3-14/24 — Anularea actului administrativ

3-14/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

cu privire la contestația depusă de

Rodica Chirtoacă

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-14/24

Nr. PIGD 2-24071000-01-3-01072024)

Prima contestație soluționată conform Legii nr. 65/2023; Relația dintre

Codul administrativ și Legea nr. 65/2023; Dreptul Comisiei Vetting de a

verifica economiile obținute în perioada precedentă evaluării; Inversarea

sarcinii probațiunii în cadrul evaluării externe; Folosirea cheltuielilor de

consum ale populației la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați;

Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

16 august 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Rodica Chirtoacă

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs, candidatul

urmează să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție (Legea nr. 65).

Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamanta să nu promoveze evaluarea. La 4

iunie 2024, CSM a acceptat raportul Comisiei de Evaluare și a constatat

nepromovarea evaluării de către ultima.

anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea reevaluării sale de către

Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva CSM, iar Comisia

figurează în cerere ca persoana terță.

și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea 65 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie 2022.

Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Stela

Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării lui Diana Stănilă

în concediul, ultima a fost substituită de judecătorul supleant Vladislav Gribincea.

singură cauza în fața CSJ. CSM a solicitat examinarea cauzei în lipsă. Comisia a

fost reprezentată de către avocații Daniel Cobzac și Carolina Chebeș.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantei de către Comisie

societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți

1

judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși

evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea

începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o declarație

despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci ani în

sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

și a chestionarului menționate în paragraful precedent, care au fost prezentate

Comisiei la 30 august 2023.

prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65 (justificarea averii) a fost evaluat

pentru perioada 2011-2022, iar pragul averii nejustificate peste care se consideră

că persoana nu a promovat evaluarea a fost stabilit conform salariului mediu lunar

prognozat pe economie din anul 2023. În anul 2023, acesta a fost de 11.700 lei, iar

pragul în cazul reclamantului a fost de 234.000 lei.

la unele aspecte și prezentarea informațiilor suplimentare. Ea a răspuns în termenul

oferit. La 25 ianuarie 2024, Comisia a solicitat din nou reclamantei să prezinte

informații suplimentare, iar ea a răspuns în termen și de această dată. La 08

februarie 2024, Comisia a solicitat din nou reclamantei să prezinte informații

suplimentare, iar reclamanta a răspuns Comisiei în termen și de această dată.

ce privește integritatea financiară a acesteia, fiind invitată la audierea programată

pentru 14 martie 2024.

publică. Reclamanta a solicitat ca audierea să nu fie publică, însă solicitarea a fost

respinsă de către Comisie. Rodica Chirtoacă a invocat în fața Comisiei că, în

perioada 2001-2010, ea a activat în calitate de jurist la mai multe persoane juridice.

În această perioadă, ea a acumulat economii în numerar. Potrivit reclamantei, la

sfârșitul anului 2010 (evaluarea a fost efectuată începând cu 1 ianuarie 2011)

acestea erau de 280.000 lei. Acești bani, împreună cu un împrumut de 5.000 euro

luat de la o persoană fizică, au fost folosiți pentru restituirea creditului ipotecar luat

de reclamantă pentru procurarea în anul 2014 a unui apartament. Reclamanta a mai

susținut că a plătit pentru cheltuieli de consum mult mai puțin decât estimează

Biroul Național de Statistică (BNS). Ea a solicitat ca la baza calculelor să fie puse

cheltuieli de consum în mărime de 1.000 lei lunar pentru toată perioada evaluării,

prezentînd în acest sens mai multe chitanțe, care, în opinia sa, confirmă cheltuielile

sale reale din acea perioadă.

privința reclamantei, constatînd că cheltuielile ei pentru anii 2012-2016, 2018-

2019 și 2021 depășeau veniturile cu mai mult de 234.000 lei. Din acest considerent,

2

Comisia a recomandat nepromovarea evaluării de către reclamantă în conformitate

cu criteriul stabilit de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 65. Potrivit raportului,

reclamanta a avut următorul sold negativ:

