3-13/24 — Anularea actului administrativ

3-13/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

cu privire la contestația depusă de

Irina Iacub

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-13/24

Nr. PIGD 2-24070981-44420-01-3-01072024-1)

Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65/2023; Inversarea sarcinii

probațiunii în cadrul evaluării externe; Cazurile în care CSJ poate admite

contestația; Credibilitatea poziției reclamantului privind luarea

împrumuturilor de la rude pentru procurarea unui apartament;

Admisibilitatea aplicării indicelui cheltuielilor de consum al populației, sau

a unui indice mai mic, în cadrul evaluării externe.

16 august 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Irina Iacub împotriva

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

anul 2012, activează la Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată. Din

iunie 2014, ea este avocat.

judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs,

candidatul urmează să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție (Legea nr. 65).

Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamanta să nu promoveze evaluarea, pe

motiv de lipsă de integritate financiară. La 07 mai 2024, CSM a acceptat raportul

Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către reclamant.

constatarea caracterului ilegal și neîntemeiat al hotărârii CSM și a Raportului

Comisiei, constatarea vătămării dreptului la respectarea vieții private și de familie,

constatarea restrângerii dreptului la administrare, anularea hotărârii CSM și

dispunerea reevaluării sale de către CSM. Reclamanta mai solicită obligarea CSM

să dezmintă informația defăimătoare răspândită printr-un mesaj public, inclusiv să

expedieze un mesaj Uniunii Avocaților și Institutului de Științe Penale și

Criminologie Aplicată în care să fie recunoscute erorile de procedură și abaterile

admise, precum și aducerea scuzelor pentru lezarea onoarei, demnității și reputației

profesionale prin defăimare. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva

CSM, iar Comisia figurează în cerere ca persoană terță.

CSJ și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea nr. 65/2023 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie

judecătorii Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării

Dianei Stănilă în concediul, ultima a fost substituită de judecătorul supleant

Vladislav Gribincea.

1

singură cauza în fața CSJ. CSM a solicitat examinarea cauzei în lipsă. Comisia a

fost reprezentată de către avocații Daniel Cobzac și Carolina Chebeș.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți

judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși

evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea

începe cu solicitarea Comisiei adresată candidatului să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o

declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci

ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

și a chestionarului menționate în paragraful precedent. Acestea au fost prezentate

Comisiei la 02 septembrie 2023.

prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) (justificarea averii) a fost evaluat pentru perioada

2011-2022, iar pragul averii nejustificate peste care se consideră că persoana nu a

promovat evaluarea a fost stabilit conform salariului mediu lunar prognozat pe

economie din anul 2023. În anul 2023, acesta a fost de 11.700 de lei, iar pragul de

nepromovare în cazul reclamantei a fost de 234.000 de lei.

la unele aspecte și prezentarea informațiilor suplimentare. Ea a răspuns în termenul

oferit. La 30 noiembrie 2023, Comisia a solicitat reclamantei să prezinte informații

suplimentare. Reclamanta a răspuns în termen și de această dată.

ceea ce privește integritatea financiară și ea a fost invitată la audiere la 17 ianuarie

închisă, cerință care a fost respinsă de către Comisie.

publică. Reclamanta a confirmat la ședință că răspunsurile din chestionarul de

etică din 02 septembrie 2023 sunt corecte și nu are corectări la el.

evaluare în privința reclamantei. Comisia a constatat că cheltuielile reclamantei

pentru perioada evaluării depășeau pragul de promovare (234.000 de lei) și a

recomandat CSM nepromovarea evaluării reclamantei în conformitate cu criteriul

stabilit de art. 11 alin. (3) lit. a) Legea 65.

2

Anul Venit (MDL) Cheltuieli (MDL) Sold negativ

(MDL)

Total CCP1

2011 1.403 62.527 51.250 - 61.124

2012 9.290 56.165 56.165 - 46.875

2013 19.298 65.688 65.688 - 46.390

2014 38.935 67.296 66.096 - 28.361

2015 55.694 108.131 105.941 - 52.437

2016 54.667 105.329 102.139 - 50.662

2017 61.074 108.017 106.949 - 46.943

2018 72.680 121.469 121.469 - 48.788

2019 117.961 142.085 142.085 - 24.124

2020 293.376 663.652 148.325 - 320.276

2021 155.435 185.467 121.622 - 30.032

2022 145.934 161.456 147.823 - 15.522

Total sold negativ - 821.534

împrumutat de la sora sa 15.000 de euro pentru procurarea apartamentului, așa cum

pretinde. Această sumă este mai mare decât tot venitul net obținut până la

procurarea apartamentului de către sora sa, care avea și ea trei copii minori. Sora

de asemenea oferea sprijin financiar părinților săi pensionari. Împrumutul nu a fost

documentat, iar, după obținerea acestuia, reclamanta nu a restituit nimic din acesta.

