3-15/24 — Anularea actului administrativ

3-15/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de

Anatolie Țurcan

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-15/24

Nr. PIGD 2-24074809-01-3-09072024)

Contestație soluționată conform Legii nr. 65/2023; Relația dintre Codul

administrativ și Legea nr. 65/2023; Cazurile în care CSJ poate admite

contestația; desființarea dubiului Comisiei de evaluare cu privire la

implicarea reclamantului în examinarea cauzelor care au condus la

încălcări constatate de CtEDO.

27 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Anatolie Țurcan

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Stella Bleșceaga, judecători,

Alexandr Beriozchin

Ion Cupcea,

Ion Vartolomei, grefieri,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Supreme de Justiție prin Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 27 aprilie 2016.

a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(Legea nr. 65), reclamantul ocupa funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(CSJ). În temeiul acestei Legi, judecătorii Curții Supreme de Justiție în funcție la

data intrării în vigoare a legii, urmează să promoveze evaluarea.

Superior al Magistraturii (CSM) ca, reclamantul să nu promoveze evaluarea,

deoarece acesta nu corespunde criteriilor de integritate etică și financiară. La 02

iulie 2024, CSM a acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării

de către reclamant.

anularea acesteia, cu dispunerea reevaluării sale de către Comisie. Prin încheierea

din 16 iulie 2024, a fost atrasă în proces Comisia de evaluare a integrității

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(Comisia) în calitate de persoană terță.

și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea 65 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie 2022.

Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Stela

Procopciuc, Vladislav Gribincea și Stella Bleșceaga. La 02 august 2024,

judecătorul Vladislav Gribincea a formulat o declarație de abținere, care a fost

admisă la 13 august 2024, locul acestuia în complet fiind ocupat de Diana Stănilă.

contestație.

1

motivul formulării declarației de abținere menționată în para. 5. La ședințele din

27 februarie și 04 martie 2025 cauza a fost examinată în fond, iar la ședința din 17

martie 2025 au avut loc pledoariile. Reclamantul a fost reprezentat de avocatul

Ghenadie Bambuleac în fața CSJ. CSM a fost reprezentat de Olesea Ciobanu.

Comisia a fost reprezentată de către avocatul Valeriu Cernei.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți

judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși

evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea

începe cu solicitarea Comisiei pentru ca, candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o

declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci

ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

și a chestionarului menționate în paragraful precedent. La 04 septembrie 2023,

reclamantul a depus o cerere de prelungire a termenului de depunere a

chestionarului de etică și a declarațiilor. Documentele completate parțial au fost

depuse de reclamant la 11 august 2023.

evaluare pentru cele patru criterii de integritate, Comisia a evaluat conformitatea

cu aceste criterii în ultimii cinci, 10 și, respectiv, 12 ani. În funcție de criteriu,

perioada evaluării a cuprins anii 2018-2022, 2013-2022 și 2011-2022. Totodată,

având în vedere disponibilitatea declarațiilor fiscale și a declarațiilor de avere și

interese personale ale subiectului, perioada de evaluare a inclus anii 2011-2022 și

2013-2022. Pentru criteriile de integritate etică, perioada de evaluare a inclus

ultimii cinci sau, respectiv, 10 ani, calculați în mod regresiv din prima zi anterioară

datei notificării.

declarația integral. La 22 august 2023, subiectul a prezentat declarația completată

integral, în special în partea care vizează persoanele apropiate.

întrebări, Comisia a solicitat subiectului să prezinte informații suplimentare în

vederea precizării anumitor aspecte și să clarifice mai multe incertitudini

constatate în timpul procedurii de evaluare.

2

aspecte care trezesc dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor etice și financiare. El a fost invitat la audierea programată pentru 20

martie 2024.

închisă, însă Comisia a respins solicitarea.

publică. Reclamantul a invocat în fața Comisiei că nu are completări sau corectări

la răspunsurile oferite anterior, afirmând corectitudinea acestora.

aprobat raportul de evaluare în privința reclamantului. Comisia a constatat că

reclamantul nu corespunde criteriilor privind integritatea etică (art. 11 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 65) și integritatea financiară (art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr.

65), care nu permit promovarea evaluării. Acestea se referă la averea inexplicabilă

pentru 2012, 2013, 2018 și implicarea subiectului în cauze care au condus la

încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Comisia a mai menționat și

analizat alte cinci dubii, însă acestea nu au fost puse la baza Raportului.

subiectul ar fi avut un flux financiar de ieșire mai mare decât fluxul său financiar

de intrare, rezultând un sold negativ de -600.015 MDL. Veniturile totale declarate

ale familiei au fost de +101.469 MDL, provenind din salariul de la CSM, venituri

de la Fundația Soros și INJ, precum și economii din anul precedent. Soția

subiectului nu a avut venituri declarate. Cheltuielile totale estimate pentru

gospodăria formată din subiect, soție și fiică s-au ridicat la -69.084 MDL, iar

subiectul a declarat și economii în numerar de -10.000 MDL la sfârșitul anului,

ceea ce este considerat un flux financiar de ieșire.

menționat că la 18 ianuarie 2012, sora subiectului reprezentată de soția acestuia pe

baza unei procuri expirate, a încheiat un contract de investiții pentru achiziționarea

unui apartament de 88,2 m2, situat în Chișinău, în valoare de -622.400 MDL

(aprox. 40.000 EUR). Sora subiectului nu a avut venituri declarate în perioada

2011 - 2012, Comisia nu a identificat venituri încasate de aceasta în perioada

anterioară achiziționării apartamentului și nu existau mijloace financiare în

conturile sale bancare. Ea era stabilită în Israel din 2006, iar Comisia nu a putut

identifica sursa banilor folosiți pentru achiziție. Soția subiectului a reprezentat-o

pe sora acestuia în toate procedurile legate de achiziționarea, înregistrarea și

vânzarea ulterioară a apartamentului pe baza unei procuri care a expirat la 16

septembrie 2009. La 15 februarie 2013, sora subiectului (reprezentată în baza

aceleiași procuri de către soția subiectului) a încheiat un contract de mandat cu

firma de construcții pentru înregistrarea contractului de investiții la ASP. La 14

august 2013, soția subiectului a semnat un contract de furnizare a energiei

3

electrice. Sora subiectului nu a înregistrat niciun drept de reședință sau de

domiciliu la această adresă. În 2021, fiica subiectului a cumpărat același

apartament, iar soția subiectului a semnat din nou în numele surorii subiectului,

inclusiv declarația de primire a banilor. Subiectul a declarat că nu cunoaște cum

au fost predați banii surorii sale.

clar documentat pentru a achiziționa apartamentul. Totuși, următoarele

circumstanțe denotă faptul că, cel mai probabil, acest apartament a constituit

proprietatea de facto a subiectului și a soției sale:

a) Contractul de achiziție a fost semnat de soția subiectului;

b) Înregistrarea în Registrul bunurilor imobile și contractarea utilităților au fost

semnate de soția subiectului;

c) Informațiile și documentele prezentate de subiect sau obținute altfel de

Comisie nu par să justifice sursa mijloacelor financiare utilizate pentru

achiziționarea apartamentului;

d) Subiectul a declarat că sora subiectului a cumpărat apartamentul pentru a

avea „un loc unde să locuiască atunci când va veni în Moldova”. Totuși,

apartamentul nu a fost niciodată reparat sau mobilat de aceasta pentru a

deveni locuibil, iar în cele din urmă a fost vândut fiicei subiectului.

apartament va fi inclus în calculul fluxului financiar de ieșire pentru 2012. Astfel,

pentru anul 2012, subiectul a avut un flux financiar total de ieșire de 701.484 MDL,

iar soldul negativ acumulat de gospodăria subiectului în 2012 a fost de – 600.015

MDL (aprox. 38.000 EUR).

în anul 2013 subiectul a avut un sold financiar negativ de -181.373 MDL. Subiectul

a avut un venit net de +107.632 MDL cu titlu de salariu de la CSM. În același an,

a avut venituri de +3.889 MDL de la Fundația Soros, +7.101 MDL de la INJ și

+8.345 MDL de la „Checchi & Co”, precum și 10.000 MDL economii din anul

precedent. Soția subiectului nu a avut venituri declarate. Referitor la împrumutul

de 200.000 MDL declarat ca fiind primit de la sora sa, Comisia a constatat că

subiectul nu a prezentat niciun document justificativ sau informații privind

veniturile surorii sale și ale familiei acesteia. În absența unor probe, altele decât

chitanța distrusă, referitoare la acest împrumut, Comisia a considerat că, cel mai

probabil, acest împrumut nu a existat niciodată și acesta nu a fost luat în

considerare la calcularea fluxului financiar de intrare pentru 2013, iar venitul total

al familiei subiectului a fost de +136.967 MDL. Cu referire la cheltuielile suportate

în acest an de familia subiectului, Comisia a menționat că nivelul CCP pentru

familia subiectului (el, soția sa și fiica sa cea mică) pentru anul 2013 a fost de -

73.584 MDL. Comisia a luat în considerare economiile declarate la sfârșitul anului

2012 de -10.000 MDL, dar și economiile soției subiectului în contul bancar OTP

de -34.756 MDL. Totodată, în anul 2013, familia subiectului a achiziționat un

4

vehicul de model Mercedes E280 a/f 206 la prețul de 200.000 MDL, cu referire la

care subiectul a declarat că, a fost achiziționat ca urmare a împrumutului a 200.000

MDL de la sora sa, ulterior fiind vândut la fier vechi în 2019 pentru 5.000 MDL,

nefiind prezentate documente confirmative. Comisia a constatat că subiectul a avut

un flux financiar total de ieșire pentru 2013 în valoare de -318.340 MDL.

subiectul a avut un flux financiar de ieșire mai mare decât fluxul său financiar de

intrare, rezultând un sold negativ de cel puțin -272.708 MDL (aprox. 13.800 EUR).