Anul Venit (MDL) Cheltuieli (MDL) Sold negativ

(MDL)

Total CCP1

2012 14.432 29.232 26.088 - 11.800

2013 13.115 28.014 27.828 - 14.899

2014 395.608 448.568 28.092 - 52.950

2015 126.107 432.442 31.932 - 306.335

2016 216.064 296.784 33.828 - 80.720

2018 146.876 195.872 37.308 - 48.996

2019 95.358 111.726 45.960 - 16.368

2021 92.781 142.961 51.144 - 50.180

Total sold negativ - 582.258

lei la începutul anului 2011, deoarece, conform datelor Serviciului Fiscal de Stat

(SFS), venitul ei total net de la absolvirea universității în anul 2001 până în anul

2010 a fost de 152.782 lei. La solicitarea Comisiei, reclamanta nu a putut prezenta

probe documentare care ar confirma cu certitudine că ea deținea acești bani în

numerar. Ea doar a menționat că, pe lângă cele 152.782 lei, în acea perioadă ea a

obținut venit de la cinci companii și nu își poate explica din ce motiv acele venituri

nu au fost raportate la SFS. Comisia a mai menționat că în 2014 reclamanta a luat

un credit ipotecar pentru procurarea apartamentului său, în mărime de 383.000 de

lei. Această sumă reprezenta costul apartamentului. Dacă ar fi avut cei 280.000 de

lei în numerar, dînsa nu ar fi avut nevoie de un credit în mărime de 383.000 de lei,

ci de unul în mărime de doar 103.000 lei. De asemenea, în perioada mai 2014 -

aprilie 2015, reclamanta a efectuat plăți ipotecare de 3.300 și 4.400 lei. Potrivit

reclamantei, ea a început să folosească economiile în numerar acumulate până în

2011 abia din 29 mai 2015. Potrivit Comisiei, reclamantul nu a venit cu o explicație

plauzibilă pentru aceste neconcordanțe.

5.000 euro pentru rambursarea creditului ipotecar. Împrumutul a fost transferat

reclamantei pe 21 septembrie 2015. Ea a declarat că a rambursat împrumutul în

sumă de 44.700 lei la 25 septembrie 2015, 44.860 lei la 30 septembrie 2015 și o

parte din suma de 44.680 lei rambursată la 15 octombrie 2015. Conform extraselor

bancare, la 11 noiembrie 2015 subiectul a retras din contul bancar în numerar 4.970

1

Cheltuielile de Consum ale Populației, conform datelor Biroului Național de Statistică

3

euro. Dacă împrumutul ar fi fost folosit pentru plata creditului ipotecar, la 11

noiembrie 2015 această sumă ar fi fost deja cheltuită și nu putea fi retrasă din cont.

Comisia a mai menționat că, chiar dacă împrumutul de 5.000 euro ar fi fost folosit

pentru restituirea creditului, acest fapt nu ar fi influențat soldul negativ pentru anii

2015 și 2016.

de cheltuielile medii pe țară, argumentarea reclamantei nu a fost acceptată de către

Comisie. Chitanțele prezentate de reclamantă nu confirmă că acestea se refereau

la toate cheltuielile efectuate de reclamantă. Ele nu acopereau anumite tipuri de

utilități pentru toate lunile, iar unele tipuri de cheltuieli incluse în cheltuielile de

consum ale populației de către BNS în genere nu au fost acoperite prin chitanțe.

De asemenea, pentru toți cei 12 ani, reclamanta a prezentat doar 17 chitanțe care

confirmau cumpărarea de produse alimentare în magazine. Cele 17 chitanțe erau

din anii 2012, 2020-2023 și aveau o valoare totală de 1.217 lei. De asemenea,

Comisia a considerat neconvingător ca, în pofida inflației, cheltuielile de trai ale

reclamantei să fi rămas aceleași din anul 2011 până în anul 2022.

discutat raportul și a fost constatată nepromovarea evaluării de reclamantă.

