3-13/24 — Anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actului administrativ
- Temei legal
- Decizia motivată
3-13/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
H O T Ă R Â R E
cu privire la contestația depusă de
Irina Iacub
împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)
(Dosarul nr. 3-13/24
Nr. PIGD 2-24070981-44420-01-3-01072024-1)
Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65/2023; Inversarea sarcinii
probațiunii în cadrul evaluării externe; Cazurile în care CSJ poate admite
contestația; Credibilitatea poziției reclamantului privind luarea
împrumuturilor de la rude pentru procurarea unui apartament;
Admisibilitatea aplicării indicelui cheltuielilor de consum al populației, sau
a unui indice mai mic, în cadrul evaluării externe.
16 august 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică contestația depusă de Irina Iacub împotriva
hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Vladislav Gribincea,
Stella Bleșceaga, judecători,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Irina Iacub (reclamanta) este doctor în drept, conferențiar universitar și, din
anul 2012, activează la Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată. Din
iunie 2014, ea este avocat.
La 10 mai 2023, reclamanta s-a înscris în concursul pentru funcția de
judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs,
candidatul urmează să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al
Curții Supreme de Justiție (Legea nr. 65).
La 02 aprilie 2024, Comisia Vetting (Comisia) a recomandat Consiliului
Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamanta să nu promoveze evaluarea, pe
motiv de lipsă de integritate financiară. La 07 mai 2024, CSM a acceptat raportul
Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către reclamant.
La 14 mai 2024, Iacub Irina a contestat hotărârea CSM la CSJ și solicită
constatarea caracterului ilegal și neîntemeiat al hotărârii CSM și a Raportului
Comisiei, constatarea vătămării dreptului la respectarea vieții private și de familie,
constatarea restrângerii dreptului la administrare, anularea hotărârii CSM și
dispunerea reevaluării sale de către CSM. Reclamanta mai solicită obligarea CSM
să dezmintă informația defăimătoare răspândită printr-un mesaj public, inclusiv să
expedieze un mesaj Uniunii Avocaților și Institutului de Științe Penale și
Criminologie Aplicată în care să fie recunoscute erorile de procedură și abaterile
admise, precum și aducerea scuzelor pentru lezarea onoarei, demnității și reputației
profesionale prin defăimare. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva
CSM, iar Comisia figurează în cerere ca persoană terță.
Conform art. 18 alin. (2) al Legii nr. 65/2023, contestația ține de competența
CSJ și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea
prevăzută de Legea nr. 65/2023 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie
Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din
judecătorii Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării
Dianei Stănilă în concediul, ultima a fost substituită de judecătorul supleant
Vladislav Gribincea.
La 30 iulie 2024, CSM și Comisia au depus referințe la contestație.
1
CSJ a convocat părțile în ședință la 05 august 2024. Reclamanta a pledat
singură cauza în fața CSJ. CSM a solicitat examinarea cauzei în lipsă. Comisia a
fost reprezentată de către avocații Daniel Cobzac și Carolina Chebeș.
ÎN FAPT
a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie
„În vederea asigurării integrității judecătorilor CSJ și a sporirii încrederii
societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023,
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți
judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși
evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea
începe cu solicitarea Comisiei adresată candidatului să depună Comisiei declarația
de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o
declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci
ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.
La 24 august 2023, Comisia a solicitat reclamantei completarea declarațiilor
și a chestionarului menționate în paragraful precedent. Acestea au fost prezentate
Comisiei la 02 septembrie 2023.
Având în vedere că evaluarea reclamantei a început în anul 2023, criteriul
prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) (justificarea averii) a fost evaluat pentru perioada
2011-2022, iar pragul averii nejustificate peste care se consideră că persoana nu a
promovat evaluarea a fost stabilit conform salariului mediu lunar prognozat pe
economie din anul 2023. În anul 2023, acesta a fost de 11.700 de lei, iar pragul de
nepromovare în cazul reclamantei a fost de 234.000 de lei.
La 10 noiembrie 2023, Comisia a solicitat reclamantei clarificări cu privire
la unele aspecte și prezentarea informațiilor suplimentare. Ea a răspuns în termenul
oferit. La 30 noiembrie 2023, Comisia a solicitat reclamantei să prezinte informații
suplimentare. Reclamanta a răspuns în termen și de această dată.
La 05 ianuarie 2024, Comisia i-a comunicat reclamantei că ea are dubii în
ceea ce privește integritatea financiară și ea a fost invitată la audiere la 17 ianuarie
La 05 ianuarie 2024, reclamanta a solicitat desfășurarea audierii în ședință
închisă, cerință care a fost respinsă de către Comisie.
La 17 ianuarie 2024, reclamanta a fost audiat de către Comisie în ședință
publică. Reclamanta a confirmat la ședință că răspunsurile din chestionarul de
etică din 02 septembrie 2023 sunt corecte și nu are corectări la el.