Subiectul a avut un venit net în 2018 de +201.503 MDL de la CSM. În același an,

el a primit o pensie de +162.240 MDL și plăți salariale de la INJ de +998 MDL.

Comisia a luat în considerare și economiile în numerar pentru anul precedent de

+15.000 MDL, economiile bancare la sfârșitul anului 2017 de +46.724 MDL,

economiile bancare ale soției sale de +14.997 MDL. Comisia nu a identificat vre-

un venit obținut de soția subiectului în 2018. Venitul total al familiei subiectului

pentru 2018 a fost de +441.462 MDL. Cu referire la cheltuielile suportate de

familia subiectului, în raport este menționat că nivelul CCP pentru familia

subiectului pentru anul 2018 a fost de -74.616 MDL. Comisia a luat în considerare

economiile în numerar pentru 2018 de -15.000 MDL, economiile bancare de

50.981 MDL și economiile bancare ale soției subiectului de -35.573 MDL. Potrivit

informațiilor de la ASP, în anul 2018, ginerele subiectului a cumpărat un vehicul

de model Mercedes E350 a/f 2014 la prețul de aprox. -538.000 MLD (aprox.

25.700 EUR), iar în perioada anterioară achiziționării (2011-2018), ginerele său a

avut un venit brut impozabil total de 1.338 MDL (aprox. 65 EUR). Venitul total

acumulat de familia ginerelui său a fost de 111.343 MDL (aprox. 5 345 EUR).

Comisia a constatat că ginerele și soția acestuia, fiica subiectului, n-au avut

venituri documentate pentru a achiziționa automobilul. Comisia a menționat

următoarele circumstanțe care denotă faptul că, cel mai probabil, acest vehicul se

află în proprietatea de facto a subiectului:

a) Contravențiile în care era implicat subiectul;

b) Au fost identificate contracte de asigurare, subiectul fiind beneficiarul;

c) Au fost identificate cazuri de trecere a frontierei de către subiect cu această

mașină;

d) Cererea subiectului de eliberare a certificatului de înregistrare;

e) Posesia permanentă a vehiculului de către subiect;

f) Informațiile și documentele furnizate de subiect sau obținute altfel de

Comisie nu par să justifice sursa mijloacelor financiare utilizate pentru

achiziționarea vehiculului.

fi inclus în calculul fluxului financiar de ieșire pentru 2018. Prin urmare, familia

subiectului a avut un flux financiar total de ieșire pentru anul 2018 în valoare de -

714.170 MD. Pentru anul 2018, familia subiectului a avut un sold negativ între

5

fluxurile financiare de intrare și de ieșire în valoare de -272.708 MDL (aprox.

14.000 UER).

fost de -600.015 MDL în 2012, -181.373 MDL în 2013 și -272.708 MDL în 2018.

Soldul negativ total pentru acești ani a fost de -1.054.096 MDL, iar acesta

depășește pragul de 234.000 MDL prevăzut la art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr.

65/2023. Comisia a concluzionat că subiectul nu îndeplinește criteriul de

integritate financiară.

Convenției Europene a Drepturilor Omului, în raport este menționat că subiectul a

participat la examinarea a zece cauze la nivel național, în care, Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a constatat încălcarea Convenției Europene a Drepturilor

Omului. Comisia a examinat detaliat implicarea subiectului în cauzele Melega și

Naddur, aplicând criteriile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

se referă la încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și analizează aceeași

problemă de drept – anularea sentinței de achitare în apel fără o nouă audiere a

martorilor. De asemenea, în ambele cazuri, subiectul era membru al completului

de judecată de la Curtea Supremă de Justiție care a decis cu privire recursurile

reclamanților pe chestiuni de drept. Comisia a menționat că în ambele cauze,

deciziile Curții Supreme de Justiție se încadrează în perioada de 10 ani. În cauza

Melega, decizia a fost emisă la 18 ianuarie 2018, iar în cauza Naddur la 30

octombrie 2018. De asemenea, Comisia observă că CtEDO a constatat o încălcare

a Convenției în ambele cauze, deoarece Curtea de Apel a anulat decizia de achitare

în primă instanță fără a reaudia martorii. Curtea Supremă de Justiție examinând

recursurile și declarându-le inadmisibile pe motive de drept, nu a remediat

încălcarea comisă de Curtea de Apel. Comisia a notat că spre deosebire de

procedurile de evaluare a altor subiecți, unde aceștia au dat explicații detaliate

pentru fiecare dintre deciziile luate, în acest proces de evaluare subiectul nu a

prezentat niciun motiv în justificarea neaplicării jurisprudenței Curții. Curtea

Supremă de Justiție, și subiectul în calitate de membru al completului care a

examinat cauzele, era ultima instanță națională care putea remedia încălcarea

drepturilor reclamantului la un proces echitabil și evita o violare a Convenției.

a) deciziile luate de subiect se încadrează în perioada de 10 ani;

b) CtEDO a constatat o încălcare a Convenției;

c) a existat o jurisprudență constantă aplicabilă circumstanțelor cauzelor;

d) au fost încălcate normele imperative ale legii: articolul 6 din Convenție și

articolul 415 din Codul de procedură penală;

e) subiectul nu a prezentat nicio justificare rezonabilă pentru nerespectarea

jurisprudenței CtEDO.

6

cauzele Melega și Naddur au fost arbitrare. În consecință, subiectul nu îndeplinește

criteriile de integritate etică prevăzute la articolul 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

65/2023.

separată care a fost anexată la raportul de evaluare. În această opinie, membrul a

expus o poziție opusă cu referire la dubiile stabilite în raportul Comisiei.

achiziționat de sora candidatului în 2012, este menționat că concluzia majorității

că adevăratul proprietar/beneficiar al apartamentului a fost candidatul este o

speculație nefondată, deoarece: nici candidatul nici familia sa nu au folosit

vreodată imobilul; soția candidatului a acționat întotdeauna ca reprezentant al

cumnatei sale și nu a participat în nume propriu la cumpărare și ulterior la vânzare,

în temeiul unor procuri valabile; tot aceasta a înregistrat contractul, dar nu a

încheiat contracte de furnizare; faptul că nu există probe documentare ale

transferului de bani pentru plata imobilului nu are valoare probatorie, având în

vedere că, în special în 2012, tranzacțiile în numerar erau frecvente în Moldova;

faptul că în 2021 imobilul a fost achiziționat de fiica candidatului și soțul acesteia,

nu poate sugera că imobilul era deținut de candidat; eliminând rubrica „Procurarea

apartamentului de 88,2 m.p. în Chișinău” și suma corespunzătoare de 622.400

MDL din coloana cheltuieli a tabelului de avere pentru 2012, soldul pentru anul

2012 constituie +22.385 (venituri 101.469 – cheltuieli 79.084).

membrul Comisiei este de acord cu majoritatea că beneficiarul automobilului

Mercedes E350 cumpărat de ginerele său, a fost chiar candidatul. Automobilul a

fost și încă este la dispoziția exclusivă a candidatului, după cum o dovedesc, printre

altele, numeroasele controale de frontieră care l-au înregistrat în mod constant ca

șofer, amenzile și polițele de asigurare. În calitate de beneficiar real, utilizator timp

de mulți ani al unui bun folosit cu titlu gratuit, fără nicio perspectivă de restituire,

candidatul a beneficiat de creșterea averii sale cu valoarea automobilului. Astfel,

în anul 2018, se atestă o diferență între venituri și cheltuieli de 272.708 MDL.

membrul Comisiei a considerat nefondată concluzia majorității de a include

această sumă în calculul fluxului financiar de intrare pentru 2013, deoarece sora

candidatului care se afla în 2013 în Israel nu era obligată să facă o declarație fiscală

în Republica Moldova și aceasta a avut resursele necesare pentru a face un

împrumut fratelui său. Scutirea de datorie, un act unilateral al creditorului, ar putea

fi considerată drept donație indirectă între persoane fizice care nu este supusă

impozitării. Prin urmare, împrumutul de 200.000 MDL trebuie înscris în coloana

veniturilor din tabelul întocmit pentru anul 2013, iar soldul dintre venituri și

cheltuieli (336.967 – 318.340) este de +18.627 MDL.