Conform înregistrării video a ședinței CSM, până la adoptarea hotărârii, CSM a

discutat cu reclamantă despre dubiile stabilite în raportul Comisiei timp de 23 de

minute, iar reclamanta a reiterat argumentele sale prezentate Comisiei. În hotărârea

sa, CSM a reiterat constatările și argumentele Comisiei și a notat că evaluarea a

fost desfășurată de Comisie cu respectarea procedurii, iar argumentele reclamantei

nu sunt convingătoare. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată prin email

reclamantei pe 06 iunie 2024.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

(articolele 21-43). Prevederile relevante ale acestor articole sunt următoarele:

„Articolul 22. Cercetarea din oficiu

(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea

de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt

legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a

probelor.

4

...

Articolul 29. Proporționalitatea

(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii

atribuite prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Articolul 31. Motivarea

Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie

să fie motivate.

Articolul 36. Supremația dreptului

...

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului

cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a

sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

65 și prevăd următoarele:

5

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,

în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o

decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile

Omului;

b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de

interese incompatibile cu funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție.

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul

că:

a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani,

depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit

de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma

impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în

cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea

judecătorului.”

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un

raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind

promovarea sau nepromovarea evaluării.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu

votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot

abține de la vot.

(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza

dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele

evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe

care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a

6

le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul

evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.

(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării;

... .”

contestațiilor împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din această lege.

Partea relevantă a art. 18 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea

procedurii de evaluare.

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

unor prevederi similare din Legea 26/2022. În para. 83 al hotărârii sale Curtea

7

Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar al

actelor emise ca urmare a evaluării externe:

„83 Curtea admite că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul

urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. ...

obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la

erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această

soluție însoțită de competența completului special de a examina

„circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat

sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale

abordate de candidații nepromovați.”

altor prevederi similare din Legea 26/2022. Acestea se refereau inter alia la

posibilitatea inversării sarcinii probațiunii la verificarea averii. În para. 136 al

Deciziei sale, Curtea Constituțională a menționat următoarele:

„136. Potrivit unei opinii amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul

de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme

care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de

integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un

sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat

poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a

riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie

legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă

nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse

ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).”

funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a

Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile

de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.

scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a

câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin

completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire

la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este

verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către

operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt

verificate încă o dată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar

în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate

costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către BNS pe internet.

BNS publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat pentru

mun. Chișinău. Cheltuielile de consum sunt estimate per persoană, însă sunt oferite

8

cheltuieli per persoană (care sunt mai mici) în cazul gospodăriilor cu mai multe

persoane.

BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații

(COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1)

produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3)

îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier,

echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul;

8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;

12) bunuri și servicii diverse.

exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea

trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS,

marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.

gospodării compuse dintr-o persoană cu reședință urbană.

Cheltuielile de consum ale populației (urban)

Anul Produse Îmbrăcămi Băuturi

Total anual

alimentare nte/încălță Locuință/util alcoolice Transport

(per adult)

(%) minte (%) ități (%) /tutun (%) (%)

2011 23.820 39,9 9,3 18,8 1,5 5,6

2012 26.088 40,6 9,9 19,6 1,4 5,1

2013 27.828 40,9 9,2 20,3 1,3 5,3

2014 28.092 42,1 9,8 20,0 1,1 4,8

2015 31.932 39,6 10,5 18,7 1,3 5,0

2016 33.828 40,1 9,5 18,3 1,5 5,8

2017 35.364 40,8 9,9 19,3 1,4 4,1

2018 37.308 41,2 10,0 18,5 1,5 4,6

2019 45.960 36,6 9,4 15,8 1,6 6,9

2020 44.508 39,8 8,4 15,6 2,2 6,3

2021 51.144 41,9 9,1 15,2 2,0 6,5

2022 63.720 41,1 8,4 16,3 1,7 7,4

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantei

anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea reevaluării de către

Comisia de Evaluare. Potrivit acesteia, hotărârea CSM a fost adoptată cu

9

încălcarea art. 21 (legalitatea) și 29 (proporționalitatea), art. 31 (motivarea) Cod

administrativ. Comisia ar fi oferit o explicație confuză folosirii celor 5.000 euro.

