Decizie nr. 145 din 16.12.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolelor 8 lit. k

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin decizia Colegiului disciplinar al executorilor judecătorești nr.28/257Dfa din 22 iunie 2018 s-a constatat că dl executor judecătoresc Iacob Miron a comis abateri disciplinare prevăzute de articolul 21 alin. (2) lit. j) [

Pe 3 ianuarie 2019, dl Iacob Miron a contestat în instanța de judecată decizia menționată, solicitând anularea acesteia.

Pe 24 iunie 2019, dl Iacob Miron a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolelor 8 lit. k

În cadrul ședinței de pregătire pentru dezbateri judiciare din 8 octombrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, printr-o încheiere din aceeași dată, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate către Curtea Constituțională, pentru soluționarea acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești sunt următoarele:

Autorul sesizării pretinde că prevederile contestate ar fi contrare cu Legea Supremă. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia enumeră dispozițiile articolelor 1, 4, 7, 9, 15, 16, 20, 21, 23, 26, 34, 43, 46 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Vitalie Tihon în dosarul nr. 3-16/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Sesizarea este formulată de un subiect care beneficiază de acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile de la articolele 8 lit. k

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși în susținerea acesteia autorul invocă prevederile articolelor 1, 4, 7, 9, 15, 16, 20, 21, 23, 26, 34, 43, 46 și 54 din Constituție, în realitate el nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale indicate. În acest context, Curtea subliniază că sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate.

De altfel, prin Decizia nr. 98 din 19 decembrie 2016, § 22, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat.

În acest context, Curtea reține că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își întemeiază cerințele, să expună normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea,

Având în vedere enumerarea unor texte constituționale în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, Curtea nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate.

Prin urmare, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.