2r-194/25 — Repararea prejudiciului material și moral

La 15 iulie 2021, Dadu Rosina a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Domniței Florea cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 13 februarie 2024, acțiunea a fost admisă parțial.

La 12 martie 2024, Domnița Florea a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 13 februarie 2024.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iulie 2024 nu s-a dat curs cererii de apel și s-a comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate și a originalului dovezii de plată a taxei de stat și de timbru, acordându-i în acest sens un termen de 7 zile din momentul recepționării încheierii.

La 10 octombrie 2024, prin încheierea Curții de Apel Chișinău s-a dispus restituirea cererii de apel din motiv că apelanta Domnița Florea nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel.

La 14 februarie 2025, Domnița Florea a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2024 în care solicită și repunerea în termenul de depunere a apelului.

La 2 aprilie 2025, prin încheierea Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului și acesta a fost restituit.

Domnița Florea a depus, la 30 aprilie 2024, o cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 2 aprilie 2025. Prin aceasta a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curții de apel Chișinău din 2 aprilie 2024 cu adoptarea unei Decizii prin care Domnița Florea să fie repusă în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 13 februarie 2024.

În motivarea cererii de recurs, Domnița Florea a indicat că aceasta nu a recepționat actele instanței de apel și nu a avut posibilitate să le conteste sau să 1 înlăture neajunsurile. Aceasta mai indică că cu toate actele emise de instanță făcea cunoștință pe portalul instanțelor de judecată după expirarea termenului.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care 2 a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă: „(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o data ulterioară.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din următoarele considerațiuni.

Potrivit materialelor dosarului, Domnița Florea a formulat două cereri de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 13 februarie 2024. Prima cerere de apel a fost depusă la 12 martie 2024 (f.d. 116), iar a doua, care conține și cerința de repunere în termen, la 14 februarie 2025 (f.d. 138- 140).

Urmare a depunerii primei cereri de apel din 12 martie 2024, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2024 (f.d. 127-128), Domniței Florea i-a fost comunicată necesitatea de a prezenta cererea de apel motivată și 3 originalul dovezii de plată a taxei de stat și de timbru. Această încheiere a fost expediată la adresa ***** (f.d. 129). Cu toate acestea, scrisoarea a fost restituită cu mențiunea „Nereclamată” (f.d. 130).

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție observă că adresa *****, la care a fost expediată încheierea de a nu da curs, a fost indicată de către Domnița Florea în actele procedurale depuse în prezenta cauză (f.d. 60, 116).

Abia în cererea de apel depusă la 14 februarie 2025, Domnița Florea a indicat pentru corespondență adresa *****, suplimentar adresei de domiciliu din ***** (f.d.138).

În acest context, cererea de apel din 12 martie 2024 a fost restituită prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2024 urmare a neînlăturării în termen a neajunsurilor.

În a doua cerere de apel, depusă la 14 februarie 2025, Domnița Florea în calitate de motiv al repunerii în termen indică faptul că este, deseori, nevoită să plece cu familia în afara hotarelor Republicii Moldova lăsând sarcina recepționării corespondenței pe seama bunicii. Ultima din motive de sănătate nu se deplasa la oficiul poștal pentru recepționare, motiv pentru care a fost indicată o altă adresă a unei rude care poate să recepționeze poșta.

Totuși, aceste motive nu sunt justificative în contextul repunerii în termen a apelului declarat. Aceasta întrucât neexecutarea obligației de a asigura primirea corespondenței nu poate fi imputată instanței de judecată, ci revine exclusiv Domniței Florea. Or, ultima a indicat în mod expres adresa din str. Dumbrăvii nr. 42 în două acte procedurale anterioare și a omis, timp de aproape un an, să notifice instanța asupra dificultăților întâmpinate la recepționarea corespondenței sau asupra eventualei necesități de modificare a adresei de comunicare.

Argumentul Domniței Florea că a delegat responsabilitatea recepționării poștei către bunica sa, cunoscând că aceasta se confruntă cu probleme de sănătate care o împiedică să ridice corespondența denotă o lipsă de diligență rezonabilă. Domnița Florea cunoștea că pe rol se află o cauză pendinte la care participă, și, din cauza neindicării vreunei adrese electronice de corespondență, este evident că actele procedurale urmau a-i fi comunicate în modalitatea aleasă de către aceasta, adică prin poșta terestră.

Prin urmare, situația invocată de Domnița Florea nu se încadrează în categoria de „motive întemeiate” prevăzute de art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă pentru repunerea în termen. 4

Completul de judecată al Curții supreme de Justiție constată că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 116 din Codul de procedură civilă, corect a respins solicitarea Domniței Florea cu privire la repunerea în termenul de declarare a cererii de apel și corect a restituit cererea de apel depusă împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 13 februarie 2024.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,