Decizie nr. 8 din 30.01.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (3) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și punctele 13 și 18

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

La 29 mai 2023, dl Dumitru Caraman a formulat o cerere împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu privire la reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate pe baza formulei prevăzute în Anexa 2

La 26 februarie 2024, dl Dumitru Caraman a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 33 alin. (3) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și a punctelor 13 și 18

Prin Încheierea din 12 martie 2024, Judecătoria Chișinău a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, sunt următoarele:

Pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiția că pensia calculată după reexaminare este mai mare decât pensia aflată în plată. Această prevedere se va aplica după finalizarea procesului de reexaminare a pensiilor stabilite până la 1 ianuarie 2019, conform eșalonării prevăzute la punctul 13

Pensia de dizabilitate în raport cu gradul de dizabilitate se calculează după formulele:

Autorul excepției menționează că normele contestate instituie un tratament diferențiat și discriminatoriu pentru titularii dreptului la pensie de dizabilitate în comparație cu titularii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Astfel, formula de calcul în cazul reexaminării pensiei pentru limită de vârstă este mai avantajoasă și cuantumul ei este mai mare după reexaminarea acesteia. În acest sens, autorul notează că titularii de pensii pentru limită de vârstă beneficiază de condiții de reexaminare mai favorabile decât beneficiarii pensiilor de dizabilitate.

Prin urmare, autorul menționează că existența unor formule diferite pentru reexaminarea pensiilor, în condițiile în care ambele grupuri de pensionari contribuie în mod egal în sistemul de asigurări sociale, poate fi considerată o reducere esențială a nivelului pensiei și constituie o ingerință în dreptul la protecția socială a persoanelor cu dizabilități.

Potrivit autorului, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 16, 46 și 47 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind sistemul public de pensii și din Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea observă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolul 33 alin. (3) din Legea privind sistemul public de pensii și punctele 13 și 18

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr. 16 din 20 mai 2021, § 31).

Curtea reține că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin. (3) (

Curtea notează că articolul 1 din Constituție are un caracter general, constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări, nu poate reprezenta un reper individual și separat și poate fi invocat, de regulă, dacă se constată aplicabilitatea sa împreună cu alte dispoziții din Constituție (a se vedea DCC nr. 17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr. 26 din 2 aprilie 2024, § 23).

Curtea reiterează că articolele 16 și 54 din Constituție nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 167 din 6 decembrie 2022, § 23).

Curtea observă că argumentul central al sesizării se referă la existența unor formule diferite de calcul în cazul reexaminării dreptului la pensie pentru limită de vârstă în raport cu reexaminarea dreptului la pensie de dizabilitate.

Referitor la incidența articolului 46 din Constituție, Curtea reiterează că dreptul la pensie poate intra în categoria bunurilor și poate fi protejat prin normele ce consacră dreptul de proprietate doar dacă acesta este un drept câștigat. Având în vedere că, reclamantul, în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, solicită autorităților reexaminarea dreptului la pensie de dezabilitate și pretinde o majorare a pensiei, Curtea constată că obiectul sesizării constituie cuantumul cu care, ipotetic, ar urma să-i fie majorată pensia în viitor și, prin urmare, articolul 46 din Constituție nu este incident.

Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 47 din Constituție, Curtea reține că dreptul constituțional la asistență și la protecție socială este incident în toate cazurile în care se pretinde apărarea dreptului la pensie, inclusiv a dreptului la pensie de dizabilitate (a se vedea DCC nr. 175 din 23 noiembrie 2021, § 20; HCC nr. 30 din 23 septembrie 2021, §§ 43-44). În jurisprudența sa anterioară, în care a analizat condițiile de exercitare a dreptului la pensie, Curtea a stabilit că Constituția nu garantează un nivel anumit de protecție socială (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 27 din 20 decembrie 2011, § 45; HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, § 51).

Curtea reține că sistemul public de pensii din Republica Moldova stabilește diferite categorii de pensii (a se vedea articolul 9 din Legea nr.156/1998), inclusiv pensie pentru limită de vârstă și pensie de dizabilitate. Acordarea și calcularea fiecărei categorii de pensii se face în condiții speciale prevăzute expres de lege. De exemplu, Legea privind sistemul public de pensii prevede că pensia pentru limită de vârstă poate fi stabilită la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute la articolul 41, cu condiția realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani (a se vedea articolul 15 alineatul (1)) și se calculează conform formulei de calcul din anexa nr. 2, reieșind din rata de acumulare de 1,35%, venitul mediu lunar asigurat, valorizat conform prevederilor articolului 8, și stagiul de cotizare realizat (a se vedea articolul 16 alineatul (1)). Cuantumul pensiei de dizabilitate se calculează în funcție de gradul de dizabilitate, vârsta și stagiul de muncă conform formulelor din anexa nr. 3, iar în cazul încadrării persoanei în alt grad de dizabilitate, cuantumul pensiei se stabilește având în vedere venitul mediu lunar asigurat la data stabilirii inițiale a pensiei, ținându-se cont de toate indexările (recalculările) efectuate anterior încadrării într-un alt grad de dizabilitate (a se vedea articolul 21 din Lege).

