Decizie nr. 43 din 08.04.2025

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională, la 16 octombrie 2024, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, de doamna Diana Caraman, deputată în Parlamentul Republicii Moldova.

Autoarea sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea:

La 20 decembrie 2024, dna deputată Diana Caraman a depus un supliment la sesizare în care a reiterat argumentele din sesizare.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, sunt următoarele:

În cazul stabilirii pensiei în perioada de la 1 ianuarie până la 31 martie inclusiv, la valorizarea venitului mediu lunar asigurat se aplică coeficienții de valorizare pentru anul anterior anului precedent celui de pensionare.

Autoarea sesizării solicită controlul constituționalității pct. 31 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017. Potrivit acesteia, dispozițiile pct. 31 contravin articolului 8 din Legea privind sistemul public de pensii, în redacția Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, autoarea sesizării invocă faptul că același punct încalcă articolul 3 literele a) și b) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, care consacră principiile unicității și egalității în sistemul de asigurări sociale. Astfel, autoarea sesizării susține că, prin adoptarea Regulamentului menționat, Guvernul și-a depășit atribuțiile conferite de lege.

În acest capăt de sesizare, autoarea susține că este încălcat articolul 46 alin. (1) din Constituție.

Dreptul la pensie se stabilește în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale și ale Legii privind sistemul public de pensii. Totuși, în procesul de calcul al pensiilor, funcționarii CNAS au încălcat dispozițiile acestor acte normative, afectând astfel dreptul cetățenilor de a beneficia în mod deplin de dreptul la asigurări sociale. Autoarea sesizării susține că în cazul calculării pensiilor persoanelor cu dizabilități, precum și al celor care au atins vârsta generală de pensionare în perioada 1 aprilie 2003 - 31 martie 2017, funcționarii CNAS au aplicat formule de calcul diferite de cele prevăzute în Anexele nr. 4 și nr. 5 la Legea privind sistemul public de pensii. În formulele prevăzute în Lege, indicele P

Autoarea sesizării susține că Hotărârea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008 încalcă prevederile Legii privind sistemul public de pensii, întrucât aceasta din urmă nu stabilește valori ale indicelui P

Potrivit articolului 33 alin. (1) lit. a) și b) din Legea privind sistemul public de pensii, reexaminarea pensiei este posibilă în cazul apariției unor noi circumstanțe referitoare la stagiul de cotizare sau la venitul asigurat, produse anterior acordării drepturilor de pensie. De asemenea, articolul 33 alin. (1) lit. c) din aceeași Lege prevede reexaminarea și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Formulele din Anexa nr. 4 la Legea privind sistemul public de pensii, pe baza cărora se stabilea inițial cuantumul pensiilor în perioada 1 ianuarie 1999 - 31 martie 2017, au fost abrogate la 1 aprilie 2017. Totuși, autoritățile executive aplică, în cazul reexaminării pensiilor, formulele aflate în vigoare la data solicitării reexaminării, nu pe cele valabile la momentul inițial al pensionării. În opinia autoarei sesizării, abrogarea Anexei nr. 5 la Legea privind sistemul public de pensii, în forma sa anterioară adoptării Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, contravine prevederilor articolului 21 alin. (3) din Legea privind sistemul public de pensii.

Autoarea sesizării menționează că CNAS aplică retroactiv formulele de stabilire a pensiei intrate în vigoare la 1 aprilie 2017 pentru calculul pensiilor aferente unor perioade anterioare acestei date. Această practică, susține autoarea sesizării, încalcă principiul

Autoarea sesizării precizează că articolul 5 alin. (6) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, precum și Ordinul CNAS nr. 173-A din 18 noiembrie 2022, stabilesc o diferențiere între persoane la stabilirea pensiilor, în funcție de statutul întreprinderilor la care acestea au activat anterior. Astfel, conturile personale ale persoanelor asigurate care au lucrat la întreprinderi lichidate sau aflate în proces de lichidare, pentru care nu au fost prezentate rapoartele REV-5 aferente perioadei 1999-2017, sunt completate pe baza informațiilor disponibile la Serviciul Fiscal. În schimb, în cazul angajaților întreprinderilor active care nu au prezentat aceste rapoarte pentru aceeași perioadă, persoanele sunt informate că trebuie să obțină datele necesare direct de la întreprindere sau prin intermediul instanței de judecată.

Autoarea sesizării susține că cetățenii Republicii Moldova care au locuit, au activat în câmpul muncii și s-au pensionat anterior pe teritoriul necontrolat de autoritățile Republicii Moldova ar trebui să primească pensia în același cuantum, dacă își stabilesc domiciliul pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale. Totuși, în practică, aceste persoane sunt obligate să depună o nouă cerere de stabilire a pensiei și să inițieze proceduri la CNAS. Mai mult, veniturile sub formă de salariu câștigate pe teritoriul controlat de entitatea separatistă autoproclamată din stânga Nistrului nu sunt luate în considerare la stabilirea pensiei.

