2r-33/26 — repararea in mod solidar a prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea in mod solidar a prejudiciului material si moral
- Temei legal
- Restituirea cererii de apel, ca fiind depusa inafara termenului legal, iar instanta de apel corect a respins cererea de repunere in termenul legal de declarare a apelului
2r-33/26 — repararea in mod solidar a prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului
în cauza civilă
Veaceslav Godorojea împotriva Elenei David și Alionei Spînu
(repararea în mod solidar a prejudiciului material și moral)
împotriva încheierii din 17 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
Dosarul nr. 2r-33/26
PIGD Nr.2-24133081-01-2r-30012026
Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel
a respins cererea de repunere în termenul legal de declarare a apelului, deoarece motivul
repunerii este unul neîntemeiat.
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni (jud. S. Bîcu)
Curtea de Apel Centru (jud. V. Arhip, C. Roșca, N. Ghedrovici)
4 martie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursul declarat de avocatul Ion Proca, în
interesele Alionei Spînu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 noiembrie 2024, Veaceslav Godorojea a depus o cerere de chemare
în judecată împotriva Elenei David și Alionei Spînu, solicitând repararea în mod
solidar, a prejudiciului material și moral cauzat, precum și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 20 iunie 2025 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat, în mod solidar, de la Elena David
(reprezentant legal al minorului Dorin David) și Aliona Spînu (reprezentant legal
al minorului Victor Spînu), în beneficiul lui Veaceslav Godorojea, cu titlu de
prejudiciu material cauzat suma de 39 632,03 lei, cu titlu de prejudiciu moral suma
de 5 000 lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1 625 lei (cheltuieli pentru
efectuarea expertizei – 1 500 lei și cheltuieli de înștiințare și chemare – 125 lei), în
total suma de 46 257,03 lei. De asemenea, s-a încasat, în mod solidar, de la Elena
David (reprezentant legal al minorului Dorin David) și Aliona Spînu (reprezentant
legal al minorului Victor Spînu), în beneficiul statului, taxa de stat proporțională
părții admise din pretenții, în sumă de 1 885,24 lei. În rest, cererea de chemare în
judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 12 august 2025, avocatul Ion Proca, în interesele Alionei Spînu, a
declarat apel, solicitând repunerea în termen de declarare a apelului.
Prin încheierea din 17 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins
cererea de repunere în termen depusă de avocatul Ion Proca, în interesele Alionei
Spînu, și a restituit cererea de apel ca fiind depusă în afara termenul legal.
La 6 ianuarie 2026, avocatul Ion Proca, în interesele Alionei Spînu, a
declarat recurs împotriva încheierii din 17 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, pronunțarea unei noi
hotărâri privind admiterea cererii de repunere în termenul de declarare a apelului
și examinarea pe fond a cererii de apel, precum și încasarea cheltuielilor de
judecată.
1
În susținerea recursului, recurentul a invocat faptul că citația pentru ședința
din 11 martie 2025 a fost returnată cu mențiunea „plecat”, ceea ce confirmă că
recurenta nu se afla la domiciliul indicat în cererea de chemare în judecată și nu a
intrat în posesia actelor de procedură. Susține că a aflat despre existența hotărârii
abia la 7 august 2025, moment în care executorul judecătoresc a aplicat sechestru
pe conturile bancare. Referitor la afirmația instanței că recurenta ar fi recepționat
dispozitivul hotărârii la 2 iulie 2025, sub semnătură, menționează că această
recepție este contestabilă, având în vedere că anterior recurenta fusese declarată
plecată de către serviciul poștal, iar identitatea persoanei care a semnat avizul de
recepție nu a fost verificată riguros de instanța de apel, în raport cu absența părții
de la domiciliu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii”.
Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.
Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul și să mențină încheierea”.
Articolul 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte”.
Articolul 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.
Articolul 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art.116”.
Articolul 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit
în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
2
(4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat
dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care
a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului
de procedură”.
Articolul 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții”.
Articolul 369 alin. (1) lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
”(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în
termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
(2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată constată că încheierea contestată a fost pronunțată la
data de 17 decembrie 2025 și comunicată participanților, prin intermediul poștei
electronice, la 24 decembrie 2025. Cererea de recurs a fost depusă la data de 6
ianuarie 2026, fiind astfel declarată în termenul legal.