La 02 aprilie 2024, cu majoritatea de voturi, Comisia a aprobat raportul de
evaluare în privința reclamantei. Comisia a constatat că cheltuielile reclamantei
pentru perioada evaluării depășeau pragul de promovare (234.000 de lei) și a
recomandat CSM nepromovarea evaluării reclamantei în conformitate cu criteriul
stabilit de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 65.
2
Potrivit raportului, reclamanta a avut următorul sold negativ:
Anul Venit (MDL) Cheltuieli (MDL) Sold negativ
(MDL)
Total CCP1
2011 1.403 62.527 51.250 - 61.124
2012 9.290 56.165 56.165 - 46.875
2013 19.298 65.688 65.688 - 46.390
2014 38.935 67.296 66.096 - 28.361
2015 55.694 108.131 105.941 - 52.437
2016 54.667 105.329 102.139 - 50.662
2017 61.074 108.017 106.949 - 46.943
2018 72.680 121.469 121.469 - 48.788
2019 117.961 142.085 142.085 - 24.124
2020 293.376 663.652 148.325 - 320.276
2021 155.435 185.467 121.622 - 30.032
2022 145.934 161.456 147.823 - 15.522
Total sold negativ - 821.534
Comisia a conchis că, cel mai probabil, în anul 2020, reclamanta nu a
împrumutat de la sora sa 15.000 de euro pentru procurarea apartamentului, așa cum
pretinde. Această sumă este mai mare decât tot venitul net obținut până la
procurarea apartamentului de către sora sa, care avea și ea trei copii minori. Sora
de asemenea oferea sprijin financiar părinților săi pensionari. Împrumutul nu a fost
documentat, iar, după obținerea acestuia, reclamanta nu a restituit nimic din acesta.
Comisia de asemenea nu a acceptat poziția reclamantei că alți 2.000 de euro folosiți
pentru procurarea apartamentului au fost împrumutați de la alte rude, deoarece
reclamanta nu a prezentat documente confirmative în acest sens.
Reclamanta a susținut că produsele alimentare erau asigurate în mare parte
de către părinții săi și că ea nu consumă alcool și nu fumează. Ea a susținut, fără a
prezenta calcule concrete, că familia sa a cheltuit în anii 2011-2018 doar 53-58%
din CCP, în perioada 2019-2021 - 65%, iar în anul 2022 - 85%. Potrivit
reclamantei, aplicând cota mai redusă a CCP, soldul negativ total ar fi fost de
215.241 de lei. Comisia a respins argumentul că cheltuielile de consum ale familiei
reclamantei au fost mult mai mici decât CCP, menționand că, în anii 2011-2014 și
2016, CCP era mai mic decât minimul de existență, care semnifică un grad de
sărăcie extremă.
1 Cheltuielile de Consum ale Populației, conform datelor Biroului Național de Statistică
3
Comisia a identificat mai multe circumstanțe din care ar rezulta că, cel mai
probabil, gospodăria Irinei Iacub a beneficiat și de alte venituri decât cele oficiale.
Spre exemplu în anul 2011, venitul lui net oficial a constituit 1.403 de lei, pe când
doar cheltuielile pentru serviciile de telefonie au constituit 1.570 de lei, fiind greu
de imaginat pentru Comisie că o persoană cheltuie pentru telefonie mai mult decât
venitul anual al familiei sale. Comisia a mai evidențiat că utilizarea și întreținerea
a două automobile pare a fi inconsecventă cu afirmația că în anul 2011 gospodăria
reclamantei a avut un venit net de doar 1.403 de lei. Mai mult, în 2011, familia
reclamantei a reușit să ramburseze și împrumuturi de 11.277 de lei.
Luând în considerare că reclamanta a beneficiat de unele transferuri bancare
care au fost efectuate cu titlu de plată pentru serviciile prestate în bază de procură,
cum ar fi pregătirea unui dosar pentru recunoașterea unor documente în Italia, sau
pentru dobândirea cetățeniei italiene, Comisia a considerat posibil că reclamanta a
prestat anumite servicii juridice în perioada vizată pentru care a primit remunerații
nedeclarate.
Suportarea cheltuielilor de birotică legate de activitatea de avocat în
perioada anilor 2014-2017 și 2020-2022 denotă probabilitatea exercitării reale a
profesiei, însă în această perioadă nu a fost declarat venit din avocatură. Comisia
a fost de opinia că este neobișnuit că un avocat, pe parcursul mai multor ani, să
suporte cheltuieli, fără să obțină venit oficial, or acesta să fie mic ca cheltuielile și
avocatul să continue să profeseze.
Reclamanta a susținut, fără a oferi detalii suficiente, că soțul său de
asemenea a obținut venituri, însă acestea nu au fost declarate. În lipsa informațiilor
exacte, Comisia nu a putut cuantifica aceste venituri. Totuși, Comisia nu a inclus
la cheltuieli plățile efectuate pentru închirierea unui apartament în Chișinău în
perioada 2015-2020, cheltuieli care, potrivit reclamantei, au fost acoperite de
fostul său soț.