7

pozitive ignorate de majoritate, adăugând elementele pozitive menționate la

veniturile din anii următori și calculând elementul negativ pentru anul 2018, averea

nejustificată totală este de 231.696 MDL, ceea ce este sub pragul prevăzut de lege,

iar testul de integritate financiară este promovat pozitiv.

că, Completul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, format din cinci judecători

(și dl. Țurcan în calitate de membru al acestui complet), nu a acționat arbitrar.

Nimic în gestionarea cazului sau în decizie nu indică încăpățânarea de a nu aplica

principiul CtEDO, dorința de a încălca drepturile omului sau rea-credinta.

Deciziile motivate au aplicat pur și simplu normele care reglementează procedura

de legalitate. Cauzele examinate arată în mod clar cum, în absența unei adaptări

normative a sistemului juridic național la normele convenționale, astfel cum au

fost interpretate de Curte, poate fi extrem de dificil pentru judecătorul național să

le aplice în mod eficient. O interpretare a legii care conduce la o încălcare a CEDO

– chiar dacă este constatată de Curtea de la Strasbourg – nu poate, de una singură,

să implice responsabilitate judecătorului. Obiectul sistemului Convenției este o

Europă în care toți beneficiază de libertățile și drepturile garantate de Convenție,

interpretate de Curte și aplicate uniform printr-o aplicare eficientă susținută de

organele Consiliului Europei. Sancționarea abaterilor comise în drumul dificil al

reconcilierii sistemului național cu cel supranațional prin evaluarea extraordinară

sau prin proceduri disciplinare ar putea comprima grav independența judecătorilor

pe care Curtea dorește să o protejeze.

promoveze testul de integritate financiară și testul de integritate etică.

la care a fost discutat raportul Comisiei și a fost constatată nepromovarea evaluării

de către reclamant. Conform înregistrărilor video a ședințelor CSM, până la

adoptarea hotărârii, CSM a examinat toate obiecțiile și cererile subiectului, a

discutat cu reclamantul și reprezentantul acestuia despre dubiile stabilite în

raportul Comisiei. Reclamantul a reiterat argumentele sale prezentate Comisiei,

prin care a menținut poziția privind dezacordul cu raportul Comisiei de evaluare,

care se referă la averea inexplicabilă pentru anii 2012, 2013 și 2018, și implicarea

subiectului în cauze care au condus la încălcarea Convenției Europene a

Drepturilor Omului.

evaluare externă a judecătorului Curții Supreme de Justiție Anatolie Țurcan, CSM

a reiterat și a acceptat constatările Comisiei de evaluare care se referă la averea

inexplicabilă pentru 2012, 2013, 2018. Plenul CSM a apreciat ca fiind justificată

abordarea Comisiei prin care se apreciază soldul negativ în sumă de - 1.054.096

MDL, acumulat de gospodăria subiectului pentru anii 2012, 2013 și 2018, sumă ce

depășește pragul de 234.000 MDL prevăzut la art.11 alin. (3) lit. a) din Legea nr.

8

65/2023. Prin urmare, CSM a constatat că subiectul nu îndeplinește criteriul de

integritate financiară.

adoptate de subiect în legătură cu cauzele Melega (decizia CSJ din 18 ianuarie

2018) și Naddur (decizia CSJ din 30 octombrie 2018) au fost considerate arbitrare.

Plenul CSM a menționat că într-adevăr exista o jurisprudență constantă a CtEDO,

inclusiv împotriva Republicii Moldova, pe problema de drept – anularea sentinței

de achitare în apel fără o nouă audiere a martorilor. Suplimentar la cauzele

menționate de către Comisie, Plenul CSM menționează și următoarele cauze prin

care CtEDO a constatat asemenea încălcări: Dubalari v. Republica Moldova nr.

56180/15, Bogaticov v. Republica Moldova nr. 48833/16, Ciobanu v. Republica

Moldova nr. 44896/11, Asimionese v. Republica Moldova nr. 74542/12, Madam

v. Republica Moldova nr. 42715/19, Golovchenko v. Republica Moldova nr.

66418/14, Mititelu and Antonovici v. Republica Moldova nr. 15989/11, Manoli v.

Republica Moldova nr. 56875/11.

judecătorului Curții Supreme de Justiție Anatolie Țurcan au fost respectate de către

Comisia de evaluare. Din înscrisurile transmise de către Comisie în format

electronic a dosarului de evaluare, Plenul Consiliului nu a reținut alte

neconcordanțe care ar duce la o altă concluzie, decât cea expusă în Raportul de

evaluare a Comisiei. Totodată, a constatat că Raportul de evaluare prin care

Comisia a conchis că judecătorul Curții Supreme de Justiție Anatolie Țurcan nu

corespunde criteriilor stabilite la articolul 11 alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din

Legea nr. 65/2023 și a propus ca acesta să nu promoveze evaluarea externă a fost

aprobat cu majoritatea de voturi a membrilor participanți și semnat în conformitate

cu art. 8 alin. (2) din Legea nr. 65/2023. Plenul Consiliului reține ca fiind

insuficiente argumentele membrului Comisiei Maria Giuliana Civinini din opinia

separată, precum că judecătorul Anatolie Țurcanu ar fi trebuit să promoveze testul

de integritate financiară și testul de integritate etică.

evaluării externe de către Anatolie Țurcan, conform criteriilor de integritate etică

și financiară, stabilite de art. 11 alin. (2), lit. a) și alin. (3), lit. a) din Legea nr.

65/2023. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată reclamantului la 05 iulie

2024.

din analiza materialelor procedurii de evaluare rezultă că, în cauzele Naddur și

Melega, părțile nu au solicitat reaudierea martorilor sau administrarea de probe noi

în apel, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea

articolului 6 din Convenție exclusiv pe fondul unor deficiențe procedurale în apel.

De asemenea, s-a reținut că, în alte cazuri, dificultățile de aplicare a jurisprudenței

CtEDO sunt cauzate de lipsa unor norme interne clare. Prin urmare, se

concluzionează că, în speță, nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de

9

art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 65/2023 pentru a se reține necorespunderea la

criteriul de integritate etică în legătură cu implicarea domnului Anatolie Țurcan în

examinarea acestor cauze. Membrul CSM a concluzionat că nu susține soluția

CSM în partea reținerii în calitate de criteriu de nepromovare a evaluării externe

cerința de integritate etică, stabilită de art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a

sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,

în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o

10

decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile

Omului;

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de

faptul că:

a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani,

depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit

de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;”

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un

raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind

promovarea sau nepromovarea evaluării.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu

votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot

abține de la vot.

(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza

dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele

evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe

care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de

a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul

evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.

(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării;

... .”

împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea lege. Partea relevantă a

art. 18 este următoarea:

11

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea

procedurii de evaluare.

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

și din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor

și procurorilor și modificarea unor acte normative. În para. 137 al hotărârii sale

Curtea Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar

al actelor emise ca urmare a evaluării externe:

„137. Referitor la argumentul autorilor potrivit cărora competența instanței

supreme ar fi limitată prin faptul că nu poate dispune reluarea procedurii de

evaluare în cazul constatării unor erori în aprecierea probelor, Curtea a reținut

că acest argument este invalidat prin articolele 18 alin. (22) din Legea nr.

65/2023 și 19 alin. (6) din Legea nr. 252/2023, care prevăd că contestația

poate fi admisă doar dacă se constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au

fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare sau că există circumstanțe de fapt care puteau duce la

promovarea sau nepromovarea evaluării. Curtea nu a considerat că

12

formularea acestui articol limitează în vreun fel competența Curții Supreme

de Justiție de a examina hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii atât

în fapt, cât și în drept. Prin urmare, Curtea nu a constatat incidența articolului

20 din Constituție. Pentru că nu a constatat incidența articolului 20, Curtea nu

a examinat acest capăt al sesizării din perspectiva articolelor 23 și 54 din

Constituție.”

Constituțională a menționat următoarele despre competența comisiilor de evaluare

de a aprecia caracterul arbitrar al actelor emise de subiectul evaluat:

„151. În primul rând, Curtea observă că articolul 11 alin. (6) din Legea nr.

