2r-476/25 — partajarea imobilului proprietate pe cote parti in natura si a terenului aferent
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea imobilului proprietate pe cote parti in natura si a terenului aferent
- Temei legal
- Cererea de apel restituita in conformitate cu art. 116, 369 alin. 1 lit. b din Codul de procedura civila, deoarece apelul a fost depus in afara termenului legal, iar instanta de apel a refuzat sa efectueze repunerea in termen
2r-476/25 — partajarea imobilului proprietate pe cote parti in natura si a terenului aferent (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Natalia Sandul,
reprezentată de avocatul Elena Garaz,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila
Doroftei împotriva Nataliei Sandul, intervenient accesoriu Consiliul
municipal Chișinău privind partajarea imobilului proprietate pe cote-părți
în natură și a terenului aferent,
împotriva încheierii din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 2r-476/25
NR. PIGD 2-20136097-01-2r-23122025)
Cererea de apel restituită în conformitate cu art. 116, 369 alin. (1) lit. b) din
Codul de procedură civilă, deoarece apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (A. Panov, S. Vîșcu, E. Bolocan)
04 martie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Natalia
Sandul, reprezentată de avocatul Elena Garaz,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2020, Ludmila Doroftei, a depus cerere de chemare
în judecată, concretizată la 09 iulie 2021 și 26 august 2021 împotriva
Nataliei Sandul privind partajarea imobilului proprietate pe cote-părți în
natură și a terenului aferent.
Prin încheierea protocolară din 07 septembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, s-a atras în proces în calitate de intervenient
accesoriu Consiliul municipal Chișinău.
Prin hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila
Doroftei (f.d.81).
La 18 aprilie 2025, Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena
Garaz a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din
01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea
acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare și încasarea cheltuielilor de
judecată (f.d.90).
Prin încheierea din 11 iunie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat
curs cererii de apel declarate de Natalia Sandul, reprezentată de avocatul
Elena Garaz, acordându-i-se un termen de 10 zile din momentul
recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea în secția civilă din
cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel
Centru a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei și
explicându-i-se că în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel în
corespundere cu prevederile art. 369 alin. (11) din Codul de procedură
civilă (f.d.100-103).
La 08 septembrie 2025, Natalia Sandul, reprezentată de avocatul
Elena Garaz a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din
01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în
termenul de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea hotărârii
primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare și încasarea cheltuielilor
de judecată (f.d.109-113).
Prin încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a
respins cererea apelantei Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena
Garaz cu privire la repunerea apelului în termen.
1
S-a restituit apelantei Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena
Garaz, cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate, ca fiind
depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen (f.d.126-131).
La 11 noiembrie 2025, Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena
Garaz a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2025
a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia, soluționarea prin
decizie a problemei prin punerea pe rol a apelului și remiterea cauzei întru
examinarea în fond a apelului, sau pentru soluționarea cererii privind
repunerea în termen a apelului în ședință publică, cu participarea părților
(f.d.135-141).
În susținerea cererii de recurs, recurenta a invocat că încheierea din
22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru este nelegală, întrucât a fost
pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural, precum și
cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Or, instanța de apel a respins cererea de repunere în termen și a
restituit apelul, reținând în mod greșit că acesta a fost depus după expirarea
termenului legal prevăzut de articolul 362 din Codul de procedură civilă,
deși lipsesc probe care să confirme comunicarea dispozitivului hotărârii
către apelantă. Prin urmare, în opinia sa, termenul de apel nu putea începe
să curgă de la data pronunțării hotărârii din 01 iulie 2022, ci de la
momentul în care părțile au fost efectiv informate despre conținutul
acesteia, potrivit articolelor 100, 116 alin. (4) și 236 alin. (4) din Codul de
procedură civilă. În lipsa dovezii de comunicare, instanța de apel a aplicat
greșit legea și a ignorat jurisprudența constantă a Curții Supreme de
Justiție, potrivit căreia termenul de declarare a apelului curge de la data
comunicării actului judecătoresc, nu de la pronunțare (deciziile
nr. 2r-122/24, 2r-26/25, 2r-240/24, 2r-492/23).
Mai mult, instanța de apel a examinat cererea de repunere în termen
cu încălcarea procedurii prevăzute de art. 116 alin. (2) și art. 362 alin. (3)
din Codul de procedură civilă, desfășurând ședința fără participarea
părților, deși legea impune examinarea acesteia în ședință publică, cu
citarea participanților. Prin această conduită, i-a fost încălcat dreptul la
apărare și posibilitatea de a prezenta argumente suplimentare privind
temeinicia cererii de repunere în termen.
