Decizie nr. 25 din 25.02.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic, în dosarul nr. 1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 18 februarie 2019 de către un complet de judecată din cadrul Curții de Apel Comrat (domnii Grigori Colev, Ștefan Starciuc și Afanasi Curdov), în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Curții de Apel Comrat se află, în procedura recursului, cauza penală de învinuire a dlui Constantin Cîrboba privind comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 2641 alineatul (3) [Refuzul sau sustragerea conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei] din Codul penal. Prin sentința Judecătoriei Comrat din 6 iunie 2018 a fost stabilită vinovăția domnului Constantin Cîrboba de comiterea infracțiunii menționate.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, dl Constantin Cîrboba a declarat recurs la Curtea de Apel Comrat. În cadrul procedurii recursului, dl avocat Dorin Podlisnic, care apără interesele acuzatului, a invocat excepția de neconstituționalitate a articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Comrat a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere sunt următoarele:

În sensul prezentului Regulament următoarele noțiuni și termeni semnifică:

Conducătorul de vehicul este obligat:

1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat:

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că articolul 2641 alin. (3) din Codul penal, care incriminează refuzul, eschivarea sau împotrivirea conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, ar permite condamnarea persoanei indiferent de momentul la care aceasta a consumat băuturi alcoolice, având relevanță în acest sens doar simplul fapt al refuzului. Mai mult, autorul excepției menționează că norma contestată ar cuprinde în câmpul său de aplicare și ipoteza refuzului unei persoane care nu este conducător al unui mijloc de transport. În fundamentarea acestei opinii, autorul excepției face trimitere la circumstanțele litigiului principal și invocă faptul că prin sentința primei instanțe a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 2641 alineatul (3) din Codul penal, deși la momentul refuzului testării aerului expirat nu conducea vreun mijloc de transport.

În finalul opiniei sale, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal sunt contrare articolelor 23 și 26 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic, în dosarul nr. 1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 2641 alin. (3) din Codul penal, normă care incriminează refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.

Curtea constată că autorul excepției susține neconstituționalitatea articolului 2641 alin. (3) din Codul penal, invocând, în principal, încălcarea articolelor 23 și 26 din Constituție, care garantează posibilitatea fiecărei persoane de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle, precum și dreptul la apărare. Totuși, deși sunt invocate toate aceste prevederi constituționale, Curtea consideră că argumentele autorului excepției vizează, mai curând, o posibilă ingerință în articolul 22 din Constituție, care garantează regula legalității incriminării și a pedepselor.

În jurisprudența sa referitoare la articolul 22 din Constituție, Curtea a precizat că regula legalității incriminării și a pedepselor interzice interpretarea extensivă și aplicarea prin analogie a legii penale, în defavoarea acuzatului. În special, Curtea a precizat că acest articol interzice extinderea câmpului de aplicare al infracțiunilor existente asupra unor fapte care nu constituiau infracțiuni la momentul comiterii lor (a se vedea, în acest sens, HCC nr. 22 din 1 octombrie 2018). De asemenea, Curtea a precizat că regula legalității incriminării, stabilită la articolul 22 din Constituție, presupune ca legea să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele pentru acestea (nullum crimen, nulla poena sine lege certa). Curtea a menționat că această condiție este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, pornind de la textul dispoziției pertinente și, dacă este necesar, cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe, care sunt acțiunile și omisiunile care angajează răspunderea sa penală (a se vedea, spre exemplu, DCC nr. 90 din 24 iulie 2018).

Așadar, având în vedere aceste orientări jurisprudențiale, Curtea trebuie să analizeze, în continuare, modul în care ele sunt respectate în cazul articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal, care incriminează fapta de refuz, de eschivare sau de împotrivire a conducătorului mijlocului de transport de a se supune testării aerului expirat sau prelevării de probe biologice în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei.

În acest context, Curtea reține că nimic din textul articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal nu permite concluzia încălcării exigențelor clarității și previzibilității legii. Curtea face trimitere, în acest sens, la prevederile Regulamentului circulației rutiere, care reglementează atât noțiunea de conducător al mijlocului de transport, cât și procedura testării aerului expirat sau, după caz, al examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare (a se vedea punctele 7 și 11 j) din Regulament). Astfel, din textul acestor dispoziții, Curtea constată că interpretul legii are la dispoziția sa suficiente repere pentru a clarifica câmpul de aplicare al normei contestate și a înlătura incertitudinile apărute în procesul aplicării normei.

În acest sens, Curtea observă că pct. 11 lit. j) din Regulamentul circulației rutiere stabilește în mod clar că conducătorul de vehicul este obligat să se supună, după oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulație sau al altui reprezentant al organului de control, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare.

Așadar, pentru că criticile autorului excepției nu implică existența unei ingerințe în articolul 22 din Constituție, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal este nefondată.

Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 2641 alineatul (3) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Dorin Podlisnic în dosarul nr. 1r-23/2018, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.