252/2023 stabilește limitele intervenției comisiei de evaluare în faptele

examinate anterior de alte autorități. În cazul actelor adoptate de entități cu

competențe în domenii similare competențelor comisiei de evaluare, teza a

II-a din acest alineat prevede că pentru comisia de evaluare actele în discuție

nu au o valoare prestabilită. În cazul hotărârii irevocabile pronunțate de

instanțele judecătorești, teza a III-a din acest alineat stabilește o regulă

generală, potrivit căreia constatările din hotărârile judecătorești irevocabile

se iau în considerare în mod obligatoriu de către comisia de evaluare. Același

alineat prevede o excepție de la această regulă în cazurile în care comisia de

evaluare consideră că hotărârile pronunțate sunt arbitrare sau vădit

nerezonabile. Pentru a stabili caracterul arbitrar al comportamentului sau al

actelor emise de subiectul evaluat, comisia trebuie să demonstreze întrunirea

celor două condiții cumulative de la articolul 11 alin. (2) lit. a) din Lege, i.e.

actul este contrar normelor imperative ale legii și exista o hotărâre a Curții

Europene a Drepturilor Omului pronunțate într-un caz similar.

sau al actelor emise de subiectul evaluat de către Comisia de evaluare trebuie

confirmată de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul Superior

al Procurorilor, după caz. Aceste autorități au competențe constituționale de

a aplica măsuri disciplinare, inclusiv de a asigura independența și

imparțialitatea judecătorilor sau a procurorilor (a se vedea articolele 1211,

123 alin. (1), 1251 alin. (1) și (3) din Constituție).

emise de subiecții evaluați trebuie constatat printr-un standard de probă

ridicat, așa cum o cere articolul 18 alin. (2) din Legea nr. 252/2023, care

obligă Consiliile să constate că există o certitudine că actul emis contravine

normelor imperative ale legii și că anterior adoptării acestui act Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că o decizie similară a fost contrară

Convenției Europene a Drepturilor Omului.

că Comisia de evaluare se poate pronunța doar asupra încălcărilor regulilor

de etică și conduită profesională, fără a se pronunța asupra legalității

hotărârilor respective.”

13

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

anularea acesteia și dispunerea reevaluării sale de către Comisie. Potrivit cererii,

reclamantul a descris cronologic evenimentele care se referă la procedura de

evaluare.

evaluare Lavly Perling și Iurie Gațcan. Potrivit cererii, membrul Lavly Perling

începând cu luna august 2022 exercită funcția politică de Președinte al Partidului

Politic PAREMPOOLSED din Estonia. Aceasta reprezintă o stare de

incompatibilitate de drept a membrului Comisiei de evaluare. Acest fapt nu i-a fost

cunoscut anterior reclamantului și nici reprezentantului acestuia. Potrivit art. 7

alin. 1) lit. e) din Legea nr. 65/2023, membrul Comisiei de evaluare trebuie să

corespundă următoarelor cerințe: nu a făcut parte dintr-un partid politic în ultimii

3 ani. În opinia reclamantului, acesta nu a avut parte de constituirea în mod legal

a Comisiei de evaluare, fiind lipsit de dreptul de a fi evaluat de către o comisie de

evaluare constituită în mod legal, fiind încălcat art. 6 alin. (1) CEDO, iar CSM a

respins solicitarea subiectului evaluării de a comunica Parlamentului această stare

de incompatibilitate în vederea destituirii membrului incompatibil. Reclamantul

critică motivarea din hotărârea CSM cu referire la aplicabilitatea Legii de

interpretare nr. 180 din 07 iulie 2023, deoarece efectele acesteia ar fi obligatorii

din data publicării legii. Cu referire la membrul Iurie Gațcan, reclamantul a invocat

că acesta a deținut anterior funcția de analist superior al Comisiei de evaluare Pre-

vetting, deoarece acesta ar fi analizat și administrat la dosarul de evaluare vetting

a reclamantului materiale obținute în cadrul procedurii de evaluare Pre-vetting.

Potrivit reclamantului, aceste circumstanțe denotă că membrul era în conflict de

interese generat de exercitarea funcțiilor în ambele Comisii de evaluare, care au

avut ca obiect evaluare negativă a reclamantului.

suspendarea procedurii administrative, considerând că abaterea disciplinară care a

fost contestată de subiectul evaluării nu a constituit un dubiu care ar fi dus la

nepromovare. Reclamantul nu este de acord cu această motivare, deoarece

informațiile despre această abatere disciplinară a fost administrată la dosarul de

evaluare, a fost examinată de Comisia de evaluare și a format o opinie

preconcepută a membrilor acestei Comisii, legate de personalitatea subiectului,

ceea ce a dus la adoptarea raportului de nepromovarea a evaluării.

acesta a menționat că membrii CSM au participat la examinarea recuzărilor, public

și nestingherit, prezentând celorlalți membri care examinau recuzarea, argumente

în vederea respingerii recuzării, precum și poziția lor cu referire la recuzarea

formulată. În cazul unor membri recuzați, CSM adopta hotărâri fără a se retrage în

14

deliberare. Pârâtul a viciat integral și ilegal dreptul reclamantului cu referire la

examinarea recuzărilor conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 947/1996, din care

reiese că membrul CSM recuzat, nu are dreptul de a participa la examinarea

recuzării și circumstanțelor pe care se întemeiază și a se expune asupra necesității

admiterii sau respingerii acesteia. Reclamantul a invocat în această privință și

încălcarea art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

deoarece excluderea reclamantului din corpul de magistrați în temeiul unui raport

de evaluare emis de o comisie, cu participarea membrilor aflați în incompatibilitate

de drept, este contrar prevederilor legislației naționale, iar reclamantul nu a dispus

de o cale de atac eficientă și apreciată legal, împotriva rezultatelor evaluării și

consecințelor nefaste rezultate din Raportul de evaluare.

membrului Comisiei Maria Giuliana Civinini din opinia separată. Totodată, a

menționat că la examinarea rezultatelor evaluării, urmează să se țină cont de

individualizarea acțiunilor judecătorului care a participat la examinarea unor cauze

soldate cu condamnarea la CEDO, în vederea identificării acțiunilor individuale

care ar putea fi identificate ca acțiuni de rea-credință în vederea neaplicării Legii,

precum și principiilor consfințite de CEDO, or simpla afirmație că un judecător

care a participat la examinarea unei cauze la nivel național soldate cu o

condamnare la CEDO, nu poate servi temei de încadrare la motive distincte de

necorespundere cu criteriile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 65/2023.

art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, deoarece în aceasta se face referire la

acțiunile reclamantului și „același comportament pasiv” al acestuia în procesul de

evaluare Pre-vetting. Totodată, potrivit reclamantului hotărârea contravine art. 13

din Legea nr. 65/2023, deoarece aceasta nu permite Comisiei de evaluare

acumularea și administrarea înscrisurilor și colectarea informațiilor care au fost

obiect al examinării în cadrul altor proceduri de evaluare.

argumentele din contestație. În opinia acestuia, prin hotărârea contestată au fost

lezate drepturile reclamantului prin faptul că pârâtul a admis spre examinare un

raport de evaluare semnat de patru membri care erau incompatibili cu calitatea de

membru al Comisiei. Legea nr. 65 nu prevede mecanismul de recuzare a membrilor

Comisiei. Membrii comisiei Perling și Bales sunt afiliați politic. Membrii Enciu și

Gațcan nu dețin stagiul de muncă de 10 ani de zile în domeniul dreptului sau într-

un alt domeniu și nu întrunesc condițiile pentru ca să fie membri ai acestei Comisii.

CSM a întreprins un tratament discriminatoriu în raport cu reclamantul, deoarece

nu a acceptat fără motive înscrisurile prezentate de reclamant pe care acesta nu le-

a putut prezenta anterior. Reclamantul prin aceste înscrisuri a înlăturat dubiile care

țineau de achiziționarea unui autoturism. Comisia de evaluare a luat în considerare

o hotărâre a CSM care a fost adoptată după audierea publică a reclamantului de

15

către Comisie, prin aceasta procesul de colectare a probelor a fost fraudat. În cadrul

examinării raportului de către CSM, membrul Ion Guzun nu a raportat obiecții și

încălcările invocate de reclamant, ci doar a propus aprobarea rezultatelor evaluării.

Acesta a fost autorul a două plângeri în privința judecătorului. Cu referire la dubiile

reținute în raportul de evaluare, reprezentantul reclamantului a reiterat argumentele

formulate în contestație.

b. Argumentele celorlalți participanți

incompatibilitatea membrilor Comisiei, administrarea în cadrul dosarului a

materialelor și altor informații obținute până la data inițierii procesului de evaluare,

motivarea insuficientă a cererii de suspendare a procedurii, până la soluționarea

definitivă de către CSJ a cererii privind anularea hotărârii CSM nr. 154/14 din 09

aprilie 2024, examinarea recuzărilor de către CSM cu derogare de la prevederile

Legii nr. 947/1996, excluderea reclamantului din corpul de magistrați în lipsa

cererii de demisie și cu referire la imposibilitatea administrării unor probe privind

veniturile surorii sale și neacceptarea cererii de anexare a înscrisurilor de către o

altă rudă apropiată.

consideră că Comisia de evaluare a examinat detaliat implicarea reclamantului în

cauzele Melega și Naddur, aplicând criteriile prevăzute în art. 11 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 65/2023. Comisia a observat că, în ambele cauze deciziile CSJ se

încadrează în perioada de 10 ani. CSM a considerat relevante concluziile Comisiei

prin care deciziile adoptate de subiect în legătură cu cauzele Melega și Naddur au

fost considerate arbitrare.

raport cu procedura de evaluare efectuată de către comisie sunt neîntemeiate. Cu

referire la argumentul cu privire la incompatibilitatea membrilor Comisiei, în

referință s-a menționat că norma juridică de la art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr.