De asemenea, Comisia și-a bazat unele concluzii din raport pe faptul că ea are

„dubii serioase”. Reclamanta consideră o asemenea abordare contrară Codului

administrativ, deoarece orice dubiu trebuie tratat în favoarea candidatului,

principiu care este „înrădăcinat în ideea statului de drept”. Ea a mai menționat că

încălcările de integritate financiară au fost apreciate de către CSM și Comisie

„subiectiv și izolat de contextul istorico-social, ceea ce afectează securitatea

raporturilor juridice”.

menționând că, contrar prevederilor din Legea nr. 65, potrivit cărora integritatea

financiară se verifică doar pentru o perioadă de 12 ani, Comisia și-a permis să

verifice și activitatea reclamantei pentru anii 2001-2010 atunci când a refuzat să

recunoască faptul că la începutul anului 2011 dînsa ar avea economii în mărime de

280.000 lei. Ea a reiterat că cheltuielile sale de consum în anii 2011-2022 a fost de

1.000 lunar, dar nu cele stabilite anual de BNS. Validarea sumei de 280,000 și

scăderea cheltuielilor de consum reduc averea sa nejustificată sub 237.000 lei și ea

ar fi trebuit să promoveze evaluarea.

menționate în paragrafele precedente. Fiind întrebată de instanța de judecată dacă

a declarat Comisiei economiile de 280.000 în anii 2011-2014, dânsa a menționat

că nu a făcut acest lucru din greșeală deși avea această economie la sfârșitul anului

2010.

diferențiat de către CSM și de către Comisie. Ea nu a explicat în ce a constat

tratamentul diferențiat și în raport cu cine CSM și Comisia a manifestat un altfel

de tratament.

b. Argumentele celorlalți participanți

vigoare din 31 decembrie 2002, remunerațiile suplimentare acordate de adunările

creditorilor în cadrul procedurii de insolvabilitate trebuiau impozitate. Contrar

celor declarate de reclamantă, SFS nu i-au fost raportate asemenea plăți efectuate

în favoarea reclamantei și care ar putea explica existența la 1 ianuarie 2011 a

economiilor de 280.000 lei. În ceea ce privește motivarea hotărârii sale, Consiliul

a reiterat că el a subscris concluziilor Comisiei, care erau convingătoare, iar acest

fapt înlătură necesitatea repetării concluziilor Comisiei. CSM a solicitat

respingerea contestației ca neîntemeiată.

suficiente pentru a înlătura dubiile sale, solicitând respingerea contestației.

Comisia a reiterat argumentele din Raportul de evaluare. De asemenea, ea

menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe

10

extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de

probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu recruta un candidat într-

o funcție publică.

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a CSM. Contestația examinată a fost depusă pe 11 iunie 2024, adică a

cincea zi de la comunicarea hotărârii motivate a CSM. Prin urmare, contestația a

fost depusă în termen.

conform art. 36 alin. (2) Cod administrativ, în aplicarea supremației dreptului,

instanța judecătorească de contencios administrativ ia în considerare jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare

a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru

fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice argument

decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v.

Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §

43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72

in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108). Având în vedere că aceasta este

prima hotărâre a CSJ pe marginea unei contestații formulate în temeiul Legii nr.

65, completul a decis să dea în această cauză o motivare mai detaliată decât o cer

standardele CtEDO.

de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre

următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

c. Folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea cheltuielilor

subiecților evaluați;

d. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65

putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea

Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,

modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva

hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65. Aspectele din teza precedentă

semnifică că Legea nr. 65 are prioritate în caz de contradicție dintre aceasta și

Codul administrativ.

