- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 25 martie 2022
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Affaire communiquée
Cercel și Dragoș împotriva României
Traducere în română Auto
Publicată pe 11 aprilie 2022 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 16052/18 Mariana CERCEL și Nicolae DRAGOȘ împotriva României, introdusă la 23 martie 2018, comunicată la 25 martie 2022 Cererea se referă la respingerea, ca inadmisibilă, a unei acțiuni formulate de reclamanți, pe cale administrativă, care intenționează să anuleze parțial anumite dispoziții ale unui decret al guvernului care au stat la baza pierderii dreptului lor de proprietate asupra apartamentului lor.
Mai precis, în 2014, reclamanților li s-a anulat, definitiv, contractul de achiziție privind apartamentul lor, încheiat în 1997 cu statul pe calea Legii nr. 112/1995 (regimul juridic al anumitor clădiri naționalizate), pe motiv că contractul respectiv fusese încheiat după intrarea în vigoare a unui decret guvernamental (n 11/1997 în vigoare la data de 4 februarie 1997) care prevedea suspendarea vânzării acestui tip de bunuri, întrucât existau indicii privind naționalizarea fără titlu a bunurilor imobile în cauză (art. 9 1 din decretul menționat). În 2015, reclamanții au sesizat instanțele interne pe calea litigiilor administrative (Legea nr. 554/2004 în vigoare la 6 ianuarie 2005) de o cerere de anulare a articolului 9 1 din … 112/1995 și a contribuit la nerespectarea principiului securității rapoartelor juridice și la pierderea dreptului lor de proprietate asupra apartamentului lor.
Prin hotărârea din 30 aprilie 2015, Curtea de Apel din București a amintit în primul rând că a fost posibil ca instanțelor să li se permită să controleze, pe cale administrativă, legalitatea unui act normativ și să șteargă consecințele juridice ale acestuia, dar a considerat că acțiunea reclamanților era inadmisibilă, deoarece simplul fapt de a pune sub semnul întrebării, sine die, legalitatea 11/1997 prin intermediul unei legi adoptate ulterior (Legea nr. 554/2004) a încălcat dreptul la un proces echitabil și la respectarea principiului securității rapoartelor juridice. Pe baza recursului reclamanților, această motivare a fost confirmată la data de 27 September 2017, de către Curtea Supremă de Casație și Justiție, care a adăugat că la … Reclamanții se plâng de lipsa de acces la o instanță și: art. 6 alineatul (1) din convenție.
ÎNTREBARE CU PĂRȚILE Refuzul instanțelor interne, în special al Înaltei Curți de Casație și Justiție în hotărârea sa din 27 septembrie 2017, de a examina legalitatea articolului 92 din la 11/2007 și, prin aceasta, legalitatea aplicării acestei dispoziții în situația lor, reprezintă o încălcare a dreptului reclamanților la o instanță în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție (Posi și Rahko c. Finlanda, nr 27824/95, §§ 53-54, CEDH 2002 VII, Project-Trade d.o.o. c. Croația, n 1920/14, § 67-68, 19 noiembrie 2020) An de naștere Prenume Locul de reședință Mariana CERCEL 1942, România Glogova, Clessenești Nicolae DRAGOȘ 1938 Română Glogova, Clessenești
Publiée le 11 avril 2022
QUATRIÈME SECTION
Requête n o 16052/18 Mariana CERCEL et Nicolae DRAGOȘ contre la Roumanie introduite le 23 mars 2018 communiquée le 25 mars 2022
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne le rejet, comme irrecevable, d’une action formulée par les requérants, sur la voie du contentieux administratif, tendant à faire annuler partiellement certaines dispositions d’un arrêté du Gouvernement qui étaient à l’origine de la perte de leur droit de propriété sur leur appartement. Plus précisément, en 2014, les requérants se sont vus annuler, d’une manière définitive, le contrat d’achat portant sur leur appartement, conclu en 1997 avec l’État sur la voie de la loi n o 112/1995 (le régime juridique de certains immeubles nationalisés), au motif que ledit contrat avait été conclu après l’entrée en vigueur d’un arrêté du Gouvernement (n o 11/1997 en vigueur le 4 février 1997) qui prévoyait que la vente de ce type de biens était suspendue dès lors qu’il y avait des indices relatifs à la nationalisation sans titre des biens immeubles en question (article 9 2 § 1 dudit arrêté).
En 2015, les requérants saisirent les juridictions internes sur la voie du contentieux administratif (loi n o 554/2004 en vigueur le 6 janvier 2005) d’une demande tendant à faire annuler l’article 9 2 § 1 de l’arrêté n o 11/1997, à l’origine de la perte de leur droit de propriété sur leur appartement, au motif que cette disposition avait modifié d’une manière illégale, excessive et discriminatoire la loi n o 112/1995 et avait contribué au non-respect du principe de la sécurité des rapports juridiques et à la perte de leur droit de propriété sur leur appartement.
Par un arrêt du 30 avril 2015, la cour d’appel de Bucarest rappela tout d’abord qu’il était possible aux tribunaux de faire contrôler, sur la voie du contentieux administratif, la légalité d’un acte normatif et d’en effacer les conséquences juridiques, mais jugea que l’action des requérants était irrecevable car le simple fait de remettre en question, sine die , la légalité de l’arrêté n o 11/1997 par le biais d’une loi ultérieurement adoptée (la loi n o 554/2004) portait atteinte au droit à un procès équitable et au respect du principe de la sécurité des rapports juridiques. Sur recours des requérants, cette motivation fut confirmée le 27 septembre 2017, par la Haute Cour de cassation et de justice, qui ajouta que l’arrêté en question avait acquis un caractère définitif car aucune contestation n’avait été formulée par les requérants dans le délai légal de trente jours après la publication de l’arrêté.
L’arrêt de la Haute Cour fut communiqué aux requérants le 1 er mars 2018. Les requérants se plaignent du défaut d’accès à un tribunal et invoquent l’article 6 § 1 de la Convention.
QUESTION AUX PARTIES
Le refus des tribunaux internes, notamment de la Haute Cour de cassation et de justice dans son arrêt du 27 septembre 2017, d’examiner la légalité de l’article 9² de l’arrêté n o 11/2007 et par là, la légalité de l’application de cette disposition à leur situation, représente-t-il une atteinte au droit des requérants à un tribunal au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ( Posti et Rahko c. Finlande , n o 27824/95, §§ 53-54, CEDH 2002 ‑ VII, Project-Trade d.o.o. c. Croatie , n o 1920/14, §§ 67-68, 19 novembre 2020) ? ANNEXE N o Prénom NOM Année de naissance Nationalité Lieu de résidence 1. Mariana CERCEL 1942 Roumaine Glogova, Clesnești 2. Nicolae DRAGOȘ 1938 Roumaine Glogova, Clesnești