65/2023 urmează a fi interpretată și aplicată cu referire la teritoriul Republicii

Moldova, în sensul în care urmează a fi interpretate cu referire la partidele politice

din Republica Moldova. Aceasta se confirmă prin prevederile din Legea pentru

interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022 și Legea nr. 65/2023, potrivit

cărora în sensul literei e), membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte

dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii trei ani. Cu referire la

incompatibilitatea membrului Iurie Gațcan, acesta a fost desemnat prin Hotărârea

Parlamentului nr. 150/2023, iar componența Comisiei a fost confirmată prin

Hotărârea Parlamentului nr. 155/2023. Astfel, neexercitarea dreptului de

contestare a acestor hotărâri reprezintă manifestare tacită a acordului cu

desemnarea acestor membri. Cu referire la argumentul potrivit căruia Comisia nu

a dorit să analizeze poziția reclamantului privind imposibilitatea administrării unor

probe privind veniturile surorii sale, în referință s-a menționat că, Comisia a luat

act de informația prezentată de subiectul evaluării, însă a indicat că reclamantul nu

16

a declarat că cel puțin a întreprins măsuri în vederea solicitării unor astfel de

documente. Concluzia Comisiei nu s-a bazat doar pe această informație, ci și pe

alte circumstanțe care în ansamblu au dus la concluzia necorespunderii cu criteriile

de integritate financiară. Comisia a statuat că în privința apartamentului au fost

luate în considerare circumstanțele referitoare la semnarea contractului de vânzare-

cumpărare de către soția subiectului, înregistrarea imobilului și contractarea

utilităților de către soția subiectului, dar și faptul că sora subiectului niciodată nu

a reparat sau mobilat acest apartament, deși a indicat că l-a achiziționat pentru a

avea un loc unde să locuiască atunci când va veni în Moldova. În ceea ce privește

împrumutul de la sora subiectului, Comisia a statuat că subiectul nu a inclus acest

împrumut în declarațiile către ANI în anii următori, până la momentul când acest

împrumut ar fi fost iertat, iar alte probe ale acestui împrumut nu există.

MOTIVAREA INSTANȚEI

CSM. Contestația examinată a fost depusă la 08 iulie 2024, în a treia zi de la

comunicarea hotărârii motivate a CSM. Prin urmare, contestația a fost depusă în

termen.

a) Principii generale

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în

considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței

judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă ca

impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999,

răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović

și Alții v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile

și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.

Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre

următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

iii. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65

putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea

Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,

17

modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva

hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65.

2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în

sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori. În baza acestei legi a

fost creat un mecanism de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților pentru

funcția de judecător CSJ. Conform art. 2 alin. (2) Cod administrativ, legi

derogatorii de la Codul administrativ pot reglementa activitatea administrativă

numai dacă acestea sunt absolut necesare și nu contravin principiilor Codului

administrativ. Din motivele din acest paragraf și paragrafele precedente, prioritatea

normelor din Legea nr. 65 nu poate genera în această cauză discuții prin prisma

art. 2 alin. (2) Cod administrativ.

diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce privește termenele de

procedură, probațiunea, anularea actelor administrative, procedura contenciosului

administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 65 este o lege specială în raport

cu Codul administrativ, atât timp cât contradicții cu principiile Codului

administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au prioritate față de

Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de Legea nr. 65

prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care nu contravin

scopului acestei legi.

administrativ, care interzice instanței judecătorești să se pronunța cu privire la

oportunitatea unui act administrativ. Ea doar verifică exercitarea dreptului

discreționar, în modul prevăzut de art. 225 alin. (2) Cod administrativ.

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri

de necorespundere cu criteriile prevăzute la art. 11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii

nr. 65 prevede că persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă Comisia

are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că simpla existență a dubiilor nu

este suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea evaluării. Legea nr.

65 cere ca acestea să fie „serioase”, adică dubiul trebuie să rezulte din circumstanțe

factologice obiective, cum ar fi, de exemplu, încheierea unor contracte, extrase

bancare, posesia efectivă a unor bunuri nedeclarate, etc. Dacă dubiile Comisiei

rezultă din circumstanțe factologice obiective, îi revine deja subiectului evaluării

să dovedească că dubiul Comisiei nu este întemeiat. Neonorarea acestei sarcini

18

rezultă în menținerea dubiilor și nu oferă Comisiei o altă opțiune decât să propună

CSM nepromovarea evaluării.

și la dubiile reținute de către CSM. Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire

la inversarea sarcinii probațiunii în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru.

Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al Legii nr. 65 rezultă că CSM nu face personal o

evaluare separată, ci doar verifică corectitudinea raportului de evaluare în baza

materialelor prezentate de Comisie și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în

alin. (1), cele prezentate de către subiectul evaluării. CSM poate respinge raportul

Comisiei doar dacă constată circumstanțe de fapt sau „erori procedurale” comise

de Comisie care puteau duce la o propunere opusă a Comisiei. Din aceste prevederi

rezultă că CSM aplică același standard de probațiune ca și Comisia.

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de

la Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii, în cazul suspiciunilor cu privire

la averi, nu a fost considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hot.

Xhoxhaj v. Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

financiară) sunt, în cea mai mare parte, disponibile subiectului evaluat și nimeni

nu cunoaște mai bine aceste aspecte, care deseori nu sunt publice. Aceasta

deosebește verificarea integrității financiare de aspectele verificate în temeiul art.

11 alin. (2) al Legii nr. 65 (integritatea etică). Încălcarea regulilor de etică,

comportamentul arbitrar, emiterea actelor arbitrare, incompatibilitățile sau

conflictele de interese nu pot fi prezumate. Ele trebuie stabilite de către Comisie și

de CSM, fapt care rezultă implicit și din textul art. 11 alin. (2) al Legii nr. 65/2023.

Aceasta însă nu exclude dreptul Comisiei și al CSM de a cere subiectului evaluat

să explice corespunzător comportamentul său, și, în cazul neonorării acestei

obligații, să constate că subiectul nu corespunde criteriului de integritate etică.

iii. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 32). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la

prevederi similare din Legea nr. 26/2022 (a se vedea para. 33).

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

19

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de Legea nr. 65. Existența

unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe. După cum

rezultă din art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă

constată existența a cel puțin unui dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei

legi.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

integritatea etică (art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 65) și integritatea

financiară (art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65). Acestea se referă la averea

inexplicabilă pentru 2012, 2013, 2018 și implicarea subiectului în cauze care au

condus la încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

financiară, și anume averea inexplicabilă pentru anul 2012, completul notează că

dubiul invocat în raportul Comisiei s-a bazat pe constatarea pentru anul respectiv

a unui sold negativ acumulat de gospodăria subiectului de - 600.015 MDL, fiind

determinat în măsură esențială de includerea prețului de achiziție al apartamentului

(622.400 MDL) în calculul fluxului financiar de ieșire. Încheierea contractului de

achiziție de către soția reclamantului, implicarea acesteia în toate procedurile

legate de apartament – înregistrare în registrele publice, contractarea utilităților,

lipsa veniturilor documentate ale surorii reclamantului și dovada aducerii acestora

în Republica Moldova, absența utilizării apartamentului de către aceasta constituie

indicii puternici că apartamentul a fost de facto în proprietatea reclamantului.

Această concluzie este susținută și de vânzarea ulterioară a acestui apartament

fiicei reclamantului, ceea ce denotă că reclamantul l-a gestionat ca patrimoniu

propriu în perioada relevantă. Sarcina probațiunii revine reclamantului pentru a

înlătura aceste dubii (a se vedea para. 69), însă acesta nu a prezentat probe

suficiente care să justifice sursa fondurilor utilizate pentru achiziție. În aceste

condiții, completul nu poate accepta versiunea reclamantului potrivit căreia acest

apartament a fost achiziționat de sora acestuia, deoarece nu au fost prezentate

dovezi credibile care să ateste introducerea în țară de către sora reclamantului a

20

unor fonduri bănești în cuantum corespunzător prețului de achiziție, fie sub forma

transferurilor bancare, fie sub orice altă modalitate verificabilă. Opinia separată a

membrului Comisiei nu infirmă circumstanțele factologice reținute de majoritate,

ci reflectă o apreciere diferită dată acestora. Prin urmare, includerea sumei de

622.400 MDL în fluxul financiar de ieșire este justificată, iar soldul negativ este

întemeiat. Subiectul evaluării nu a dovedit că dubiul constatat de Comisiei nu este

întemeiat, iar CSJ nu a constatat circumstanțe de fapt care să conducă la o altă

concluzie.

sold financiar negativ de -181.373 MDL, rezultat din veniturile declarate ale

reclamantului, excluzând un presupus împrumut de 200.000 MDL de la sora

acestuia și cheltuielile estimate, inclusiv achiziția unui vehicul Mercedes E280 la

prețul de 200.000 MDL. Completul constată că dubiul constatat de Comisie și

reținut de CSM s-a bazat pe lipsa oricăror probe documentare care să confirme

existența împrumutului de 200.000 MDL pentru achiziționarea automobilului.