La 23 aprilie și 07 mai 2024, reclamanta a participat la ședințele CSM la
care a fost discutat raportul și a constatat nepromovarea evaluării de reclamantă.
Conform înregistrării video a ședinței CSM, până la adoptarea hotărârii, CSM a
discutat cu reclamanta despre dubiile stabilite în raportul Comisiei timp de o ora
la prima ședință și timp de 40 de minute la a doua ședință, iar reclamanta a reiterat
argumentele sale prezentate Comisiei.
În hotărârea sa, adoptată la 07 mai 2024, CSM a subscris constatărilor și
argumentelor Comisiei și a constatat că reclamanta nu corespunde criteriului
prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65. Consiliul a reținut că
reclamanta, fiind doctor în drept și avocat, urma să cunoască că membrii familiei
au sarcina să declare veniturile în mod corespunzător. Pe parcursul mai multor ani,
reclamanta a admis conviețuirea cu soțul său, care conducea automobile de lux,
desfășura activitate de întreprinzător și participa la întreținerea familiei din surse
necunoscute. Acesta întreținerea mijloace de transport, a achitat peste 30 de
4
amenzi rutiere și în tot acest timp reclamanta nu și-a pus întrebarea cu privire la
proveniența banilor soțului. Consiliul a reținut că un candidat pentru funcția de
judecător CSJ trebuie să corespundă celui mai înalt grad de integritate și
responsabilitate. Judecătorii nu pot admite finanțarea membrilor familiei sale din
surse nedeclarate sau dubioase. Cu referire la argumentele acesteia precum că sora
reclamantei i-a împrumutat suma de 15.000 de euro, CSM a reiterat că, în situația
în care suma de 15.000 de euro ar fi fost validată, evaluarea oricum nu ar fi fost
promovată, deoarece soldul negativ rămas, de peste 500.000 de lei, este mai mare
de 20 de salarii medii pe economie. Totuși, o asemenea donație nu este credibilă,
din motivele invocate de comisie, inclusiv deoarece sora sa trebuia să-și susțină
proprii copii și nepoți. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată prin email
reclamantei pe 07 mai 2024.
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
Art. 2 alin. (2) al Codului administrativ se referă la posibilitatea
reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.
Acesta prevede următoarele:
„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii
specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale
derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare
este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”
Principiile Codului administrativ sunt prevăzute în Capitolul III al Codului
(articolele 21-43). Prevederile relevante ale acestor articole sunt următoarele:
„Articolul 22. Cercetarea din oficiu
(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea
de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt
legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a
probelor.
...
Articolul 29. Proporționalitatea
(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează
drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului
proporționalității.
(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:
a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii
atribuite prin lege;
b) este necesară pentru atingerea scopului;
c) este rezonabilă.
5
(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă
ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.
Articolul 31. Motivarea
Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie
să fie motivate.
Articolul 36. Supremația dreptului
...
(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului
cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului.
Art. 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de
judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri:
a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul
administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii
prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în
drepturile sale; …”
Art. 225 Cod administrativ se referă la limitele controlului judecătoresc al
actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:
„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc
(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității
unui act administrativ.
(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar
se limitează la faptul dacă autoritatea publică:
a) și-a exercitat dreptul discreționar;
b) a luat în considerare toate faptele relevante;
c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;
d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”
Preambulul Legii nr. 65/2023 are următorul conținut:
„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a
sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”
Criteriile de evaluare sunt prevăzute de art. 11 alin. (2) și (3) ale Legii nr.
65 și prevăd următoarele:
„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică
dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:
6
a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită
profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,
precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,
în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea
Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o
decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile
Omului;
b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de
interese incompatibile cu funcția de judecător al Curții Supreme de
Justiție.
(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate
financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul
că:
a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani,
depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit
de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;
b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma
impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în
cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea
judecătorului.”
Articolul 16 al Legii nr. 65 reglementează modul de adoptare a raportului
Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:
„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un
raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind
promovarea sau nepromovarea evaluării.
(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu
votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot
abține de la vot.
(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și
concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.
(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat
existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile
prevăzute la art.11.”
Modul de examinare al raportului Comisiei de către CSM este stabilit în art.
17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:
„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza
dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele
evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe
care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de
a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul
evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.
7
(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:
a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau
nepromovarea evaluării;
b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea
procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt
sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,
nepromovarea evaluării; ... .”
Articolul 18 al Legii nr. 65 reglementează modul de examinare a
contestațiilor împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea lege.
Partea relevantă a art. 18 este următoarea:
„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi
contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către
Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la
comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.
Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în
termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat
evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de
31 decembrie 2022."
(21) Curtea Supremă de Justiție:
1) respinge contestația;
2) admite contestația și:
a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia
de evaluare;
b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul
Superior al Magistraturii;
c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării
hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea
procedurii de evaluare.
