Decizie nr. 70 din 18.05.2021

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorian Pîcălău în interesele dlui Sergiu Turețchi, inculpat în dosarul nr. 1-1521/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dna judecător Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

La Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este pendinte o cauză penală în care dl Sergiu Turețchi este acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, care incriminează încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

În ședința de judecată din 30 iunie 2020, dl avocat Dorian Pîcălău, care apără interesele dlui Sergiu Turețchi, a depus o cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal.

Prin încheierea din 15 februarie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 8 Respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional. (2) Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținând dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia.” Articolul 72 Categorii de legi „(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. […] (3) Prin lege organică se reglementează: […] n) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; […]”

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 264 Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport „(1) Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 2 ani. […] (3) Acțiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat: a) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; b) decesul unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. […]” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției de neconstituționalitate contestă caracterul adecvat al pedepsei în cazul faptei de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport care a provocat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Autorul excepției susține că nu trebuie pus semnul egalității între urmările faptei care se manifestă printr-o leziune corporală gravă și cele care provoacă decesul victimei, din punctul de vedere al pedepsei penale aplicabile. În opinia autorului excepției, persoana care îi provoacă victimei, ca urmare a unui accident rutier, leziuni corporale grave nu poate fi pedepsită în același fel în care este pedepsită persoana care provoacă, prin aceleași acțiuni, decesul victimei.

În sesizarea sa, autorul susține că dispozițiile contestate încalcă articolul 7 din Convenția Europeană, care stabilește principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor. Totodată, autorul pretinde că prevederile contestate sunt contrare și articolelor 8 și 72 alineatele (1) și (3) din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea notează că excepția de neconstituționalitate, care a fost ridicată de către avocatul inculpatului într-un proces din fața instanței de judecată (a se vedea § 4 supra ), este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției îl constituie articolul 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, care incriminează fapta de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, acțiune care a provocat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva criticilor prezentei sesizări.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei cauze penale intentate în baza semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de articolul 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal (a se vedea § 3 supra ). Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile criticate în hotărârea sa.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept din Constituție în cauza concretă pendinte în fața instanțelor de judecată (DCC nr. 8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerință în vreun drept fundamental (DCC nr. 24 din 2 martie 2020, § 18; DCC nr. 44 din 1 aprilie 2021, § 20).

Autorul sesizării susține că dispozițiile contestate încalcă articolele 8 [ r espectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale ] și 72 alineatele (1) și (3) lit. n) [ categoriile de legi și condiția reglementării prin legi organice a infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora ] din Constituție.

Cu privire la aplicabilitatea articolului 8 din Constituție, Curtea reiterează că această normă nu are o aplicabilitate de sine stătătoare, ci este incident doar în cazul în care autorul excepției demonstrează, în mod argumentat, existența unei ingerințe într-un drept fundamental garantat de Constituție (HCC nr. 3 din 18 ianuarie 2019, § 18; HCC nr. 19 din 24 septembrie 2019, § 16). Așadar, Curtea trebuie să analizeze incidența celorlalte articole din Constituție invocate de către autorul excepției.

Curtea precizează că articolul 72 alineatele (1) și (3) lit. n) din Constituție impune ca comportamentele care constituie infracțiuni, pedepsele pentru acestea și regimul executării lor să fie stabilite de Parlament, prin legi organice. În jurisprudența sa în care a analizat câmpul de aplicare al acestei prevederi constituționale, Curtea a precizat că prescrierea comportamentului interzis sub forma unei norme de lege organică reprezintă singura condiție prevăzută de articolul 72 alin. (3) lit. n) din Constituție (DCC nr. 98 din 30 septembrie 2019, § 20). Curtea reține că legislatorul a reglementat prin lege organică [ i.e. Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002 cu privire la adoptarea Codului penal al Republicii Moldova] conținutul infracțiunii și pedepsei prevăzute de articolul 264 din Codul penal.

Deși autorul a prezentat argumente referitoare la încălcarea art. 7 din Convenția Europeană, acesta nu și-a raportat criticile sale la vreun articol concret din Constituție pretins a fi încălcat. Controlul de constituționalitate al Curții se declanșează doar atunci când este invocată o prevedere constituțională care are legătură cu argumentele prezentate (a se vedea § 18 supra ).

Totuși, având în vedere argumentele sesizării în raport cu art. 7 din Convenția Europeană, Curtea precizează că acest articol nu asigură nicio protecție aspectului invocat de către autorul excepției. Astfel, într-o serie de cauze privind articolul 7 din Convenție, în care a analizat problema adecvării pedepselor, Curtea Europeană a reținut că nu este sarcina sa să determine responsabilitatea reclamantului, gravitatea crimei comise și să aprecieze, în baza acestora, care ar fi sancțiunile adecvate ( Hummatov v. Azerbaidjan , decizie din 18 mai 2006; Hakkar v. Franța , decizie din 7 aprilie 2009).

Așadar, pornind de la aceste premise, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal, ridicată de dl avocat Dorian Pîcălău în interesele dlui Sergiu Turețchi, inculpat în dosarul nr. 1-1521/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 18 mai 2021 DCC nr. 70 Dosarul nr. 40g/2021