Completul notează că în absența acestor probe, reclamantul nu a înlăturat dubiul

privind sursa mijloacelor financiare care au fost presupus transmise cu titlu de

împrumut și nici privind existența împrumutului. Nici în instanță reclamantul nu a

oferit o explicație convingătoare cu referire la modul în care aceste mijloace

financiare i-au fost transmise. Chiar dacă reclamantul a declarat împrumutul de la

sora sa în anul 2013, acesta nu a fost menționat în declarațiile anuale depuse

ulterior, până la momentul presupusei renunțări la datorie de către sora

reclamantului. De asemenea, reclamantul nu a declarat nici venitul obținut din

împrumutul la care a renunțat sora sa. Această obligație rezulta din prevederile art.

4 alin. (1) lit. a) a Legii nr. 1264/2002, potrivit cărora subiectul declarării trebuie

să declare: veniturile obținute împreună cu membrii familiei pe parcursul perioadei

de declarare. Prevederi similare se regăseau și în Legea nr. 133/2016. Prin urmare,

argumentul privind anularea datoriei nu este susținut de probe. Aceste

circumstanțe susțin concluzia potrivit căreia împrumutul nu a existat și excluderea

acestuia din calculul veniturilor este justificată, iar soldul negativ de -181.373

MDL este întemeiat.

concluziilor Comisiei și a stabilit un sold financiar negativ de -272.708 MDL,

rezultat din veniturile declarate ale familiei reclamantului și cheltuielile estimate,

inclusiv achiziția unui vehicul Mercedes E350 de către ginerele reclamantului, la

prețul de 538.000 MDL, considerat de CSM și Comisie ca fiind în proprietatea de

facto a reclamantului. Completul subscrie concluziilor CSM, care a stabilit că

proprietarul nominal al vehiculului era ginerele subiectului, pe numele căruia s-ar

fi cumpărat mașina în anul 2018. Totuși, analiza veniturilor familiei ginerelui

demonstrează că aceștia nu ar fi putut acumula mijloace financiare suficiente

pentru a justifica achiziția unui astfel de automobil. Analiza veniturilor din

perioada anterioară achiziționării vehiculului (2011-2018), relevă că ginerele

21

reclamantului a avut un venit brut total de 1.338 lei, iar venitul total acumulat de

familia acestuia a fost de 111.343 lei. De asemenea, din informațiile prezentate de

Ministerul Afacerilor Externe cu privire la indemnizațiile acordate fiicei și

ginerelui reclamantului și, luând în considerare costul mediu al vieții peste hotare,

rezultă că familia ginerelui nu putea acumula mijloace financiare suficiente pentru

acoperirea cheltuielilor de achiziționare a vehiculului. Completul reține că,

calitatea reală de proprietar a reclamantului este demonstrată de: a) contravențiile

în care a fost implicat reclamantul în calitate de șofer al automobilului respectiv;

b) faptul că reclamantul a fost beneficiarul contractelor de asigurare; c) faptul că

în repetate rânduri reclamantul a trecut frontiera aflându-se la volanul

automobilului respectiv; d) reclamantul a depus cerere de eliberare a certificatului

de înregistrare; e) automobilul se păstra la domiciliul său, fapt care a fost confirmat

de reclamant la etapa evaluării; f) ginerele nu a posedat nemijlocit automobilul.

Aceste circumstanțe confirmă proprietatea de facto a reclamantului asupra

vehiculului.

CSM, completul notează că în cadrul ședinței CSM din 28 iunie 2024, avocatul

Ghenadie Bambuleac a înaintat o cerere privind administrarea unor înscrisuri cu

privire la sursele de venit suplimentare ale ginerelui reclamantului, obținute în

perioada 08 august 2016 - 04 ianuarie 2018, în cuantum de circa 6.643,65 euro,

care au fost utilizați la procurarea autoturismului de model Mercedes Benz E350.

În opinia acestuia, constatările de la para. 146 - 162 din raportul Comisiei de

evaluare au fost viciate sub aspectul că subiectul nu a avut posibilitatea de a le

prezenta Comisiei și le-a putut dobândi abia la 15 iunie 2024, când ginerele său a

revenit în Republica Moldova. Plenul CSM a respins cererea înaintată, considerând

că subiectul evaluării nu a probat imposibilitatea de a prezenta anterior aceste

informații în cadrul procesului de evaluare.

nu a furnizat probe suficiente pentru a justifica sursa fondurilor ginerelui pentru

achiziționarea automobilului. CSM a refuzat să accepte înscrisurile suplimentare

prezentate de reclamant abia la etapa examinării rezultatelor evaluării, din motiv

că acesta nu a demonstrat imposibilitatea prezentării anterioare a acestor probe.

informații suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost

în imposibilitatea de a le prezenta anterior.

din Legea nr. 65/2023 vizează în mod expres procedura în fața Consiliului Superior

al Magistraturii, obligația de a demonstra imposibilitatea prezentării anterioare a

probelor este aplicabilă și în faza examinării contestației de către Curtea Supremă

de Justiție. Această interpretare derivă din caracterul de lege specială al Legii nr.

65/2023, care instituie un mecanism unitar de evaluare, menit să prevină tăinuirea

probelor în fazele inițiale și utilizarea lor ulterioară în scopul reevaluării probelor.

22

Controlul exercitat de instanță vizează legalitatea hotărârii Consiliului, iar nu

reluarea procedurii de evaluare sau de administrare a probelor.

noi pe care subiectul a omis să le prezinte Comisiei și Consiliului Superior al

Magistraturii, după caz. Această regulă este aplicabilă și în cazul în care Consiliul

a respins probele pe motivul că judecătorul nu a demonstrat imposibilitatea

prezentării anterioare a probelor, iar ulterior acesta le-a prezentat Curții Supreme

de Justiție.

prezentării probelor anterior s-a rezumat la faptul că acestea se aflau la ginerele

său care până la 15 iunie 2024 nu s-a aflat în Republica Moldova. Completul

concluzionează că argumentul respectiv nu este suficient de serios încât să

vorbească despre imposibilitatea prezentării probelor, întrucât actele prezentate au

fost obținute în perioada anilor 2016 - 2018, iar faptul că acestea se aflau la ginerele

reclamantului care se afla în afara țării, nu excludea posibilitatea transmiterii

acestora în alt mod.

prezentate ulterior, întrucât condiția legală prevăzută de art. 17 alin. (1) din Legea

nr. 65/2023 nu a fost îndeplinită. Faptul că aceleași probe au fost anexate la cererea

de chemare în judecată nu obligă instanța să le ia în considerare, în absența

demonstrării imposibilității prezentării lor la etapa evaluării. Dacă la această etapă

Curtea Supremă de Justiție ar lua în considerare probe anexate la cererea de

chemare în judecată, fără verificarea circumstanțelor care ar fi determinat

imposibilitatea prezentării lor în fața Consiliului, condiția impusă de lege ar deveni

lipsită de eficiență.

integritatea etică. În această privință, completul notează că potrivit raportului

Comisiei, reclamantul nu îndeplinește criteriul de integritate etică datorită

implicării sale în cauzele Melega și Naddur, în care CtEDO a constatat încălcări

ale art. 6 § 1 din Convenție.

judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică dacă Comisia de evaluare

are dubii serioase determinate de faptul că: a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav

regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după

caz, a altor profesii, precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis

acte arbitrare, în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie

similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător

al Curții Supreme de Justiție. Art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 65/2023 prevede

23

unul din cele două criterii care se referă la integritatea etică. Acesta se referă la

respectarea regulilor etice și conduită profesională și la comportamentul și actele

emise de subiectul evaluării în exercitarea funcției. Completul notează că, spre

deosebire de criteriile menționate la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 65/2023, care se

referă la „dubii serioase” privind integritatea financiară, în cazul criteriilor

prenționate la alin. (2) legea operează cu constatarea certă a abaterii. Prin urmare,

inversarea parțială a sarcinii probațiunii și punerea ei pe seama subiectului

evaluării după constatarea dubiilor serioase este posibilă doar în cazul integrității

financiare. Acest fapt este inadmisibil în cazul criteriilor de integritate etică.

rezultă că pentru constatarea necorespunderii criteriului de integritate etică trebuie

îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (a) judecătorul să fi emis acte arbitrare,

contrare normelor imperative ale legii; (b) Curtea Europeană a Drepturilor Omului

să fi stabilit, anterior adoptării actului, că o decizie similară a fost contrară

Convenției Europene (a se vedea și para. 50). Caracterul cumulativ al acestor

condiții rezultă din conjuncția „iar”, care impune îndeplinirea simultană a ambelor

cerințe. În lipsa uneia dintre aceste condiții, dubiul privind integritatea etică nu

poate fi constatat în mod legal și temeinic.

corectitudinea hotărârilor irevocabile adoptate de judecători, ci doar dacă, la

adoptarea acelor hotărâri au fost încălcate regulile etice.

că este arbitrar actul care nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește

nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii.

Curtea Constituțională, făcând referire la jurisprudența CtEDO, a menționat că este

arbitrar actul afectat de eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă

nu ar comite-o vreodată.