(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în
cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care
afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există
circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea
evaluării.”
La 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea
unor prevederi oarecum similare din Legea 26/2022. În para. 83 al hotărârii sale
Curtea Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar
al actelor emise ca urmare a evaluării externe:
8
„83. Curtea admite că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul
urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de
evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. ...
obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la
erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de
evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această
soluție însoțită de competența completului special de a examina
„circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat
sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale
abordate de candidații nepromovați.”
La 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea
altor prevederi oarecum similare din Legea 26/2022. Acestea se refereau inter alia
la posibilitatea inversării sarcinii probațiunii la verificarea averii. În para. 136 al
Deciziei sale, Curtea Constituțională a menționat următoarele:
„136. Potrivit unei opinii amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul
de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme
care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de
integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un
sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat
poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a
riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie
legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă
nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse
ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).”
Comisia activează în baza regulamentului propriu de organizare și
funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a
Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile
de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.
Cheltuielile de consum ale populației sunt estimate anual de către BNS în
scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a
câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin
completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire
la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este
verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către
operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt
verificate încă o dată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar
în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate
costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către BNS pe pagina
web. BNS publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat
pentru mun. Chișinău. Cheltuielile de consum sunt estimate per persoană, însă sunt
oferite cheltuieli per persoană (care sunt mai mici) în cazul gospodăriilor cu mai
multe persoane.
9
Clasificatorului cheltuielilor gospodăriilor casnice a fost elaborat de către
BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații
(COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1)
produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3)
îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier,
echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul;
8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;
12) bunuri și servicii diverse.
La completarea chestionarelor, gospodăriile trebuie să indice cheltuielile
exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea
trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS,
marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.
În tabelul de mai jos sunt prezentate diferența dintre calculele efectuate de
către Comisie și reținute de CSM, pentru gospodăria reclamantei, pe baza
indicatorului cheltuielilor medii și pe baza minimului de existență. Cu bold este
evidențiată diferența cazurilor în care CCP sunt mai mici decât minimul de
existență:
Minimul de existență lunar Diferența
CCP
dintre CCP
(cheltuieli
Bărbați Femei Minimul de medii și minimul
Anul adulți apți adulte apte Minorul Minorul I.I. existență anuale) de existență
de muncă de muncă D.I. (2005) (2006) anual
2011 1.561,30 1.373,80 1.153,80 1.451,10 66.480,00 51.250 -15.230,4
2012 1.582,60 1.400,80 1.485,90 1.485,90 71.462,40 56.165 -15.297,6
2013 1.793,20 1.489,20 1.672,30 1.672,30 79.524,00 65.688 -13.836,0
2014 1.804,70 1.492,50 1.687,00 1.687,00 80.054,40 66.096 -13.958,4
2015 2.211,40 1.853,50 2.091,60 2.091,60 98.977,20 105.941 6.963,6
2016 2.307,00 1.936,20 2.176,80 2.176,80 103.161,60 102.139 -1.022,4
2017 2.376,00 1.992,30 2.244,50 2.244,50 106.287,60 106.949 661,2
2018 2.417,20 2.026,30 2.280,80 2.280,80 108.061,20 121.469 13.407,6
2019 2.656,80 2.223,80 2.505,60 2.505,60 118.701,60 142.085 23.383,2
2020 2.679,20 2.253,00 2.533,50 2.533,50 119.990,40 148.325 28.344,4
2021 2.746,90 2.306,90 2.602,40 2.602,40 90.140,40 121.622 31.482,0
2022 3.349,10 2.812,60 3.188,60 3.188,60 110.277,60 147.823 37.545,6
Total CCP pentru perioada 2011-2022 1.235.552
În tabelul următor sunt prezentate datele generate de CSJ în baza informației
BNS privind cheltuielile de alimentare în mediul rural și urban, dar și cheltuielile
pentru băuturi alcoolice și tutun în mediul urban, în anii 2011-2022 pentru o
gospodărie compusă din patru persoane:
10
Cheltuielile anuale pentru alimentare, băuturi alcoolice și tutun (gospodărie din patru persoane)
Produse alimentare Băuturi alcoolice și tutun
Anul
Mediul Diferența Diferența Mediul
urban Mediu rural (lei) (% din CCP) urban % din CCP
2011 29.131,2 23.793,6 5.337,6 10,4% 998,4 1,9%
2012 30.086,4 26.376 3.710,4 6,6% 811,2 1,4%
2013 34.286,4 29.400 4.886,4 7,4% 931,2 1,4%
2014 32.976 29.985,6 2.990,4 4,5% 691,2 1%
2015 39.609,6 31.564,8 8.044,8 7,5% 1.430,4 1,3%
2016 40.684,8 34.315,2 6.369,6 6,2% 1.348,8 1,3%
2017 42.782,4 34.790,4 7.992 7,4% 1.080 1%
2018 48.374,4 38.654,4 9.720 8% 1.036,8 0,8%
2019 53.841,6 44.116,8 9.724,8 6,8% 2.155,2 1,5%
2020 59.155,2 46.728 12.427,2 8,4% 2,851,2 1,9%
2021 62.112 47.937,6 14.174,4 11,6% 3.004,8 2,5%
2022 71.313,6 56.222,4 15.091,2 10,2% 3.374,4 2.3%
Total diferență 100.469 19.714
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
a. Argumentele reclamantului
La 14 mai 2024, reclamanta a contestat hotărârea CSM la CSJ și solicită
constatarea caracterului ilegal și neîntemeiat al operațiunii administrative și al
actului administrativ, anularea hotărârii CSM și a Raportului Comisiei, obligarea
CSM la emiterea unui act administrativ favorabil prin care să fie constatată
promovarea evaluării de către Irina Iacub.
