Decizie nr. 91 din 19.09.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a alineatelor (1) și (4) din articolul 297 din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic în dosarul nr. 1-213/2017, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 15 iulie 2019 de către dl judecător Vasilii Hrapacov din cadrul Judecătoriei Comrat, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul judecătoriei Comrat, sediul central, se află cauza penală privind învinuirea domnului Serghei Boicov de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 151 alin. (1) din Codul penal.

Pe 16 aprilie 2019, în cadrul ședinței de judecată, dl avocat Dorin Podlisnic a ridicat excepția de neconstituționalitate a alineatelor (1) și (4) din articolul 297 din Codul de procedură penală. Acest text reglementează procedura de trimitere a cauzei în judecată. Potrivit alin. (1) al articolului 297 din Codul de procedură penală, cauza se trimite în judecată de către procurorul care a întocmit rechizitoriul. Alin. (4) al aceluiași articol prevede că toate cererile, plângerile și demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța de judecată.

Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Comrat, sediul central, a admis excepția de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Autorul excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor cuprinse la articolul 23 alin. (2) din Constituție, care garantează dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile contestate generează incertitudini, pentru că este neclară procedura de examinare a plângerilor până la trimiterea cauzei în judecată.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic, în dosarul nr. 1-213/2017, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul central. Excepția este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă alineatele (1) și (4) din articolul 297 din Codul de procedură penală.

Potrivit autorului excepției, prevederile contestate sunt contrare articolului 23 din Constituție, ale cărui dispoziții garantează dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că articolul 297 din Codul de procedură penală reglementează procedura de trimitere a cauzei în judecată. Potrivit alin. (1) al articolului 297 din Codul de procedură penală, cauza se trimite în judecată de către procurorul care a întocmit rechizitoriul. Alin. (4) al aceluiași articol prevede că toate cererile, plângerile și demersurile înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța de judecată.

În speță, Curtea constată că autorul excepției solicită controlul constituționalității prevederilor articolului 297 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală din perspectiva neclarității modalității de examinare a plângerilor.

Cu referire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate raportată la articolul 23 din Constituție, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură de a încălca criteriile referitoare la claritatea și precizia legii. De asemenea, Curtea menționează că Codul de procedură penală nu poate să abunde în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal. Acest fapt a fost consacrat în jurisprudența constantă a Curții Constituționale (HCC nr. 25 din 13 octombrie 2015, § 38; DCC nr. 63 din 25 aprilie 2019, § 16-17).

Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate și având în vedere circumstanțele factuale și juridice ale cauzei, Curtea observă că autorul contestă faptul că în cadrul urmăririi penale nu a fost soluționată o plângere care a fost depusă până la transmiterea cauzei spre examinare instanței de judecată.

În acest context, Curtea constată că argumentele autorului excepției se referă la aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, problemă a cărei soluționare nu ține de competența Curții Constituționale (DCC nr. 48 din 5 aprilie 2019, § 15; DCC nr. 135 din 15 noiembrie 2018, § 23).

Mai mult, Curtea menționează că organizarea actuală a etapelor procesului penal nu împiedică părțile să conteste abuzurile comise și să utilizeze căile de atac.

Prin urmare, Curtea nu poate reține susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile contestate nu corespund exigențelor calității legii.

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu poate fi admisă pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.