încălcarea unei norme imperative de drept material, cât și de procedură. Ceea ce

este important este dacă eroarea admisă de subiectul evaluării este determinantă

pentru violarea constatată de CtEDO. Faptul că judecătorul nu a adoptat singur

hotărârea nu înlătură responsabilitatea judecătorului pentru hotărârea arbitrară

adoptată.

a exclude erorile judiciare, erorile sunt inevitabile. Având în vedere consecințele

nepromovării evaluării externe pentru judecătorii în funcție și lipsa unui control

judiciar al efectelor acestei decizii, doar erorile deosebit de grave ar trebui să ducă

la eliberarea din funcție. Gravitatea încălcării urmează a fi analizată în

circumstanțele fiecărei cauze, având în vedere inclusiv cât de evidentă este eroarea

admisă, gradul de vinovăție al subiectului evaluării, consecințele erorii, perioada

de timp scursă de la data hotărârii CtEDO în care a fost constatată o violare similară

24

și până la hotărârea arbitrară adoptată, numărul hotărârilor CtEDO în care a fost

constatată o încălcarea a drepturilor omului datorită actelor emise de subiectul

evaluat, practica judecătorească națională existentă, argumentele aduse de

subiectul evaluării, etc.

Consiliul respectiv atunci când trebuie să aplice art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 65/2023. Pentru a reține criteriul de la art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

65/2023, legea cere existența, înainte de hotărârea adoptată de subiectul evaluat, a

unei hotărâri CtEDO în care a fost stabilit că o decizie similară a fost contrară

Convenției Europene a Drepturilor Omului.

evaluarea externă din motivul necorespunderii cu criteriul prevăzut la art. 11 alin.

(2) lit. a) din Legea nr. 65/2023. Comisia a reținut două cauze în care CtEDO a

constatat o violare a Convenției Europene a Drepturilor Omului ca urmare a

hotărârilor adoptate cu participarea reclamantului.

se încadrează în perioada de 10 ani prevăzută de lege (a se vedea para. 45). CtEDO

a constatat încălcări ale art. 6 § 1 din Convenție datorită casării sentințelor de

achitare fără reaudieri, iar jurisprudența CtEDO era constantă și aplicabilă (a se

vedea cauzele suplimentare menționate de CSM, para. 38).

candidatului Anatolie Țurcan criteriilor de integritate etică, prin prisma

constatărilor reținute de către Comisia de evaluare în raportul de evaluare și CSM,

și a argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare,

completul consideră că, concluziile Comisiei de evaluare și CSM cu privire la

dubiile determinate de implicarea lui Anatolie Țurcan în cazuri care au condus la

încălcări ale CEDO au fost premature și insuficient motivate.

65/2023 vizează situații excepționale de gravitate deosebită, în care judecătorul a

adoptat acte în mod arbitrar, încălcând norme juridice cu caracter imperativ, în

circumstanțe în care existau orientări clare ale CtEDO privind incompatibilitatea

unor astfel de decizii cu Convenția. Scopul prevederii este sancționarea

comportamentului arbitrar și ignorarea normelor imperative și a jurisprudenței

consolidate a CtEDO, nu simpla participare a judecătorului la cauze în care ulterior

s-au constatat încălcări ale Convenției.

evaluare, Completul a ajuns la concluzia că, constatările Comisiei de evaluare în

privința celor două cauze, în care se pretinde că Anatolie Țurcan a fost important

în stabilirea încălcării drepturilor fundamentale, s-au bazat exclusiv pe scrisoarea

Agentului guvernamental Dumitru Obadă nr. 06/8617 din 02 octombrie 2023, în

care doar sunt enumerate cauzele la examinarea cărora a participat, într-o măsură

25

sau alta, judecătorul Anatolie Țurcan și care au ajuns la CtEDO, dar și pe anumite

acte care se referă la aceste cauze. Cu referire la cauza Naddur, în materialele

evaluării se regăsesc: formularul cererii adresată CtEDO, procesele-verbale a

ședințelor de judecată din curtea de apel, observațiile Guvernului Republicii

Moldova, ordonanța de pornire a urmăririi penale, procesul-verbal de reținere,

ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuit, sentința instanței de fond, apelul

procurorului, decizia Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2016, decizia Curții

Supreme de Justiție din 30 mai 2017, decizia Curții de Apel Chișinău din 26

ianuarie 2018 în urma rejudecării cauzei, cererea de recurs a apărării, decizia Curții

Supreme de Justiție din 30 octombrie 2018 și, respectiv, cu referire la cauza

Melega: formularul cererii adresată CtEDO, sentința instanței de fond, apelul

procurorului, decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017, recursul

condamnatului, decizia Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2018,

observațiile Guvernului Republicii Moldova, observațiile reclamantului.

guvernamental se află în imposibilitate de a se expune în privința gradului de

responsabilitate a candidaților (inclusiv a lui Anatolie Țurcan) referitor la

încălcările constatate de către Curte. În acest caz, nu există dovezi care să

demonstreze că Anatolie Țurcan ar fi acționat cu rea-credință sau cu intenție

directă de a încălca drepturile fundamentale ale justițiabililor. Comisia nu a

prezentat nicio probă concretă sau analiză juridică detaliată care să demonstreze

că Anatolie Țurcan ar fi contribuit, personal și direct, la acele încălcări prin acte

arbitrare.

indică automat o lipsă de integritate etică a judecătorului național implicat în cauza

respectivă, ci reflectă interpretarea diferită a normelor Convenției sau evoluția

jurisprudenței CtEDO în timp. Astfel, trebuie analizat și evaluat contextul juridic

și faptele constatate privind implicarea lui Anatolie Țurcan în examinarea cauzelor

în care s-au constatat încălcări ale Convenției.

aplicabilitatea la data pronunțării actelor judecătorești a prevederilor art. 415 alin.

(2¹) din Codul de procedură penală, Comisia și CSM nu a oferit o analiză suficientă

și fundamentată privind modul în care această normă se aplică circumstanțelor

concrete ale cauzelor Melega și Naddur și, mai ales, nu a dat nici o analiză

plauzibilă caracterului arbitrar al deciziilor pronunțate în recurs. De asemenea, nu

s-a clarificat și nu s-a motivat în ce mod art. 415 alin. (2¹) din Codul de procedură

penală, care reglementează procedura în apel, ar constitui o normă imperativă

aplicabilă direct în procedura de recurs examinată de Curtea Supremă de Justiție

și care erau limitele instanței de recurs pornind de la normele de procedură și

conținutul recursurilor.

existent la momentul pronunțării deciziilor CSJ (ianuarie și octombrie 2018). Nu

26

a fost examinat dacă exista o practică judiciară consolidată care să clarifice

aplicarea art. 415 alin. (2¹) din Codul de procedură penală sau dacă, dimpotrivă,

exista o diversitate de abordări interpretative. Existența unei practici similare celei

aplicate în cauzele Melega și Naddur nu este o scuză pentru încălcarea drepturilor

omului, dar constituie un factor la stabilirea faptului dacă abaterea este suficientă

pentru a dispune nepromovarea evaluării externe.

distinctă și motivată a fiecăreia dintre condițiile relevate în para. 89, ci doar o

trimitere generică la existența unor hotărâri ale CtEDO și prevederile art. 415 alin.

(2¹) din Codul de procedură penală, fără nici o analiză a caracterului arbitrar al

actelor la pronunțarea cărora a participat reclamantul.

65/2023 la circumstanțele cauzelor Melega și Naddur, Completul constată că nici

Comisia de evaluare și nici CSM nu au identificat în mod concret fapte sau

împrejurări de o asemenea gravitate care să permită calificarea actelor judiciare la

adoptarea cărora a participat reclamantul drept acte arbitrare în sensul legii.

Completul subliniază că simpla constatare de către CtEDO a unei încălcări a

Convenției nu echivalează, prin ea însăși, cu existența unei abateri de integritate

etică. Doar încălcările care prezintă un caracter excepțional de gravitate, sunt

evidente pentru orice instanță rezonabilă și rezultă din ignorarea unor norme

juridice imperative și a unei jurisprudențe consolidate a CtEDO pot fundamenta

concluzia existenței unui act arbitrar.

Principiile de la Bangalore, Recomandările Comisiei de la Veneția, Carta

Europeană a Statutului Judecătorilor, Avizele CCJE, stabilesc că judecătorii nu pot

fi trași la răspundere pentru modul în care au apreciat probele, interpretat legea sau

motivat soluțiile, decât în cazuri excepționale (rea-credință sau neglijență gravă

dovedită). Nici jurisprudența CtEDO nu stabilește responsabilitatea individuală a

judecătorilor naționali, ci atribuie răspunderea statului pentru încălcarea

drepturilor fundamentale, iar standardele CEDO nu permit sancționarea

judecătorilor pentru interpretarea legii sau aprecierea probelor, cu excepția

cazurilor de rea-credință sau intenție directă. Judecătorii pot fi trași la răspundere

doar în cazul în care este probată indubitabil, dincolo de orice îndoială rezonabilă,

intenția directă sau rea-credința.

beneficiază de imunitate în exercitarea justiției, iar anularea sau modificarea

hotărârii judecătorești nu este un temei determinant pentru sancționarea

judecătorului (HCC nr. 12 din 7 iunie 2011, HCC nr. 23 din 25 iulie 2016).