La 24 mai 2024, reclamanta a completat argumentele din contestație. Ea a
mai adăugat că ilegalitatea Hotărârii CSM este determinată de fundamentarea sa
pe Raportul Comisie de evaluare din 02 aprilie 2024, care este afectat de grave
erori procedurale. În Raportul de evaluare, Comisia nu face vreo referire la
legislația fiscală, evitând a raporta „faptele constatate” la regimul juridic în vigoare
la momentul comiterii acestora. În cea mai mare parte, „faptele constatate” de
Comisie nu sunt confirmate de probe sau informații, acestea fiind formulate doar
ca deducții, fapt ce denotă admiterea de către aceasta a unor grave erori de
procedură. Mai mult, Comisia nu concretizează fapta subiectului evaluat, care a
determinat „soldul negativ” impunător. La fel, Comisia a recurs la calcularea
„veniturilor nedeclarate”, luând ca reper unic cheltuielile de consum ale populației
estimate de BNS, ceea ce este nejustificat. Comisia de evaluare a încălcat dreptul
la respectarea vieții private și de familie prin faptul colectării neautorizate a
11
informației cu privire la viața privată și de familie și răspândirii publice a acestor
informații contrar obligației sale legale de a proteja viața privată. Reclamanta a
mai invocat crearea unui dezechilibru probatoriu semnificativ, deoarece atât
Comisia, cât și CSM, au atribuit candidatei sarcina probațiunii, în timp ce propriile
„acuzații” le-au formulat în bază de opinii fără substrat factologic suficient.
În ședința CSJ din 05 august 2024, reclamanta a reiterat argumentele
menționate în paragraful precedent. Fiind întrebată de ce cheltuielile de consum
ale populației calculate de BNS nu urmau a fi puse la baza calculării cheltuielilor,
reclamanta a menționat că, până în anul 2015, a locuit cu socrii și că aceste
cheltuieli au fost acoperite de socri. Din anul 2015, ea o locuit în chirie, care a fost
achitată de soțul ei, împreună cu serviciile comunale. De asemenea, ea a fost
ajutată de mama sa pentru acoperirea unor cheltuieli. O parte din cheltuielile de
alimentare nu au fost efectuate, produsele alimentare fiind luate de la părinții săi,
care locuiesc la țară și dețin teren arabil. În octombrie 2020, ea a procurat un
apartament, pentru care a plătit 25.000 de euro. Din această sumă, 5.000 de euro
(acceptați de Comisie) au fost economiile părinților reclamantei, 15.000 de euro
(neacceptați de Comisie) au fost împrumutați de la sora sa (care lucra în Germania
din anul 2016), 2.000 de euro (neacceptați de Comisie) au fost împrumutați de
părinți de la o rudă, alți 1.000 de euro (acceptați de Comisie) au fost împrumutați
de reclamantă de la un prieten, iar 2.000 de euro (acceptați de Comisie) au fost
împrumutați de la o bancă.
b. Argumentele celorlalți participanți
În referință, CSM a notat că argumentele reclamantei se referă la modul de
apreciere a faptelor, care nu pun în discuție caracterul echitabil al procedurii. În
cadrul audierii de la CSM, reclamanta a fost întrebată cu privire la obiecțiile sale
cu privire la erorile grave de procedură și acestea au fost combătute în hotărârea
CSM. În ceea ce privește motivarea hotărârii sale, CSM a reiterat că el a subscris
concluziilor Comisiei, care erau convingătoare, iar acest fapt înlătură necesitatea
repetării concluziilor Comisiei. CSM a solicitat respingerea contestației, ca
neîntemeiată.
Comisia a menționat că explicațiile reclamantei nu au fost suficiente pentru
a înlătura dubiile sale, solicitând respingerea contestației. Comisia a reiterat
argumentele din Raportul de evaluare. Ea a mai menționat că, potrivit standardelor
internaționale, în cazul evaluărilor externe este admisibil de a aplica standardul
probabilității ca nivel de probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu
recruta un candidat într-o funcție publică. În ceea ce privește referirea reclamantei
la Codul Fiscal, acesta nu este aplicabil procesului de evaluare externă. În cazul
reclamantei, Comisia a aplicat cheltuielile de trai corespunzătoare sărăciei
extreme. Mai mult, folosirea automobilelor în familie sporeau cheltuielile acesteia,
iar reclamanta nu a prezentat confirmări obiective privind veniturile obținute de
sora reclamantei în Germania.