11

administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt

absolut necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ (a se vedea

para. 19). Totuși, din motivele din para. 45-46, prioritatea normelor din Legea nr.

65 nu poate genera în această cauză discuții prin prisma art. 2 alin. (2) Cod

administrativ.

2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în

sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori.

într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative,

procedura contenciosului administrativ, etc. Completul constată că, din acțiunea

civilă și din argumentele expuse în cadrul ședinței de judecată, reclamanta nu a

indicat care prevederi concrete din Legea nr. 65 ea le consideră că vin în

contradicție cu principiile Codului administrativ. Până la o argumentare concretă,

CSJ prezumă că asemenea contradicții nu există. Având în vedere că Legea nr. 65

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, atât timp cât contradicții cu

principiile Codului administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au

prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 65 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile

în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 65.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

interpretat în favoarea sa, iar inversarea sarcinii probațiunii în cazul existenței

dubiilor este inacceptabilă. Completul notează că, din motivele explicate în para.

43-46, Legea nr. 65 are prioritate față de Codul administrativ.

nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri

de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii

nr. 65 prevede că persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă Comisia

are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că simpla existență a dubiilor este

suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea evaluării. Legea nr. 65

totuși cere ca acestea să nu fie simple dubii, ci unele „serioase”, adică dubiul

trebuie să rezulte din circumstanțe factologice obiective, cum ar fi, de exemplu,

încheierea unor contracte, extrase bancare sau posesia efectivă a unor bunuri

nedeclarate, etc. Dacă dubiile Comisiei rezultă din circumstanțe factologice

obiective, îi revine deja subiectului evaluării să dovedească că dubiul Comisiei nu

12

este întemeiat. Neonorarea acestei sarcini rezultă în menținerea dubiilor și duce la

nepromovarea evaluării.

Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire la inversarea sarcinii probațiunii

în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru. Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al

Legii nr. 65 (a se vedea para. 25) rezultă că CSM nu face personal o evaluare

separată, ci doar verifică corectitudinea raportului de evaluare în baza materialelor

prezentate de Comisie și de către subiectul evaluării, dacă sunt întrunite condițiile

prevăzute în alin. (1). CSM poate respinge raportul Comisiei doar dacă constată

circumstanțe de fapt sau „erori procedurale” comise de Comisie care puteau duce

la o propunere opusă a Comisiei. Din aceste prevederi rezultă că CSM aplică

același standard de probațiune ca și Comisia.

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de

la Veneția (a se vedea para. 28). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hot. Xhoxhaj v.

Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

c. Folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea

cheltuielilor subiecților evaluați

conform unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva

mii de gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de

câteva ori (a se vedea para. 30). Analize de acest gen sunt efectuate și în alte țări

europene, care aplică o metodologie asemănătoare (a se vedea para. 31). Cifrele

obținute sunt dezagregate după categorii de gospodării, în funcție de locul de trai

și numărul de persoane în gospodărie, ce permite obținerea datelor care ar fi cât

mai apropiate de gospodăria subiectului evaluării (a se vedea para. 30 in fine).

anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar

marja de eroare a datelor obținute este de +/-5% (a se vedea para. 32). În cadrul

evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea.

imposibilă de realizat (mutatis mutandis Opinia Comisiei de la Veneția CDL-

AD(2023)005, para. 73). Sursele din care judecătorii și procurorii pot obține venit

sunt limitate prin lege, iar volumul lor de lucru face puțin probabilă obținerea unui

venit considerabil în plus la salariu din categoriile de activități permise de lege.

Prin urmare, ar putea fi nerezonabil de a cere judecătorului sau procurorului să

confirme venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de consum atunci când

venitul total al familiei sale este mai mic decât cheltuielile de consum ale

populației, iar partenerul său este în imposibilitate să obțină venit sau un venit mai

mare. Deoarece pot obține cu ușurință venit din alte surse decât cel de la locul de

13

lucru de bază, această abordare nu este aplicabilă totuși candidaților pentru funcția

de judecător CSJ care nu sunt judecători sau procurori, adică avocaților sau

profesorilor universitari.

d. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 26). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la

prevederi similare din Legea nr. 26/2022 (a se vedea para. 27).

