PAROISSE RÉFORMÉE SFÂNTU GHEORGHE I c. ROUMANIE

Publicată la 19 aprilie 2022 SECȚIUNEA 4 Cerere nr. 57099/19 PAROIZA REFORMATĂ SFÂNTU GHEORGE I împotriva României, introdusă la 10 octombrie 2019, comunicată la 29 martie 2022 CU PRIVIRE LA AFACERI Cererea se referă la o presupusă interferență în dreptul de proprietate al parohiei reclamante din cauza constatării de nulitate absolută a unui contract de schimb de terenuri pe care l-a încheiat în ianuarie 2000 cu consiliul local al orașului Sfântu Gheorghe (Covasna). Ca urmare a încheierii acestui contract, printr-o hotărâre definitivă din 18 ianuarie 2000, Tribunalul de Primă Instanță din Sfantu Gheorge a înscris în registrul funciar al dreptului de proprietate al parohiei reclamante pe teren de 10 000 m2 obținut ca urmare a contractului de schimb.

Scopul acestui contract a fost de a oferi parohiei reclamante un teren care să-i permită să își desfășoare cimitirul. În 2014, Ministerul Apărării sesizează instanțele naționale cu privire la o acțiune în constatarea nulității absolute, pe de o parte, a anumitor acte emise de consiliul local, care precedau încheierea contractului de schimb și pe de altă parte, a contractului de schimb propriu-zis. 2000 m2 obiect al contractului de schimb a făcut parte din domeniul public al statului, care a fost un teren militar, inalienabil în temeiul Legii nr. 213/1998 privind bunurile care aparțin domeniului public. Prin hotărârea din 3 ianuarie 2019, tribunalul județean din Covasna ( A fost îndreptățită să acționeze în cadrul Ministerului Apărării și a constatat că actele consiliului local și ale contractului de schimb au fost nule în totalitate.

Tribunalul departamental a constatat că o parte a terenului care face obiectul contractului de schimb a făcut parte din domeniul public al statului și că acesta era inalienabil. El a considerat că consiliul local nu avea dreptul sau dreptul de a transfera acest teren din domeniul public în domeniul privat al statului, ca proces în 1999, nici de a încheia un contract de schimb pe acest teren. Tribunalul departamental a constatat, de asemenea, că mormintele se aflau pe partea de teren transferat care nu aparținea Ministerului Apărării. La recursul parohiei reclamante, printr-o hotărâre definitivă din 23 mai 2019, tribunalul de apel al Brașov a confirmat temeinicia hotărârii instanței departamentale.

Invocând art. 6 din convenție, parohia reclamantă se plânge de modul în care instanțele naționale au interpretat în speță unele dintre dispozițiile legale ale Legii nr. 554/2004 privind litigiul administrativ referitor la procedura care trebuie urmată pentru anularea titlului lor de proprietate. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ea denunță că a suferit o ingerință disproporționată în dreptul său de proprietate, din cauza constatării nulității absolute a contractului de schimb de terenuri încheiat cu autoritățile locale.

RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Având în vedere faptul că parohia reclamantă și-a înscris dreptul de proprietate în registrul funciar și perioada în care a utilizat terenul care face obiectul contractului de schimb, lingușenia în dreptul său de proprietate, datorată constatării nulității absolute a contractului menționat, era aceasta prevăzută de lege, servea o cauză de interes public și era proporțională cu scopul urmărit de aceasta (a se vedea, de exemplu, România [GC], nr. 28342/95, § 78 și 79, CEDO 1999 VII, și Beyeler c. Italia [GC], nr. 33202/96, § 107 CEDH 2000, având în vedere principiul bunei guvernanțe care poate impune autorităților obligația de a acționa Õ pentru corectarea erorilor lor (a se vedea, în acest sens, Moskal c. Polonia, n 10373/05, § 69, 15 septembrie 2009 și Paplauskienė c. Lituania, 31102/06, § 49, 14 octombrie 2014), Ministerul Apărării, introducându-și acțiunea la 14 ani de la data la care s-a efectuat schimbul,

a acționat cu diligența necesară pentru a restabili situația juridică a terenului care aparține domeniului public al statului Părțile sunt invitate să prezinte informații cu privire la orice plată pe care ar fi efectuat-o parohia reclamantă ca taxe pe proprietate pentru perioada cuprinsă între încheierea contractului de schimb și anularea acestuia actele efective de ocupație realizate de parohia solicitantă privind terenul primit în schimbul care făcea parte din domeniul public al statului.