12
MOTIVAREA INSTANȚEI
La 07 mai 2024, reclamantei i-a fost comunicată prin email hotărârea
motivată a CSM. Termenul de cinci zile pentru contestare a expirat duminică. 12
mai 2024. Ziua de 13 mai 2024 a fost o zi de odihnă. Contestația examinată a fost
depusă marți, pe 14 mai 2024. Prin urmare, contestația a fost depusă în termen.
Completul notează că CSM a constatat că reclamanta a avut un sold negativ
de 821.534 de lei pentru perioada evaluării. Același sold negativ a fost constatat și
de către Comisie. Soldul negativ este mai mic decât pragul admisibil de 234.000
de lei pentru lei (a se vedea para. 14). Din acest motiv, CSM a constatat
nepromovarea evaluării. Reclamanta susține că CSM a comis erori la efectuarea
calculelor. CSJ trebuie să verifice dacă hotărârea CSM poate fi anulată.
a) Principii Generale
CSJ reiterează că conform art. 36 alin. (2) Cod administrativ, în aplicarea
supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în
considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței
judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că
impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999,
). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un
răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparare, Petrović
și Alții v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile
și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.
Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).
Având în vedere că aceasta este printre primele hotărâri ale CSJ pe marginea
contestațiilor formulate în temeiul Legii nr. 65, completul a decis să dea o motivare
mai detaliată decât o cer standardele CtEDO.
Pentru a asigura o mai bună înțelegere a practicii sale și a facilita procesul
de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre
următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:
i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;
ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;
iii. Folosirea CCP la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați;
iv. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.
i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65
Atât Codul administrativ cât și Legea nr. 65 sunt legi organice, adică au
putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea
Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,
modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva
hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65.
13
Evaluarea externă este reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul
2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea
recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată
pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în
sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării
externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.
Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori. În baza acestei legi a
fost creat un mecanism complex de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților
pentru funcția de judecător CSJ, iar unii judecători deja au fost numiți în funcție
după ce au promovat evaluarea.
Conform art. 2 alin. (2) Cod administrativ, legi derogatorii de la Codul
administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt
absolut necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ. Elemente
menționate în para. 44-45 confirmă că evaluarea externă introdusă prin Legea nr.
65 este absolut necesară în sensul art. 2 alin. (2) Cod administrativ.
Procedura de efectuare a evaluării externe prevăzută de Legea nr. 65 este
într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce
privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative,
procedura contenciosului administrativ, etc. Până la o argumentare concretă
privind contradicțiile dintre Legea nr. 65 și principiile Codului administrativ, CSJ
prezumă că asemenea contradicții nu există. Având în vedere că Legea nr. 65 este
o lege specială în raport cu Codul administrativ, atât timp cât contradicții cu
principiile Codului administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au
prioritate față de Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de
Legea nr. 65 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care
nu contravin scopului Legii nr. 65.
Completul de asemenea reiterează prevederile art. 225 alin. (1) Cod
administrativ, care interzice instanței judecătorești să se pronunța cu privire la
oportunitatea unui act administrativ. Ea doar verifică exercitarea dreptului
discreționar, în modul prevăzut de art. 225 alin. (2) Cod administrativ.
ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe
Reclamanta susține că, potrivit Codului administrativ, orice dubiu ar trebui
interpretat în favoarea sa, iar inversarea sarcinii probațiunii în cazul existenței
dubiilor este inacceptabilă. Completul notează că, din motivele explicate în
secțiunea precedentă, Legea nr. 65 are prioritate față de Codul administrativ. Mai
mult, art. 225 alin. (4) Cod administrativ expres prevede posibilitatea limitării
controlului judecătoresc prin legi speciale, cum este Legea nr. 65.
Conform art. 16 alin. (4) al Legii nr. 65, Comisia va considera că persoana
nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri
de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii
14
nr. 65 prevede că persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă Comisia
are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că simpla existență a dubiilor este
suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea evaluării. Legea nr. 65
totuși cere ca acestea să nu fie simple dubii, ci unele „serioase”, adică dubiul
trebuie să rezulte din circumstanțe factologice obiective, cum ar fi, de exemplu,
încheierea unor contracte, extrase bancare sau posesia efectivă a unor bunuri
nedeclarate. Dacă dubiile Comisiei rezultă din circumstanțe factologice obiective,
îi revine deja subiectului evaluării să dovedească că dubiul Comisiei în ceea ce
privește integritatea financiară nu este întemeiat. Neonorarea acestei sarcini rezultă
în menținerea dubiilor și duce la nepromovarea evaluării.