Totodată, recurenta a invocat existența unor cauze obiective care au
împiedicat exercitarea dreptului de apel, menționând că, în perioada 2021–
2025, nu s-a aflat în țară, iar contractul de asistență juridică a fost
suspendat, fiind reluat abia în aprilie 2025, când a fost informată despre
existența unei noi acțiuni civile privitoare la același imobil.
2
În aceste condiții, recurenta a conchis că termenul de apel a început
să curgă de la data de 18 aprilie 2025, când avocata sa a luat cunoștință de
dispozitivul hotărârii.
Prin urmare, încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel
Centru a fost pronunțată cu încălcarea articolelor 100, 116, 236, 362, 427 și
432 din Codul de procedură civilă, precum și cu ignorarea garanțiilor
prevăzute de articolele 6, 8 și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care se impune casarea
acesteia, punerea pe rol a apelului și trimiterea cauzei spre examinare în
fond sau, în subsidiar, rejudecarea cererii de repunere în termen în ședință
publică, cu participarea părților.
Prin referința depusă la 23 ianuarie 2026, Ludmila Doroftei, a
solicitat respingerea recursului declarat de Natalia Sandul, reprezentată de
avocatul Elena Garaz împotriva încheierii din 22 octombrie 2025 a Curții
de Apel Centru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 10 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în
caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,
precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
(2) Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare
caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are
interes să o invoce.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării
obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală
civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 75 alin. (1), (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat
sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să
decadă din dreptul de a avea avocat.
(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale
sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost
efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art.102 alin.(41) din Codul de procedură civilă:
„(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea
lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”
3
Art.105 alin.(1), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire
sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citației sau înștiințării
se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmînează destinatarului,
precum și pe cotor, care se restituie instanței.
(5) Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmînează personal contra
semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații se înmînează
persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe cotor sau, în
cazul absenței acesteia, se înmînează în același mod unui alt angajat,
considerîndu-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la
proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul
avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților. Citațiile
și înștiințările expediate reprezentanților la adresa electronică înregistrată în
Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate de către
părți și alți participanți la proces.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane
legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură
ori să încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în
care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un
eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate
fi efectuat în decursul întregii perioade.”
Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă:
„(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă
la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs,
documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf,
sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului,
actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.
(4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească
ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie
programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului
atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea
nu prevede altfel.”
Art.116 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a
unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
4
(2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care
efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată.
Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea
lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură
care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.).
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat
din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.”
Art.206 alin.(1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Părțile au dreptul să solicite instanței judecătorești examinarea cauzei în lipsa
lor și remiterea copiei de pe hotărîre. Dacă partea solicită să-și dovedească
pretențiile sau obiecțiile prin ascultarea celeilalte părți, instanța cere să se prezinte
personal în fața judecății.
(3) Dacă pîrîtul, înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, nu s-
a prezentat în judecată și nu a comunicat instanței motivul neprezentării sau dacă
motivele sînt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, instanța o examinează în lipsa acestuia.”
Art.362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în
ordinea prevăzute de art.116.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea
în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe
baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților”.
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în
drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art.428 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
5
„(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva
încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina
web a instanței la data emiterii.”
MOTIVAREA INSTANȚE
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Natalia Sandul,
reprezentată de avocatul Elena Garaz s-a conformat dispozițiilor art.425 al
Codului de procedură civilă, și a declarat în termen recursul la
11 noiembrie 2025, în condițiile în care copia încheierii contestate din
22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, i-a fost notificată avocatului
Elena Garaz, prin e-mail, la 30 octombrie 2025 (f.d.133).
De altfel, coroborând dispozițiile art. 427 lit. a), art. 110, 111
alin. (1) și (2), art. 112 alin. (3) și (4), art.113, art. 116 alin.(1)-(4), art. 362
alin.(1) și (3), art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă cu
probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră justă soluția
Curții de Apel Centru privind respingerea cererii de repunere în termen cu
restituirea apelului declarat de Natalia Sandul, reprezentată de avocatul
Elena Garaz împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru și apreciază ca neîntemeiate argumentele recurentei invocate
în susținerea poziției sale cu privire la ilegalitatea actului judecătoresc
contestat.
