Decizie nr. 10 din 23.01.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 34 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 21 ianuarie 2019 de către dna judecător Mariana Fondos-Frațman din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe 18 aprilie 2018, S.A. „Combinatul de produse cerealiere din Chișinău", aflată în procedura falimentului, a depus în fața instanței de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de S.R.L. „Inter Trade Investment Company".

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 26 aprilie 2018, cererea introductivă depusă de S.A. „Combinatul de produse cerealiere din Chișinău" a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare. A fost desemnat un administrator provizoriu.

Ulterior, pe 7 iunie 2018, O.M. „Top Leasing & Credit" S.R.L. a depus o referință la cererea introductivă, prin care s-a alăturat la cererea introductivă depusă de S.A. „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău".

Pe 29 iunie 2018, Î.C.S. „Total Leasing & Finance" S.A. a depus, de asemenea, o cerere de alăturare la cererea introductivă depusă de S.A. „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău".

Pe 11 iulie 2018, și S.A. „MAIB Leasing" a depus o referință prin care s-a alăturat la cererea introductivă depusă de S.A. „Combinatul de Produse Cerealiere din Chișinău".

În cadrul ședinței de judecată din 15 decembrie 2018, dl avocat Victor Munteanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 34 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevede că instanța de insolvabilitate hotărăște asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.

Prin încheierea din 20 decembrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul central, a admis ridicarea excepției și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul excepției susține că legislatorul nu a prevăzut criterii obiective, clare și exhaustive care le-ar permite instanței de judecată și participanților la proces să identifice condițiile de respingere a cererii introductive sau de intentare a procedurii de insolvabilitate.

De asemenea, autorul consideră că noțiunea de „apreciere" conținută în alin. (1) al articolului 34 este mult prea abstractă și vagă și nu corespunde criteriilor de previzibilitate a legii.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 23, 46 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Victor Munteanu, în dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reamintește că exigența previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt consecințele comiterii unei anumite fapte.

Sub acest aspect, Curtea Europeană a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Curtea Europeană a recunoscut în mod constant faptul că multe legi sunt redactate în termeni generali, iar interpretarea și aplicarea lor fac obiectul practicii judiciare. Multe legi utilizează, prin natura lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea relevă faptul că, în esență, aceasta vizează o problemă de interpretare și de aplicare corectă a legii, nu de constituționalitate a ei. Acest fapt rezultă din sesizare, deoarece autorul solicită să fie declarate neconstituționale prevederi care, în opinia sa, nu sunt în măsură să identifice condițiile de respingere a cererii introductive sau de intentare a procedurii de insolvabilitate.

Conform articolului 34 din Lege, în cadrul examinării cererii introductive privind intentarea procedurii de insolvabilitate sau privind respingerea cererii introductive, instanța califică existența temeiurilor de fapt și de drept privind declararea insolvabilității unei persoane juridice. Instanța care se pronunță cu privire la insolvabilitate, prin hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, dă apreciere concluziilor din raportul administratorului provizoriu, prevede mărimea revendicărilor asupra cărora obiecțiile debitorului și/sau ale creditorilor au fost respinse ori considerate ca fiind întemeiate, desemnează administratorul insolvabilității și instituie, după caz, comitetul creditorilor.

În opinia Curții, dispozițiile legale contestate sunt suficient de clare și previzibile.

Așadar, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.