Aspectele menționate în paragraful precedent se referă la raportul Comisiei.
Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire la inversarea sarcinii probațiunii
în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru. Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al
Legii nr. 65 rezultă că CSM nu face personal o evaluare separată, ci doar verifică
corectitudinea raportului de evaluare în baza materialelor prezentate de Comisie
și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. (1), cele prezentate de către
subiectul evaluării. CSM poate respinge raportul Comisiei doar dacă constată
circumstanțe de fapt bazate pe probe sau „erori procedurale” comise de Comisie
care puteau duce la o propunere opusă a Comisiei.
Curtea Constituțională a constatat deja că o asemenea inversare a sarcinii
probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de
la Veneția (a se vedea para. 34). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost
considerată per se inacceptabilă nici de către CtEDO (a se vedea hot. Xhoxhaj v.
Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).
iii. Folosirea CCP la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați
CSJ notează că cheltuielile de consum ale populației sunt efectuate conform
unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de
gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori
(a se vedea para. 36). Analize de acest gen sunt efectuate și în alte țări europene,
care aplică o metodologie asemănătoare (a se vedea para. 37). Cifrele obținute sunt
dezagregate după categorii de gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de
persoane în gospodărie, ce permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de
gospodăria subiectului evaluării.
Metodologia de calculare a cheltuielilor de consum ale populației are totuși
anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar
marja de eroare a datelor obținute este de +/-5% (a se vedea para. 34). În cadrul
evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea. Având în vedere că
Comisia nu poate cunoaște despre valoarea bunurilor primite gratuit sau la un preț
mai mic decât cel de piață, îi revine persoanei evaluate să justifice convingător
reducerea cheltuielilor de consum în cazul său prin prisma celor 12 categorii de
cheltuieli folosite de BNS (a se vedea para. 37).
15
CSJ reiterează că evaluarea externă nu poate reprezenta o sarcină imposibilă
de realizat (mutatis mutandis Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2023)005,
para. 73). Sursele din care judecătorii și procurorii pot obține venit sunt limitate
prin lege, iar volumul lor de lucru face puțin probabilă obținerea unui venit
considerabil în plus la salariu din categoriile de activități permise de lege. Prin
urmare, ar putea fi nerezonabil de a cere judecătorului sau procurorului să confirme
venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de consum atunci când venitul
total al familiei sale este mai mic decât cheltuielile de consum ale populației, iar
partenerul său este în imposibilitate să obțină venit sau un venit mai mare.
Deoarece pot obține cu ușurință venit din alte surse decât cel de la locul de lucru
de bază și deoarece remunerarea acestora nu este fixă, această abordare nu este
aplicabilă totuși avocaților sau profesorilor universitari.
iv. Cazurile în care CSJ poate admite contestația
Art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65 prevede că CSJ poate admite contestația
doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori
procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau
că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea
evaluării” (a se vedea para. 32). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după
o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la
prevederi similare din Legea nr. 26/2022 (a se vedea para. 33).
În para. 83 al hotărârii Curții Constituționale din 14 februarie 2023 a fost
menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de
procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul
judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele
de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale
Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”. Curtea
însă nu a explicat ce înseamnă această sintagmă.
În hotărârea menționată în paragraful precedent, Curtea Constituțională a
făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii
respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă
să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau
de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost
soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere
a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.
Prin urmare, competența CSJ la examinarea contestațiilor depuse conform
Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ, fapt
admis și de art. 225 alin. (4) Cod administrativ. Ea poate anula hotărârea CSM doar
în cazurile menționate de Legea nr. 65, iar, din motivele menționate în para. 48-
51, celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru anularea actului
administrativ nu sunt aplicabile.
16
CSJ poate ajunge la o concluzie diferită de cea CSM sau a Comisiei. De
exemplu, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate
de CSM nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient
pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din
Legea nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin
unui dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.
b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză
Reclamanta susține că cheltuielile sale de consum au fost considerabil mai
mici decât suma cheltuită în mediu de o altă persoană din mediul urban. Mai mult,
în perioada 2011-2014, reclamanta a locuit împreună cu socrii, care au o
gospodărie proprie, iar cheltuielile pentru alimentație erau, în cea mai mare parte,
acoperite prin producție agrară proprie, ceea ce ar trebui să determine reducerea
CCP până la 53-55% din sumele calculate de BNS pentru anii 2011-2018, până la
65% pentru 2019-2021, iar pentru 2022, CCP ar trebui să reprezinte aproximativ
85% din sumele calculate de BNS.
