2r-154/25 — împărtirea proprietătii comune pe cote-părti, stabilirea modului de folosintă a terenului, constituirea dreptului de servitute, demolarea gardului

La 27 ianuarie 2012, Natalia Popa-Condrea și Nicolae Postoronca au depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Sîrghi, intervenient accesoriu Primăria mun. Chișinău cu privire la împărțirea proprietății comune pe cote-părți, stabilirea modului de folosință a terenului, constituirea dreptului de servitute, demolarea gardului.

Ulterior, Maria Sîrghi a depus o cerere reconvențională împotriva Nataliei Popa-Condrea și lui Nicolae Postoronca cu privire la formarea bunului imobil separat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost admisă parțial acțiunea depusă de Natalia Popa-Condrea și Nicolae Postoronca și s-a respins cererea reconvențională înaintată de Maria Sîrghi.

La 15 noiembrie 2021, reprezentantul Primăriei mun. Chișinău, Andrei Cazacu a declarat apel împotriva hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitînd admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Totodată, a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea depusă de reprezentantul Primăriei mun. Chișinău, Andrei Cazacu, cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat împotriva hotărârii din 30 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 1 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Alina Tofan în interesele Primarului General al mun. Chișinău, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitînd 1 admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel cu admiterea cererii de repunere în termen și remiterea dosarului pentru examinarea cauzei în ordine de apel.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 4261 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.”

Art. 80 alin. (1), (3), (4), (6) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile sale”.

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului”.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: 2 „Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul depus împotriva încheierii din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru a fost semnat cu semnătura electronică de către Alina Tofan în interesele Primarului General al mun. Chișinău (f.d.169-171).

Succesiv, Completul de judecată remarcă faptul că la cererea de recurs este anexată procura nr. 2-01/2-12 din 2 ianuarie 2024 , prin care Alina Tofan se împuternicește să reprezinte interesele Primarului General al municipiului Chișinău în toate instanțele de judecată. Totodată, conform procurii respective se reține că împuternicirile sunt valabile până la 31 decembrie 2024 (f.d.173)

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs a fost semnată și depusă de către o persoană care nu dispune de împuterniciri. Or, la momentul semnării și depunerii cererii de recurs, și anume la 1 aprilie 2025, Alina Tofan nu dispunea de dreptul de a efectua această acțiune procesuală în interesele Primarului General al municipiului Chișinău, nefiind anexată la materialele cauzei o procură valabilă în acest sens.

Din această perspectivă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că la depunerea prezentei cereri de recurs s-a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile reprezentantului, or, Alina Tofan nu a făcut dovada împuternicirilor valabile acordate de către Primarul General al municipiului Chișinău.

În circumstanțele enunțate, completul de judecată notează că nu poate să se expună asupra temeiniciei încheierii contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs, în condițiile în care recursul formulat nu 3 întrunește o condiție obligatorie de formă, și anume că cererea de recurs este depusă de către o persoană care nu este în drept să declare recurs.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă,