Decizie nr. 67 din 14.05.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 131 alin. (10) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl avocat Pavel Pitihin, în dosarul nr. 2i-179/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 25 aprilie 2019 de către dl judecător Nicolae Șova din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe 6 iunie 2014, creditorul B.C. „Moldova-Agroindbank" a depus în fața instanței de judecată o cerere introductivă prin care a solicitat intrarea în faliment a F.P.C. „Dacia-Agrochim" S.R.L cu lichidarea patrimoniului debitorului.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 a fost admisă cererea introductivă, a fost revocat planul de restructurare al debitorului, fiind intentată procedura de faliment față de debitorul FPC „Dacia-Agrochim" S.R.L., cu valorificarea și lichidarea masei debitoare.

În cadrul ședinței de judecată din 26 martie 2019, dl avocat Pavel Pitihin a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 131 alin. (10) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede trecerea bunului în proprietatea creditorului garantat în contul creanței.

Prin încheierea din 2 aprilie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul excepției susține că textul contestat nu corespunde cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, întrucât legea nu descrie modul în care creditorul garantat urmează să devină proprietar al bunului grevat. Lipsa descrierii în practică a acestei proceduri creează o interpretare subiectivă și discreționară din partea lichidatorului care gestionează procedura de insolvabilitate.

De asemenea, autorul consideră că semnificația neclară și imprevizibilă a textului invocat permite creditorilor să devină proprietari ai unor bunuri fără a respecta condițiile prestabilite de dobândire a bunului.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 20, 23, 26, 46, 54 și 127 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Pavel Pitihin, în dosarul nr. 2i-179/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea nu poate reține argumentele autorului sesizării referitoare la claritate și la lipsa unui înțeles exact al normei, deoarece există o hotărâre explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție (Hotărârea nr. 2 din 24 martie 2014 cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilității), care stabilește la pct. 18.4 că o modalitate de realizare a dreptului creditorilor garantați asupra bunului grevat este transmiterea, în condițiile articolului 131 alin. (10) din Lege, a bunului în proprietatea creditorului garantat în contul creanței.

Potrivit Legii insolvabilității, acest drept al creditorului garantat apare după respectarea altor proceduri, și anume după acțiunile de valorificare a bunului prin licitație publică, concurs sau prin negocieri directe. Dacă în termen de trei luni de la inițierea procedurii de vânzare bunul grevat cu garanție nu a putut fi înstrăinat, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru valorificare.

În procesul valorificării bunului de către creditorul garantat, acesta trebuie să le acorde terților posibilitatea de a participa la cumpărare. În cazul în care bunul grevat cu garanție nu a putut fi vândut la licitație publică sau prin concurs, orice creditor garantat prin bunul în cauză îl poate prelua, în condițiile legii, în contul creanței sale la prețul stabilit în publicațiile sau în anunțurile de vânzare pentru ultimul termen de licitație sau de concurs, cu achitarea prealabilă a cheltuielilor de validare și de valorificare a bunului, inclusiv a onorariului de succes stabilit pentru administratorul insolvabilității/lichidator, conform alin. (10) al articolului 131.

Dacă prețul stabilit în publicațiile sau în anunțurile de vânzare pentru ultimul termen de licitație sau de concurs este mai mare decât valoarea creanței, creditorul garantat poate prelua bunul numai dacă depune suma de bani ce acoperă diferența dintre preț și valoarea creanței garantate, inclusiv cheltuielile de validare a creanțelor și de valorificare a bunului și remunerația administratorului insolvabilității/lichidatorului. Pct. 18.5 al hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție menționează că preluarea bunului grevat de către creditorul garantat în proprietate, în contul creanței, este o modalitate de exercitare a dreptului de garanție, care oferă creditorului gajist/ipotecar prioritate față de ceilalți creditori, la realizarea creanței garantate, prevăzută doar de Legea insolvabilității.

Curtea menționează că, potrivit articolului 115 alin. (1) din Constituție, justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin judecătorii, iar în conformitate cu articolul 1 alin. (2) din Legea nr. 789 din 26 martie 1996, Curtea Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă și uniformă a legislației de către toate instanțele judecătorești.

Astfel, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.