Aceasta deoarece, prin prisma prevederilor art. 362 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost
pronunțat la 01 iulie 2022 (f.d.81).
Iar, cererea de apel depusă de către Natalia Sandul, reprezentată de
avocatul Elena Garaz împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, a fost înregistrată la 18 aprilie 2025 (f.d.90).
Respectiv, având în vedere dispozițiile art. 110, 111 alin. (1) și (2),
art. 112 alin. (3) și (4), art.113, în speță, termenul de declarare a apelului
și-a început curgerea la 02 iulie 2022, ziua imediat următoare datei
pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 01 august 2022,
aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului. Cu toate acestea, contrar
prevederilor art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, apelul a fost
declarat abia la 18 aprilie 2025, fapt ce denotă încălcarea termenului legal
în interiorul căruia apelanta putea să-și exercite dreptul de a contesta
hotărârea instanței de fond.
În context, la alegația recurentei precum că, contrar art. 236 alin. (4)
din Codul de procedură civilă, hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost pronunțată în lipsa sa și nu i-a fost
comunicată ei sau reprezentantului său, aflând despre existența acesteia la
18 aprilie 2025, instanța de recurs, reieșind din materialele cauzei și
coroborând dispozițiile art. 102 alin.(41), art.105 alin.(1), (5), art. 206
6
alin.(1), (3), art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă, constată că
prima instanță a respectat prevederile legale și a pronunțat și expediat
participanților la proces, copia hotărârii din 01 iulie 2022, emisă de
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fapt confirmat prin scrisoarea de
expediere a actului judecătoresc, anexat la dosar (f.d.83).
De altfel, instanța de recurs notează că la 06 iulie 2022, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru a publicat dispozitivul hotărârii din 01 iulie 2022
pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care
poate fi identificată la rubrica „hotărârile instanței” prin indicarea
nr. 2-20136097-12-2-31102020.
Aici, instanța de recurs notează că comunicarea eficientă a hotărârii
judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a
instanței judecătorești.
În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web
sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este
prevăzută expres în pct. 7 și 8 din Regulamentul privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de
judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin
hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie
2017.
Conform acestor puncte, scopul existenței portalului național al
instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional
virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul
național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de
judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru
justițiabili.
Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie
2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității
justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe
dosar.
Mai mult, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile
judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate
din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al
instanțelor de judecată, în regim real.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina
(01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor
judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită,
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată
să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare
pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine
deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa
cu privire la evoluția procedurilor sale.
7
În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință
persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Natalia Sandul și
reprezentantul acesteia, avocatul Elena Garaz, fiind părți interesate în
soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de
a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de
soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să depună apelul în
termenul stabilit de lege.
Astfel, faptul că hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost pronunțată în lipsa Nataliei Sandul și al
reprezentantului acesteia, avocatului Elena Garaz, nu poate fi considerat un
temei justificativ de repunere în termen a apelului. Or, după cum a
constatat și instanța de apel, Natalia Sandul a cunoscut despre existența
prezentului litigiu, fiind citată legal pentru ședințele de judecată din
26 februarie 2021, ora 15:30, 13 iulie 2021, ora 16:00 și 01 iulie 2022, ora
10:00 (f.d. 30, 41, 62).
Mai mult, la 06 octombrie 2021, Natalia Sandul, reprezentată de
avocatul Elena Garaz a depus o cerere, prin care a solicitat examinarea
prezentei cauzei în lipsa sa și a reprezentantului său (f.d.53-54). Respectiv,
Natalia Sandul și reprezentantul acesteia, avocatul Elena Garaz urmau să
manifeste diligența necesară și să se intereseze la un interval rezonabil de
timp despre soarta dosarului, care se afla pe rolul instanței, hotărârea
pronunțată și să-și exercite dreptul de a contesta actul judecătoresc de
dispoziție în interiorul perioadei termenului de atac de la 02 iulie 2022 până
la 01 august 2022.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță Natalia Sandul, a fost
reprezentată de avocatul Elena Garaz, împuternicit prin Mandatul Seria
MA, nr. 1663761 din 01 iulie 2021, care este o persoană abilitată și
calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște
prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului
împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la
avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în
numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe
judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi,
acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, în conformitate cu art. 75
alin. (4) din Codul de procedură civilă, culpa reprezentantului este
echivalentă culpei părții.