CSM a subscris argumentelor invocate de Comisie pentru a nu accepta
cheltuielile de consum reduse propuse de reclamant, deoarece reclamanta nu a
oferit o metodologie detaliată de calcul a reducerilor sugerate. CSJ nu consideră
că poziția CSM depășește dreptul discreționar. În para. 36-39 este descrisă
metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației. O asemenea
metodologie poate genera rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea
externă. Această evaluare are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în
contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor
credibile. Reclamanta solicită reducerea CCP din cauza produselor alimentare
oferite de părinții săi și a faptului că nu fumează și nu consumă alcool. Reclamanta
nu a prezentat date detaliate privind produsele alimentarea primite de la părinții
gratuit, însă susține că acest lucru i-a permis să nu procure alimente în genere în
anii 2011-2018. Pentru anii 2011-2018, reclamanta a solicitat o reducere a CCP cu
45-47%. Pentru anii 2015-2018, această reducere este mai mare decât ponderea
tuturor cheltuielilor alimentare în CCP. Posesia terenurilor agricole nu poate
genera toate produsele alimentare de care are nevoie o persoană. Acest fapt poate
reduce cheltuielile pentru alimentație, însă nu le poate exclude integral (a se vedea
para. 40). De asemenea, este improbabil pentru o familie cu copii care locuiește în
mediul urban să se alimenteze exclusiv din produsele primite gratuit de la țară. Din
aceste motive, CSJ respinge argumentul reclamantei potrivit căruia, în cazul său,
trebuiau aplicate cheltuielile de consum propuse de el, care erau mult mai mici
decât cele folosite de Comisie.
Argumentul reclamantei cu privire la excluderea cheltuielilor de alimentare
din CCP nu poate fi acceptat. Dacă reclamanta ar fi probat primirea gratuită a
alimentelor, mai rațional putea fi aplicarea cheltuielilor de alimentare din mediul
rural. Având datele din para. 40, reducerea CCP datorită produselor alimentare
17
primite gratuit și neconsumării produselor din tutun și a alcoolului putea varia, de
la an la an, cel mult între 5,5% și 14.1%. Aplicarea acestei reduceri scade soldul
negativ al reclamantei cu 120.183 de lei. Această scădere, chiar și cu validarea
celor 17.000 de euro din paragraful ulterior, nu poate reduce soldul negativ de
821.534 de lei până la pragul pentru promovarea evaluării externe de 234.000 de
lei admisibil conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65.
Reclamanta susține că concluzia făcută de Comisie, atunci când nu a validat
suma de 17.000 de euro din costul total al apartamentului de 25.000 de euro, este
eronată. CSJ notează că la dosar există recipise privind împrumutarea de către
reclamantă a 17.000 de euro, 15.000 de la sora reclamantei și 2.000 de euro de la
alte rude. Comisia a constatat, și această concluzie a fost acceptată de CSM, că
sora reclamantei nu avea resurse suficiente de a împrumuta suma de 15.000 de
euro reclamantei în anul 2020, iar reclamanta nu a făcut nicio plată pentru a restitui
pretinsul împrumut luat de la soră. Având în vedere inversarea sarcinii probațiunii
și neoferirea de către reclamantă a explicațiilor convingătoare care să confirme
existența împrumuturilor, concluzia de a nu valida cei 17.000 de euro nu depășește
dreptul discreționar și nu contravine stării de fapt. De asemenea, CSJ este de acord
cu concluzia CSM că, și în situația în care suma de 15.000 de euro ar fi fost
validată, oricum ar fi rămas un sold negativ de peste 500.000 care nu a fost
justificat de reclamantă, nici în fața CSM, nici în procedura CSJ. Ultima sumă
depășește de două ori pragul de 20 de salarii medii pe economie admisibil pentru
promovarea evaluării.
Reclamanta a mai invocat că a fost supusă unei ingerințe în viața privată și
de familie în cadrul procedurii de evaluare, prin răspândirea publică a informației
cu caracter privat. Potrivit art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65, admiterea contestației
reclamantei poate avea loc doar dacă sunt constatate erori procedurale grave sau
circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării. Reclamanta nu a menționat
în ce au constat erorile, adică încălcările legislației, la evaluarea sa. Regulile cu
privire la evaluarea externă, inclusiv cele cu privire la verificarea datelor cu
caracter personal și publicarea rezultatelor evaluării, nu puteau să nu fie cunoscute
de reclamantă atunci când s-a înscris în concursul pentru funcția de judecător al
CSJ. Prin înscrierea în concurs, reclamanta a acceptat implicit aceste reguli și nu
poate invoca ulterior dezacordul cu acestea.
Reclamanta susține că raportul Comisiei, care a fost acceptat de CSM, nu
face referire la legislația fiscală. Completul reiterează că CSM a constatat că
reclamanta nu corespunde criteriului de integritate financiară prevăzut de art. 11
alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65. Acesta se referă la averea nejustificată, care nu
poate fi calculată conform legislației fiscale. Legislația fiscală este relevantă în
cazul criteriului prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 65, care vizează
iregularitățile fiscale, însă acesta nu a fost invocat în raport cu reclamanta.
18
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 195 din Codul
administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1)
al Legii nr. 65/2023,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge contestația depusă de Irina Iacub cu privire la contestarea actelor
administrative.
Hotărârea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Vladislav Gribincea
Stella Bleșceaga
19