Publiée le 19 avril 2022

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 57099/19

PAROISSE RÉFORMÉE SFÂNTU GHEORGHE I

contre la Roumanie introduite le 10 octobre 2019 communiquée le 29 mars 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne une ingérence alléguée dans le droit de propriété de la paroisse requérante en raison de la constatation de la nullité absolue d’un contrat d’échange des terrains qu’elle a conclu en janvier 2000 avec le conseil local de la ville de Sfântu Gheorghe (Covasna). À la suite de la conclusion de ce contrat, par un jugement définitif du 18 janvier 2000, le tribunal de première instance de Sfântu Gheorge ordonna l’inscription dans le livre foncier du droit de propriété de la paroisse requérante sur le terrain de 10 000 m² obtenu à la suite du contrat d’échange susmentionné. Le but de ce contrat était de procurer à la paroisse requérante un terrain lui permettant d’élargir son cimetière.

En 2014, le ministère de la Défense saisit les juridictions nationales d’une action en constatation de la nullité absolue d’une part, de certains actes émis par le conseil local, qui précédaient la conclusion du contrat d’échange et d’autres part, du contrat d’échange lui-même. Il faisait valoir qu’une partie du terrain de 10 000 m² objet du contrat d’échange faisait partie du domaine public de l’État, qu’il s’agissait d’un terrain militaire, inaliénable en vertu de la loi 213/1998 sur les biens appartenant au domaine public. Par un jugement du 3 janvier 2019, le tribunal départemental de Covasna (« le tribunal départemental ») fit droit à l’action du ministère de la Défense et constata la nullité absolue des actes du conseil local et du contrat d’échange dans son intégralité.

Le tribunal départemental constata qu’une partie du terrain objet du contrat d’échange provenait du domaine public de l’État et qu’il était inaliénable. Il jugea que le conseil local n’avait le droit ni de transférer ce terrain du domaine public dans le domaine privé de l’État, comme procédé en 1999, ni de conclure un contrat d’échange portant sur ce terrain. Le tribunal départemental constata aussi que des tombes se trouvaient sur la partie du terrain transféré qui n’avait pas appartenu au ministère de la Défense. Sur recours de la paroisse requérante, par un arrêt définitif du 23 mai 2019, la cour d’appel de Brașov confirma le bien-fondé du jugement du tribunal départemental.

Invoquant l’article 6 de la Convention, la paroisse requérante se plaint de la manière dont les juridictions nationales ont interprété en l’espèce certaines des dispositions légales de la loi n o 554/2004 sur le contentieux administratif relatives à la procédure à suivre pour l’annulation de leur titre de propriété. Invoquant l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, elle dénonce avoir subi une ingérence disproportionnée dans son droit de propriété, en raison de la constatation de la nullité absolue du contrat d’échange des terrains conclu avec les autorités locales.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Compte tenu de ce que la paroisse requérante avait fait inscrire son droit de propriété dans le livre foncier et du laps de temps pendant lequel elle a utilisé le terrain objet du contrat d’échange, l’ingérence dans son droit de propriété, due à la constatation de la nullité absolue dudit contrat, était-elle prévue par la loi, servait-elle une cause d’utilité publique et était-elle proportionnelle au but poursuivi par l’intéressée (voir, par exemple, Brumărescu c. Roumanie [GC], n o 28342/95, §§ 78 et 79, CEDH 1999 ‑ VII, et Beyeler c. Italie [GC], n o 33202/96, § 107, CEDH 2000 ‑ I) ? 2. Eu égard au principe de la bonne gouvernance qui peut imposer aux autorités l’obligation d’agir promptement pour corriger leur erreur (voir, en ce sens, Moskal c. Pologne , n o 10373/05, § 69, 15 septembre 2009, et Paplauskienė c. Lituanie , n o 31102/06, § 49, 14 octobre 2014), le ministère de la Défense, en introduisant son action quatorze ans après l’échange litigieux, avait-il agi avec la diligence nécessaire afin de rétablir la situation juridique du terrain appartenant au domaine public de l’État ? 3. Les parties sont invitées à soumettre des informations portant sur : a) tout paiement qu’aurait effectué la paroisse requérante à titre de taxes foncières pour la période comprise entre la conclusion du contrat d’échange et son annulation ;

b) les actes effectifs d’occupation accomplis par la paroisse requérante concernant le terrain reçu en échange qui faisait partie du domaine public de l’État.