Decizie nr. 4 din 14.01.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a sintagmei „și care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. „Moldindconbank”, în dosarul nr. 2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 10 ianuarie 2019 de către dl judecător Evgheni Bancov de la Judecătoria Cahul, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Prin hotărârea Curții de Apel Cahul din 24 iunie 2016, a fost aprobat bilanțul de lichidare a S.R.L. „Santek Pro” și a fost încetat procesul de faliment, au fost stinse obligațiile debitorului S.R.L. „Santek Pro” pe care le avea înainte de intrare în procedura falimentului și a fost radiat debitorul S.R.L. „Santek Pro” din Registrul de stat al persoanelor juridice.

Pe 10 mai 2017, administratorul autorizat Veaceslav Timotin a depus o cerere cu privire la redeschiderea procedurii de lichidare și încasarea sumei, motivând că, după radierea debitorului, B.C. „Moldindconbank” S.A. a valorificat bunurile primite în posesie și astfel s-a născut dreptul debitorului la încasarea cheltuielilor de validare și  la valorificare.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 9 iunie 2017, a fost încetat procesul privind cererea administratorului autorizat Timotin Veaceslav privind redeschiderea procedurii de lichidare și încasarea cheltuielilor de validare și valorificare de la B.C. „Moldindconbank” S.A. pentru că într-un litigiu între aceleași părți cu privire la aceleași motive s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă.

Prin decizia din 1 noiembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a casat  încheierea Curții de Apel Cahul din 9 iunie 2017, cu trimiterea cauzei Curții de Apel Cahul pentru judecarea în fond a cererii respective.

În cadrul ședinței de judecată, dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. „Moldindconbank” S.A. a ridicat excepția de neconstituționalitate a sintagmei „și care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede procedura de distribuire a produsului obținut în masa debitoare.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul consideră că legislatorul nu a stabilit cu suficientă precizie și claritate cazurile în care cheltuielile de valorificare trebuie incluse în masa debitoare. Acesta nu cunoaște dacă cheltuielile sunt incluse în masa debitoare doar atunci când bunul grevat cu garanții este valorificat de către administratorul insolvabilității/lichidator conform cazurilor prevăzute în alineatele (1)-(8) ale articolului 131 din Lege sau și în cazul în care bunul a fost transmis în posesia creditorului garantat pentru a fi valorificat conform alineatelor (9)-(10) ale articolului 131.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 23 alin. (2), 46 alin. (2) și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. „Moldindconbank”, în dosarul nr. 2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Legea insolvabilității prevede că după intrarea în posesia bunurilor grevate cu garanții administratorul insolvabilității/lichidatorul trebuie să vândă bunul afectat cu garanție într-o modalitate comercială rezonabilă (a se vedea DCC nr. 65 din 19 iunie 2018).

Curtea observă că, potrivit normelor legale, dacă în termen de trei luni de la inițierea procedurii de vânzare bunul grevat cu garanție nu s-a putut înstrăina, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru valorificare.

În condițiile articolului 131 alin. (10) din Lege, în procesul valorificării bunului, atunci când bunul grevat cu garanție nu s-a putut vinde la licitație publică sau prin concurs, orice creditor garantat prin bunul în cauză îl poate prelua, în condițiile legii, în contul creanței sale la prețul stabilit în publicațiile sau în anunțurile de vânzare pentru ultimul termen de licitație sau de concurs, cu achitarea prealabilă a cheltuielilor de validare și de valorificare a bunului, inclusiv a onorariului de succes stabilit pentru administratorul insolvabilității/ lichidator.

Astfel, Curtea observă că, prin interpretarea sistematică a prevederilor de la articolul 132 al Legii, normele alineatului (1) ale acestuia se referă la valorificarea bunurilor grevate de către administratorul insolvabilității/ lichidator până la transmiterea acestora în posesia creditorului. Prin urmare, sesizarea vizează o problemă de interpretare și de aplicare corectă a legii, nu de verificare a constituționalității acesteia.

Curtea reține că normele legale trebuie interpretate având în vedere și celelalte prevederi care reglementează raporturile litigioase. Curtea nu identifică circumstanțe de drept care ar susține că dispozițiile legale contestate nu sunt suficient de clare și de previzibile.

Mai mult, Curtea reamintește că cerința previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt consecințele ce ar putea rezulta după comiterea unei anumite fapte.

Așadar, în baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a sintagmei „și care sunt incluse în masa debitoare” din articolul 132 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl Andrei Mămăligă, reprezentantul B.C. „Moldindconbank”, în dosarul nr. 2i-12/18, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.