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar

al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt

care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de Legea nr. 65, iar, din

motivele menționate în para. 43-46, celelalte temeiuri prevăzute de Codul

administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

urmare, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de

CSM nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient

pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din

Legea nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin

unui dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.

e. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

și economiile acumulate de ea până la 01 ianuarie 2011 (a se vedea para. 35).

Completul CSJ notează că reclamanta a declarat că a folosit acești bani în anii

2015-2016, adică în perioada evaluării. Comisia are sarcina să verifice toate

14

economiile pe care subiectul evaluării le folosește pe perioada evaluării. Completul

mai notează că Comisia nu a efectuat o verificare a veniturilor, cheltuielilor și a

averii reclamantei pentru perioada precedentă perioadei de evaluare. Ea doar a

verificat veniturile nete ale reclamantei pentru perioada în care acesta declară că a

obținut economii, în vederea stabilirii credibilității declarațiilor reclamantei.

pentru perioada precedentă evaluării, sugerând că orice economii declarate de

subiecții evaluării ca fiind obținute până la începutul perioadei de evaluare

urmează a fi acceptate necondiționat și fără vreo verificare. Dacă o asemenea

abordare ar fi acceptată, corectitudinea calculelor efectuate în cadrul evaluării ar

putea fi pusă în discuție prin declararea, pentru perioada precedentă evaluării, a

unor economii care nu puteau fi obținute nici ipotetic. Acest aspect a fost examinat

și de către CtEDO în cauza Xhoxhaj v. Albania. În para. 349 al acestei hotărâri,

CtEDO a menționat următoarele:

„deoarece bunurile personale sau familiale se acumulează în mod normal pe

parcursul vieții profesionale, stabilirea unor limite temporale stricte pentru

evaluarea bunurilor ar restrânge și ar afecta în mare măsură capacitatea

autorităților de a evalua legalitatea tuturor activelor dobândite de către

persoana care este verificată. În acest sens, spre deosebire de procedurile

disciplinare obișnuite, evaluarea bunurilor manifestă anumite particularități

care impun acordarea unui grad mai mare de flexibilitate autorităților statului

pentru aplicarea prescripțiilor legale, în concordanță cu obiectivul de

restabilire și de consolidare a încrederii publicului în sistemul de justiție și

asigurarea unui nivel ridicat de integritate așteptat de la membrii sistemului

judiciar.”

confirma deținerea de către aceasta a economiilor de 280.000 de lei în anii 2011-

întrebată în prima rundă de întrebări despre economiile pentru acești ani.

Completul respinge argumentul reclamantei că aceste economii au fost obținute

din remunerațiile primite de la cele cinci companii la care a activat. Reținerea

impozitelor din orice sume plătite persoanelor fizice mereu s-a făcut la sursa de

plată, iar orice astfel de sume trebuiau raportate la SFS. În perioada precedentă

evaluării, unele din cele cinci companii au făcut alte plăți în favoarea reclamantei,

care au fost declarate la SFS și din ele au reținut impozitele. Completul de

asemenea constată că timp de patru ani (2012-2015), reclamanta a obținut un venit

total (fiind exclus creditul ipotecar obținut în 2014) mai mic de 280.000, ceea de

asemenea știrbește din credibilitatea argumentului privind economisirea acestei

sume în perioada precedentă evaluării, când nivelul de remunerare al populației

era mai mic. Completul consideră convingătoare argumentele invocate de Comisie

(a se vedea para. 15) și care au fost acceptate de către CSM. Prin urmare, se

constată că, dacă ar fi avut cei 280.000 de lei în numerar în anul 2014, reclamanta

nu ar fi avut nevoie de un credit ipotecar de 383.000 de lei, ci de unul în mărime

