că sarcina de a motiva și de a demonstra, cel puțin prima facie , existența riscului iminent și a prejudiciului ireparabil îi revine autorului sesizării (a se vedea DCC nr. 102 din 12 iulie 2022, § 4; DCC nr. 143 din 26 octombrie 2023, § 8).

În acest caz, Curtea constată că, în cererea sa de suspendare, autorul menționează că ar fi incident dreptul la viață privată, care este garantat de articolul 28 din Constituție și de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, acesta mai face referire la articolul 7 („Securitatea datelor") din Convenția pentru protecția persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Deși autorul susține că normele atacate în sesizare ar afecta dreptul la viața privată, acesta nu explică, în mod concret, care sunt riscurile și nici nu precizează caracterul iminent și ireparabil al prejudiciului. Curtea nu poate deduce existența acestora doar din menționarea unor dispoziții constituționale și a unor tratate internaționale în materia drepturilor omului.

Așadar, pentru că cererea de suspendare nu identifică, în niciun fel, existența vreunui risc de producere a unui prejudiciu iminent și ireparabil, Curtea respinge cererea de suspendare ca nefondată. Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 din Constituție, 26, 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolului 5 pct. 28 literele c) și e) și pct. 36 1 , precum și a articolelor 69 8 alin. (3), 162 alin. (1) și 163 alin. (6) din Codul fiscal, și a punctului 24 subpct. 1) din Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă și control, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 141/2019, formulată de dl Ion Chicu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 20 decembrie 2025 DCC nr. 188 Dosarul nr. 266a/2025