În prezenta cauză, instanța de recurs este chemată să stabilească dacă
recurentul a avut cunoștință despre existența litigiului în care a fost vizat, precum
și dacă hotărârea judecătorească i-a fost comunicată în mod legal, astfel încât să i
se asigure posibilitatea exercitării căii de atac a apelului în termenul prevăzut de
art. 362 din Codul de procedură civilă.
Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul hotărârii pronunțate de
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, a fost emis la data de 20 iunie 2025 (f.d. 85).
Acesta a fost transmis la adresa părților și recepționat de către Aliona Spînu la 2
iulie 2025 (f.d. 88). Ulterior, la data de 12 august 2025, avocatul Ion Proca,
acționând în interesele Alionei Spînu, a depus cerere de apel, solicitând totodată
repunerea în termenul de exercitare a căii de atac.
Completul de judecată constată că apelul a fost declarat peste termenul
prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilește un
termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel. Termenul legal a început la 20 iunie 2025 și a expirat la 20 iulie
2025.
Recurenta a justificat cererea de repunere în termen prin faptul că nu a fost
citată pentru ședințele de examinare a cauzei, invocând că citația pentru ședința
din 11 martie 2025 a fost returnată cu mențiunea „plecat”. Conform susținerilor
sale, acest fapt ar confirma că nu se afla la domiciliul indicat în cererea de chemare
în judecată și că, prin urmare, nu a intrat în posesia actelor de procedură. De
3
asemenea, a susținut că nu a recepționat dispozitivul hotărârii din data de 2 iulie
2025, invocând că semnătura de pe avizul de recepție este contestabilă, având în
vedere că anterior fusese declarată „plecată” de către serviciul poștal și că
identitatea persoanei care a semnat avizul nu ar fi fost verificată în mod riguros de
instanța de apel, ținând cont de absența părții de la domiciliu.
Completul de judecată constată că susținerile invocate nu demonstrează
imposibilitatea exercitării apelului în termenul legal. Din materialele cauzei rezultă
că avizul de recepție, semnat de Aliona Spînu, confirmă primirea dispozitivului
hotărârii din data de 20 iunie 2025 la data de 2 iulie 2025. Adresa indicată pe avizul
de recepție corespunde domiciliului doamnei Aliona Spînu, adresă utilizată și în
cererile depuse de aceasta. Faptul că anterior un plic a fost returnat cu mențiunea
„plecat” nu poate fi interpretat ca o imposibilitate absolută de recepționare a unui
alt act de procedură. Comunicarea fiecărui act se apreciază distinct, iar dovada
primirii confirmată prin semnătură constituie probă suficientă a legalității
comunicării. Suspiciunile privind identitatea semnatarului, neînsoțite de probe
obiective, nu pot înlătura efectele juridice ale avizului de recepție. În aceste
condiții, nu există temei pentru a considera că exercitarea apelului în termenul
prevăzut de lege ar fi fost împiedicată, iar cererea de repunere în termen este
neîntemeiată.
Prin urmare, Completul de judecată reține că instanța de apel a apreciat în
mod corect că nu au fost invocate motive justificate și nici prezentate probe
concludente, în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă, care să fundamenteze
cererea de repunere în termen. Recurenta nu a făcut dovada că a acționat cu
diligența și buna-credință impuse de lege, iar pasivitatea procesuală manifestată a
condus la pierderea dreptului de a exercita apelul în termen.
Față de cele reținute, cererea de repunere în termen apare ca fiind
neîntemeiată, nefiind susținută de motive temeinice și incontestabile, astfel cum
impune regimul juridic al art. 116 din Codul de procedură civilă.
Având în vedere că încheierea din 17 decembrie 2025 a Curții de Apel
Centru a fost pronunțată cu respectarea normelor procedurale, iar motivele
recursului sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
respinge recursul declarat de avocatul Ion Proca, în interesele Alionei Spînu, și
menține încheierea recurată.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de avocatul Ion Proca, în interesele Alionei Spînu.
4
Menține încheierea din 17 decembrie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în
cauza civilă, Veaceslav Godorojea împotriva Elenei David și Alionei Spînu cu
privire la repararea în mod solidar a prejudiciului material și moral.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5