15

de doar 103.000 lei pentru a acoperi prețul apartamentului procurat. De asemenea,

în perioada mai 2014 - aprilie 2015, reclamanta a efectuat plăți ipotecare de doar

3.300 și 4.400 lei, inclusiv dobânzi la credit, în pofida faptului că susține că avea

economii care puteau acoperi mai mult de 2/3 din mărimea creditului. Din aceste

motive, Completul respinge argumentul reclamantei cu privire la deținerea

economiilor în numerar de 280.000 lei.

anual pe toată durata evaluării. Această sumă este de patru ori mai mică decât suma

cheltuită în mediu în anul 2021 de o altă persoană din mediul urban care locuia

singură, și de două ori mai puțin decât cheltuia acea persoană în anul 2011 (a se

vedea para. 33). Argumentele invocate de Comisie pentru a nu accepta cheltuielile

de consum reduse propuse de reclamantă (a se vedea para. 17) Completul le găsește

convingătoare, iar reclamanta nu le-a combătut prin probe pertinente. Chitanțele

prezentate de reclamantă nu confirmă că ele acoperă toate cheltuielile acestuia. Ele

în mod clar nu acopereau anumite tipuri de utilități pentru toate lunile, iar unele

tipuri de cheltuieli incluse în cheltuielile de consum ale populației de către BNS în

genere nu au fost acoperite prin chitanțe. De asemenea, pentru toți cei 12 ani

reclamanta a prezentat doar 17 chitanțe care confirmau cumpărarea de produse

alimentare în magazine. Cele 17 chitanțe erau din anii 2012, 2020-2023 și aveau o

valoare totală de 1.217 lei. În pofida inflației oficiale de 92%, reclamanta susține

că cheltuielile sale de trai au rămas aceleași timp de 12 ani, din anul 2011 până în

anul 2022, de 1000 lei pe lună. În para. 30-32 de mai sus este descrisă metodologia

de calcul a cheltuielilor de consum ale populației. Completul consideră că o

asemenea metodologie poate genera rezultate credibile pentru a fi folosite pentru

evaluarea externă. Această evaluare are totuși limitările sale (a se vedea para. 32)

și acestea pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă doar la prezentarea de

către subiectul evaluării a datelor credibile. În acest caz, reclamanta nu a prezentat

asemenea date, limitîndu-se la afirmații declarative. Din aceste motive, Completul

respinge argumentul reclamantei potrivit căruia în cazul său trebuiau aplicate

cheltuieli de consum mai mici decât cele folosite de Comisie.

făcută de Comisie la reflectarea în calcule a împrumutului de 5.000 euro,

Completul notează că, potrivit reclamantei, această sumă a fost cheltuită pentru

rambursarea creditului ipotecar în septembrie-octombrie 2015 (a se vedea para.

15). În pofida acestei declarații, la începutul lui noiembrie 2015 în contul bancar

al reclamantei se păstra această sumă, ceea ce exclude folosirea acesteia pentru

plata tranșelor la credit în perioada septembrie-octombrie 2015. Totuși, dacă

această sumă nu ar fi fost cheltuită integral în 2015, ci în 2016, acest fapt oricum

nu ar fi schimbat soldul negativ total al reclamantei pentru acești doi ani și nici

soldul negativ total pentru întreaga perioadă a evaluării.

către CSM și de către Comisie în cadrul procedurii de evaluare. Completul notează

16

că nu orice tratament diferențiat este contrar legii. Legea interzice doar

discriminarea, adică tratarea diferită a grupurilor de persoane în baza unui anumit

criteriu, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea art. 2 al Legii

121/2012). Chirtoaca Rodica nu și-a fundamentat în vreun fel acest argument.

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1)

al Legii nr. 65/2023,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Rodica Chirtoacă împotriva hotărârii CSM nr.

295/20, din 4 iunie 2024.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Vladislav Gribincea

Stella Bleșceaga

17