Având în vedere aceste deosebiri substanțiale între condițiile de acordare a drepturilor și de calculare a cuantumului celor două categorii de pensii, legislatorul a reglementat în mod distinct și condițiile de reexaminare a acestor categorii de pensii. Respectiv, analiza comparativă a dreptului la pensie pentru limită de vârstă în raport cu dreptul la pensie pentru dizabilitate permite Curții să constate existența unei diferențe substanțiale între condițiile de acordare și de calculare a acestora, iar titularii de drepturi la astfel de pensii nu pot fi comparați între ei.

Curtea reiterează că respectarea principiul egalității presupune acordarea acelorași avantaje tuturor persoanelor aflate în situații similare, cu excepția cazului în care se demonstrează că tratamentul diferențiat este justificat în mod obiectiv și rezonabil. Curtea a precizat că această condiție demonstrează că principiul egalității nu are în vedere interzicerea oricărui tratament diferențiat, ci doar a tratamentelor diferențiate nejustificate (a se vedea HCC nr. 19 din 24 septembrie 2019, § 31; HCC nr. 30 din 23 septembrie 2021, § 65).

Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale, un tratament diferențiat este justificat doar atunci când urmărește un obiectiv legitim și când mijloacele de realizare a acestui obiectiv respectă o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit. Curtea subliniază că un tratament diferențiat nu respectă o relație rezonabilă de proporționalitate în cazul în care mijloacele de realizare a obiectivului nu sunt nici adecvate, nici necesare (HCC nr. 30 din 23 septembrie 2021, § 66).

Mai mult, Curtea menționează că interzicerea tratamentului diferențiat al persoanelor aflate în situații similare poate să nu fie suficientă pentru a obține o egalitate de fapt. În unele situații, asigurarea aceluiași tratament pentru persoanele aflate în situații diferite le poate dezavantaja pe unele dintre ele. În acest caz, nu tratamentul diferă, ci efectele sale, care sunt resimțite în mod diferit de persoane cu caracteristici diferite (a se vedea HCC nr. 15 din 9 iulie 2024, § 88).

Prin urmare, formula de reexaminare a pensiei pentru limita de vârstă, stabilită în anexa nr. 2

Astfel, la adoptarea formulelor de calcul la reexaminarea pensiei de dizabilitate, legislatorul a avut în vedere toate particularitățile și condițiile în care se încadrează asiguratul cu un grad de dizabilitate.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că dreptul la pensia de dizabilitate se obține în baza unor condiții preferențiale. În acest sens, Legea privind sistemul public de pensii stabilește prevederi care fixează condiții de ieșire la pensie sub pragul celor stabilite pentru limită de vârstă. Deosebirea menționată constituie un argument în favoarea instituirii unei distincții și în privința condițiilor în care trebuie exercitat dreptul la reexaminarea pensiei de dizabilitate. De altfel, o egalare a persoanelor cu dizabilități și a celor fără dizabilități în condițiile exercițiului dreptului la reexaminarea pensiei ar fi inechitabilă în raport cu persoanele care obțin pensia pentru limită de vârstă la atingerea vârstei generale de pensionare și ar institui o sarcină excesivă pentru sistemul public de asigurări sociale, fiind neglijat obiectivul distribuirii corecte a prestațiilor de asigurări sociale (a se vedea HCC nr. 30 din 23 septembrie 2021, § 92).

Prin urmare, legislatorul beneficiază de o marjă de apreciere atunci când sunt în discuție drepturile sociale ale cetățenilor prin administrarea sistemului public de asigurări sociale și gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și elaborarea și implementarea politicilor sociale în acest domeniu. Datorită cunoașterii directe a societății și a nevoilor sale, legislatorul este, în principiu, mai bine plasat decât Curtea să decidă asupra formulelor de calcul la reexaminarea acestor două pensii distincte.

Pe baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.