Totodată, în Hotărârea nr. 22 din 05 septembrie 2013, Curtea a menționat că

independența judecătorului nu exclude angajarea responsabilității acestuia, ea fiind

realizată sub rezerva unei prudențe determinate de necesitatea garantării libertății

depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse. Din sensul logico-juridic

27

al §§ 76-77 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 23 din 25 iulie 2016 rezultă

că, pentru inițierea procedurilor privind răspunderea persoanelor vizate în temeiul

hotărârii sau deciziei Curții Europene, urmează a fi stabilită vinovăția și

responsabilitate în fiecare caz individual pentru a determina care acțiuni sau

inacțiuni au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor

Convenției Europene. În § 80 al aceleiași Hotărâri, Curtea Constituțională a reținut

că în cadrul procedurilor în fața Curții Europene nu prezintă relevanță care

autoritate publică – legislativă, executivă sau judiciară a generat la nivel național

încălcările constatate. Or, în temeiul articolului 41 din Convenție, statul este cel

ținut responsabil să repare prejudiciile suportate de către reclamanți în urma

încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenție. În același timp, statul

este în drept să instituie la nivel național mecanisme proprii pentru restituirea

sumelor achitate în procedurile în fața Curții Europene, mecanisme care, la rândul

lor, trebuie să funcționeze în deplină conformitate cu normele internaționale și

naționale.

europene în materie, răspunderea judecătorilor nu poate rezulta doar din

constatările Curții Europene prin care se atestă o încălcare a Convenției (§ 85 din

Hotărârea Curții Constituționale nr. 23 din 25 iulie 2016 și Opinia Amicus Curiae

a Comisiei de la Veneția din 13 iunie 2016).

cauzele CtEDO Melega și Naddur nu sunt fundamentate în mod suficient. În

absența unei examinări riguroase a elementelor cauzelor, inclusiv a materialelor

deciziilor interne și a circumstanțelor în care acestea au fost pronunțate și care au

fost obiect de examinare la Curte, concluziile Comisiei de evaluare și CSM sunt

premature. Constatarea acestui dubiu de către Comisia de evaluare și CSM este de

natură să afecteze independența judecătorilor și, respectiv, pentru a proteja

independența judecătorilor și a preveni sancționarea lor pentru interpretarea legii

sau aprecierea probelor, urmează a fi desființat dubiul Comisiei de evaluare cu

privire la implicarea reclamantului Anatolie Țurcan în examinarea cauzelor care

au condus la încălcări constatate de CtEDO.

dubiile Comisiei de evaluare cu privire la conformitatea candidatului Anatolie

Țurcan cu criteriul de integritate etică, conform art. 11 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

65, cu referire la implicarea reclamantului Anatolie Țurcan în examinarea cauzelor

care au condus la încălcări ale CEDO.

candidatului Anatolie Țurcan în cazurile reținute de către Comisie în care s-a

constatat încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului nu și-a găsit

confirmare în materialele colectate și administrate de către Comisie, celelalte dubii

cu referire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară

(averea inexplicabilă pentru 2012, 2013 și 2018) îi permiteau Comisiei să constate

28

nepromovarea evaluării de către candidatul Anatolie Țurcan în baza art. 11 alin.

(3) lit. a) din Legea nr. 65.

reevaluării candidatului Anatolie Țurcan. Faptul că reclamantul a înlăturat dubiile

în partea conformității sale cu criteriul de integritate etică, cu referire la implicarea

în examinarea cauzelor care au condus la încălcări ale CEDO, nu poate duce la

promovarea evaluării de către acesta, în condițiile în care nu a înlăturat dubiile

serioase cu privire la conformitatea sa cu criteriul de integritate financiară,

conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65, cu referire la averea inexplicabilă

pentru 2012, 2013 și 2018. Completul reiterează că, Curtea Supremă de Justiție nu

poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin unui dubiu prevăzut la

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 65 (a se vedea para. 76).

incompatibilitatea membrilor Comisiei (Lavly Perling și Iurie Gațcan), examinarea

necorespunzătoare a recuzărilor de către CSM, administrarea probelor din

procedura Pre-vetting și respingerea solicitării privind administrarea probelor de

către CSM. CSJ analizează aceste obiecții în lumina art. 18 alin. (22) din Legea nr.

65/2023, potrivit cărora ea admite contestația doar dacă constată că, în cadrul

procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanțe de fapt care

puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării.

completul constată că obiecția privind afilierea politică a membrului Lavly Perling

este invalidată prin art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 65/2023, interpretat prin

Legea nr. 180/2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr. 26/2022 și

Legea nr. 65/2023. Deși ultima nu are caracter retroactiv, aceasta clarifică nu doar

sensul, ci și voința legiuitorului reflectată în prevederile din art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 65/2023. Astfel, condiția stabilită în prevederile menționate a fost

respectată, reieșind din faptul că reclamantul nu a demonstrat că membrul Comisiei

de evaluare Lavly Perling ar fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica

Moldova în ultimii 3 ani.

Iurie Gațcan și Lilian Enciu, completul reține că aceștia au fost desemnați în

Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție prin Hotărârea

Parlamentului nr. 150 din 15 iunie 2023 și, respectiv, nr. 152 din 15.06.2023.

Componența nominală a comisiei a fost confirmată prin Hotărârea Parlamentului

nr. 155 din 15.06.2023, după cum urmează: Scott Bales, Andrei Bivol, Willem

Brouwer, Lilian Enciu, Iurie Gațcan, Lavly Perling, Iulian Rusu, Gerrit-Marc

Sprenger, Marcel van de Wetering. Aceste hotărâri puteau fi contestate în instanța

de judecată în termenul prevăzut la art. 209 din Codul administrativ. În pofida

faptului că reclamantul cunoștea de la momentul adoptării Legii nr. 65/2023 despre

29

faptul că va fi supus procesului de evaluare a integrității în calitate de judecător al

Curții Supreme de Justiție, acesta nu a contestat Hotărârile Parlamentului nr. 150,

nr. 152 și nr. 155 din 15 iunie 2023, în ordinea și termenul prevăzut la art. 3 al

acestor hotărâri și art. 209 din Codul administrativ. În dosar se regăsește cererea

prin care Anatolie Țurcan a solicitat constatarea nulității parțiale și anularea

Hotărârii Parlamentului nr. 155 din 15 iunie 2023, însă această circumstanță nu

exclude motivele de mai sus.

tacit desemnarea membrului Gațcan și componența Comisiei, care a desfășurat

procedura de evaluare (mutatis mutandis deciziile nr. 3-20/24 și nr. 3-11/24).

că membrii CSM au participat la examinarea recuzărilor, prezentând celorlalți

membri care examinau recuzarea, argumente în vederea respingerii cererilor,

precum și poziția lor cu referire la recuzarea formulată. Completul constată că acest

argument al reclamantului este invalidat prin art. 18 din Legea nr. 947/1996, care

nu interzice prezența membrului CSM care a fost recuzat la examinarea recuzării.

Prevederile respective interzic membrului CSM să participe la examinarea

chestiunilor în cazul în care există împrejurări care exclud participarea sa sau ce ar

trezi îndoieli privind obiectivitatea lui. Alineatul (4) din acest articol stabilește că

membrul recuzat al CSM nu participă la votarea cererii de recuzare. Reclamantul

nu a invocat că membrul recuzat ar fi participat la votarea cererii de recuzare. Din

înregistrările video a ședințelor Plenului CSM din 25 și, respectiv, 28 iunie 2024

se poate observa că reclamantul a formulat cereri de recuzare în privința a șase

membri ai CSM. De asemenea, procedura de soluționare a cererilor de recuzare

denotă că reclamantului i s-a oferit posibilitatea să expună argumentele cererilor

de recuzare, iar fiecărui membru recuzat i s-a oferit posibilitatea să-și expună

poziția, după care acesta părăsea ședința CSM și nu participa la votarea soluției în

privința cererilor de recuzare în care era vizat. Prin urmare, argumentul

reclamantului este neîntemeiat.

materialele administrate din procedura de evaluare efectuată de Comisia

independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în baza Legii nr.

26/22, nu au stat la baza dubiilor reținute în raportul Comisiei. Totuși, art. 13 din

Legea nr. 65/2023 nu interzice obținerea și utilizarea informațiilor acumulate de

alte persoane despre judecătorul evaluat, iar reclamantul nu a demonstrat că aceste

probe au influențat decisiv concluziile Comisiei. Din aceste motive, completul

concluzionează că materialele procedurii de evaluare efectuată în baza Legii nr.

26/22 nu au afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, iar argumentul

reclamantului în această privință este neîntemeiat.

probe care să înlăture dubiile constatate în hotărârea CSM, instanța conchide că nu

30

există temei pentru a admite contestația formulată. Hotărârea CSM este legală și

întemeiată, iar procedura de evaluare a respectat standardele stabilite de Legea nr.

65/2023.

238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1) al Legii nr. 65/2023,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Anatolie Țurcan împotriva hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 387/25 din 02 iulie 2024.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Stella Bleșceaga

31