În context, instanța de recurs desconsideră afirmația recurentei
potrivit căreia, în perioada 2021–2025, nu s-a aflat în țară, iar contractul de
asistență juridică a fost suspendat, fiind reluat abia în aprilie 2025, întrucât
aceste susțineri nu sunt susținute prin probe concludente și pertinente.
Recurenta nu a depus niciun înscris, document de călătorie sau alte dovezi
care să ateste absența sa din țară ori suspendarea efectivă a contractului de
8
asistență juridică, motiv pentru care aceste circumstanțe nu pot fi reținute
ca temei justificativ al omiterii termenului de apel.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că omiterea termenului legal de contestare a hotărârii din 01 iulie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se datorează în exclusivitate
inacțiunilor Nataliei Sandul și reprezentantului acesteia, avocatului Elena
Garaz, care urmau să depună diligență necesară pentru a-și asigura
drepturile de acces la instanță, fapt însă ignorat de aceștia.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel corect și legal a respins cererea de
repunere în termenul de apel și a restituit apelul declarat de Natalia Sandul,
reprezentată de avocatul Elena Garaz.
Din considerenetele enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentei precum că
Curtea de Apel Centru verificând temeinicia cererii de repunere în termen a
apelului, a dat o apreciere vădit nerezonabilă argumentelor sale din cererea
de apel, adoptând astfel o încheiere arbitrară, cu încălcarea normelor de
drept procedural, precum și examinarea superficială și evazivă a cererii de
repunere în termen.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
cataloghează ca fiind neîntemeiat argumentul recurentei precum că prin
încheierea emisă i se încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de
art.6§1 CEDO. Or, Natalia Sandul și reprezentantul acesteia, avocatul
Elena Garaz nu au dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea
drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului la un proces
echitabil garantat de art.6§1, în condițiile când personal nu și-au realizat
drepturile garantate de legislația în vigoare.
Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de
apel prin încheierea recurată privind respingerea cererii de repunere în
termen cu restituirea apelulului declarat de Natalia Sandul, reprezentată de
avocatul Elena Garaz împotriva hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în rezultatul depunerii apelului în afara termenului
legal, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în
sensul prevederilor art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea
drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc
decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice
contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.
9
Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu
este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de
acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări
a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac
[cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că
termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Subsidiar, instanța de recurs notează că constatările indicate în actele
judecătorești al Curții Supreme de Justiție, deciziile nr. 2r-122/24 din
24 aprilie 2024; 2r-26/25 din 02 aprilie 2025; 2r-240/24 din 31 iulie 2024;
2r-492/23 din 27 martie 2024, invocate de Natalia Sandul, reprezentată de
avocatul Elena Garaz cu titlu de practică judiciară, sunt distincte de
prezentul litigiu, în partea circumstanțelor, temeiurilor de fapt și de drept
aplicabile, respectiv nu pot fi reținute drept cauze similare în scopul
emiterii unei soluții identice.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că
eventualitatea unor divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal
oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond
având competență teritorială. Astfel de divergențe pot apărea și în cadrul
aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera în sine contrar
Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia
Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct. 116 (b)).
La fel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare
privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele
Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, Pîrnău ș.a. vs
Republica Moldova din 31 ianuarie 2012 și SA „Universul” vs Republica
Moldova din 10 iulie 2012 ).
Pornind de la cele menționate supra, precum și prin prisma
dispozițiilor art. 116 alin. (1) și (3), art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) și art. 10
alin. (3) din Codul de procedură civilă, coroborate cu probele administrate
la dosar, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței
de apel referitoare la faptul că apelanta a depus apelul în afara termenului
legal și nu sunt temeiuri de a fi repusă în termenul de apel. Prin urmare,
corect a respins cererea de repunere în termen și a restituit apelul declarat
de Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena Garaz împotriva hotărârii
din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces
echitabil.
10
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că
încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de
Natalia Sandul, reprezentată de avocatul Elena Garaz sunt nefondate și
neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată,
care face obiectul prezentului recurs.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art.427
lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Natalia Sandul, reprezentată de avocatul
Elena Garaz.
Menține încheierea din 22 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Doroftei
împotriva Nataliei Sandul, intervenient accesoriu Consiliul municipal
Chișinău privind partajarea imobilului proprietate pe cote-părți în natură și
a terenului aferent.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
11