În acest capăt de sesizare, autoarea susține că sunt încălcate articolele 3, 16 și 27 din Constituție.

La secțiunea dedicată argumentării incidenței unui drept sau a mai multor drepturi prevăzute de Constituție, autoarea sesizării enumeră articolele 3, 16, 27, 46 alin. (1), 47 alin. (2), 54, 126 alin. (2) lit. h) și 127 alineatele (1) și (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

Articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) litera g) din Codul jurisdicției constituționale îi acordă deputatului în Parlament prerogativa sesizării Curții Constituționale.

Potrivit articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Curtea precizează că această dispoziție îi conferă competența de a verifica constituționalitatea legilor și a hotărârilor Guvernului doar în măsura în care acestea sunt în vigoare și produc efecte juridice. Actele normative abrogate, drept consecință a eliminării lor din circuitul normativ (a se vedea DCC nr. 30 din 18 aprilie 2024, § 18), nu produc efecte juridice și nu pot fi supuse controlului de constituționalitate în temeiul invocat. În prezenta cauză, autoarea sesizării a contestat acte normative și practici administrative în materia pensiilor, inclusiv Hotărârea Guvernului nr. 328 din 19 martie 2008, abrogată la 24 martie 2017 (a se vedea Hotărârea Guvernului nr.165/2017). Curtea reține că, în acest caz, controlul de constituționalitate întemeiat pe articolul 135 alineatul (1) litera a) din Constituție devine lipsit de obiect și, prin urmare, inadmisibil (a se vedea DCC nr.145 din 28 septembrie 2021, § 21; DCC nr. 30 din 18 aprilie 2024, § 18).

Curtea a reținut că articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție stabilește actele supuse controlului de constituționalitate, care nu include actele administrative. Ordinul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 173-A din 18 decembrie 2022, contestat de autoarea sesizării, nu intră în categoria actelor supuse controlului de constituționalitate. Astfel de acte sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanțele judecătorești (a se vedea,

Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la egalitate al cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, criticile autoarei nu sunt raportate la o normă legală concretă care să producă efecte juridice, ci reprezintă o descriere generală a practicii administrative privind exercitarea dreptului la pensie de către cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului care aleg să-și valorifice acest drept în fața CNAS.

Astfel, Curtea reține că capetele sesizării menționate la §§ 22-24 sunt inadmisibile, pentru că nu sunt de competența

Pe de altă parte, Curtea menționează că pct. 31 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165/2017, articolul 5 alin. (6) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale și articolul 33

Autoarea sesizării susține, în termeni generali și fără a-și raporta criticile la o normă constituțională concretă, că prevederile legale contestate contravin articolelor 3 (

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că o sesizare care are ca obiect verificarea constituționalității unei norme reprezintă o structură cu trei elemente esențiale: (

În prezenta cauză, Curtea menționează că criticile de neconstituționalitate formulate nu sunt raportate la o prevedere constituțională concretă care ar oferi protecție împotriva pretinselor ingerințe contestate. Modul în care aceste critici sunt prezentate sugerează că instanța constituțională ar trebui să identifice, din oficiu, argumentele relevante, să stabilească norma constituțională aplicabilă și să evalueze dacă există sau nu o ingerință. Așadar, având în vedere modul în care autoarea sesizării și-a formulat criticile, Curtea constată că este, în fapt, invitată să exercite un control din oficiu. Totuși, rolul Curții nu presupune identificarea argumentelor în locul autorului sesizării (a se vedea,

Pe de altă parte, Curtea menționează că singura referință constituțională formulată în mod clar se regăsește în capătul privind controlul constituționalității prevederilor punctului 31 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165/2017. În această privință, autoarea susține că este încălcat articolul 46 alin. (1) din Constituție.

Totuși, Curtea constată că argumentul principal în acest capăt constă în pretinsa încălcare a articolelor 8 din Legea privind sistemul public de pensii și 3 literele a) și b) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Astfel, deși autoarea sesizării face trimitere la o prevedere constituțională, critica formulată nu vizează constituționalitatea prevederilor punctului 31 din Regulamentul menționat, ci conformitatea acestuia cu norme infraconstituționale. În jurisprudența sa, în cauze care au vizat critici similare, Curtea a realizat o distincție între hotărârile Guvernului contestate din motive de legalitate și cele contestate din motive de neconstituționalitate, precizând că doar cele din urmă pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curte (a se vedea DCC nr. 83 din 20 iulie 2023, § 16). Așadar, având în vedere că argumentul menționat este raportat la o normă legală, Curtea îl respinge ca inadmisibil.

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea reține că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.