Decizie nr. 60 din 19.06.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textelor „contravenția vamală" din articolul 228 și „administrative și" din articolul 285 din Codul vamal al Republicii Moldova, ridicată de către dna Natalia Pugacescu, reprezentantul părții în proces, în dosarul nr. 3a-238/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 7 iunie 2018 de către judecătorii dnii Iulia Cimpoi, Ion Secrieru și Aliona Danilov de la Colegiul civil și de contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Pe 30 iunie 2017, Firma de Producție și Comerț „Valah" S.R.L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru, intervenient accesoriu S.C. „Secolul XXI" S.R.L., cu privire la anularea procesului-verbal și a deciziei Biroului Vamal Centru din 31 mai 2017, precum și cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 19 decembrie 2017 s-a admis parțial acțiunea F.P.C. „Valah" S.R.L. împotriva Biroului Vamal Centru.

Pe 17 și 23 ianuarie 2018, F.P.C. „Valah" S.R.L. a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 19 decembrie 2017, în partea respingerii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

De asemenea, pe 20 decembrie 2017 și pe 13 februarie 2018, Biroul Vamal Centru a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 19 decembrie 2017, în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În ședința instanței de apel din 8 mai 2018, dna Natalia Pugacescu, care reprezintă interesele reclamantului F.P.C. „Valah" S.R.L., a ridicat excepția de neconstituționalitate a textelor „contravenția vamală" din articolul 228 și „administrative și" din articolul 285 din Codul vamal al Republicii Moldova.

Prin încheierea din 22 mai 2018, Curtea de Apel Chișinău a suspendat examinarea cauzei civile și a trimis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate către Curtea Constituțională.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului vamal, adoptat prin Legea nr.1149 din 20 iulie 2000, sunt următoarele:

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textele de lege contestate contravin articolelor 20 [Accesul liber la justiție], 21 [Prezumția nevinovăției] și 23 [Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle] din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului vamal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dna Natalia Pugacescu, reprezentantul părții în proces, în dosarul nr. 3a-238/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „contravenția vamală" din articolul 228 și „administrative și" din articolul 285 din Codul vamal.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile contestate încalcă prevederile articolelor 20, 21 și 23 din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu motivează în ce constă neconformitatea dispozițiilor legale criticate cu normele constituționale invocate.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate prezintă o structură care cuprinde trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință despre care se pretinde că este încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei neconformități existente între cele două texte (a se vedea DCC nr. 98 din 19 decembrie 2016, § 22).

În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea pretinsei neconformități a textului criticat cu normele constituționale invocate. În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 30 din 29 martie 2018, § 22).

Totodată, Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 44 din 22 mai 2017, § 19; DCC nr. 52 din 27 iunie 2017, § 28; DCC nr. 116 din 15 decembrie 2017, § 23).

Prin urmare, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.