Comisia de asemenea nu a acceptat poziția reclamantei că alți 2.000 de euro folosiți

pentru procurarea apartamentului au fost împrumutați de la alte rude, deoarece

reclamanta nu a prezentat documente confirmative în acest sens.

de către părinții săi și că ea nu consumă alcool și nu fumează. Ea a susținut, fără a

prezenta calcule concrete, că familia sa a cheltuit în anii 2011-2018 doar 53-58%

din CCP, în perioada 2019-2021 - 65%, iar în anul 2022 - 85%. Potrivit

reclamantei, aplicând cota mai redusă a CCP, soldul negativ total ar fi fost de

215.241 de lei. Comisia a respins argumentul că cheltuielile de consum ale familiei

reclamantei au fost mult mai mici decât CCP, menționand că, în anii 2011-2014 și

2016, CCP era mai mic decât minimul de existență, care semnifică un grad de

sărăcie extremă.

1 Cheltuielile de Consum ale Populației, conform datelor Biroului Național de Statistică

3

probabil, gospodăria Irinei Iacub a beneficiat și de alte venituri decât cele oficiale.

Spre exemplu în anul 2011, venitul lui net oficial a constituit 1.403 de lei, pe când

doar cheltuielile pentru serviciile de telefonie au constituit 1.570 de lei, fiind greu

de imaginat pentru Comisie că o persoană cheltuie pentru telefonie mai mult decât

venitul anual al familiei sale. Comisia a mai evidențiat că utilizarea și întreținerea

a două automobile pare a fi inconsecventă cu afirmația că în anul 2011 gospodăria

reclamantei a avut un venit net de doar 1.403 de lei. Mai mult, în 2011, familia

reclamantei a reușit să ramburseze și împrumuturi de 11.277 de lei.

care au fost efectuate cu titlu de plată pentru serviciile prestate în bază de procură,

cum ar fi pregătirea unui dosar pentru recunoașterea unor documente în Italia, sau

pentru dobândirea cetățeniei italiene, Comisia a considerat posibil că reclamanta a

prestat anumite servicii juridice în perioada vizată pentru care a primit remunerații

nedeclarate.

perioada anilor 2014-2017 și 2020-2022 denotă probabilitatea exercitării reale a

profesiei, însă în această perioadă nu a fost declarat venit din avocatură. Comisia

a fost de opinia că este neobișnuit că un avocat, pe parcursul mai multor ani, să

suporte cheltuieli, fără să obțină venit oficial, or acesta să fie mic ca cheltuielile și

avocatul să continue să profeseze.

asemenea a obținut venituri, însă acestea nu au fost declarate. În lipsa informațiilor

exacte, Comisia nu a putut cuantifica aceste venituri. Totuși, Comisia nu a inclus

la cheltuieli plățile efectuate pentru închirierea unui apartament în Chișinău în

perioada 2015-2020, cheltuieli care, potrivit reclamantei, au fost acoperite de

fostul său soț.

care a fost discutat raportul și a constatat nepromovarea evaluării de reclamantă.

Conform înregistrării video a ședinței CSM, până la adoptarea hotărârii, CSM a

discutat cu reclamanta despre dubiile stabilite în raportul Comisiei timp de o ora

la prima ședință și timp de 40 de minute la a doua ședință, iar reclamanta a reiterat

argumentele sale prezentate Comisiei.

argumentelor Comisiei și a constatat că reclamanta nu corespunde criteriului

prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65. Consiliul a reținut că

reclamanta, fiind doctor în drept și avocat, urma să cunoască că membrii familiei

au sarcina să declare veniturile în mod corespunzător. Pe parcursul mai multor ani,

reclamanta a admis conviețuirea cu soțul său, care conducea automobile de lux,

desfășura activitate de întreprinzător și participa la întreținerea familiei din surse

necunoscute. Acesta întreținerea mijloace de transport, a achitat peste 30 de

4

amenzi rutiere și în tot acest timp reclamanta nu și-a pus întrebarea cu privire la

proveniența banilor soțului. Consiliul a reținut că un candidat pentru funcția de

judecător CSJ trebuie să corespundă celui mai înalt grad de integritate și

responsabilitate. Judecătorii nu pot admite finanțarea membrilor familiei sale din

surse nedeclarate sau dubioase. Cu referire la argumentele acesteia precum că sora

reclamantei i-a împrumutat suma de 15.000 de euro, CSM a reiterat că, în situația

în care suma de 15.000 de euro ar fi fost validată, evaluarea oricum nu ar fi fost

promovată, deoarece soldul negativ rămas, de peste 500.000 de lei, este mai mare

de 20 de salarii medii pe economie. Totuși, o asemenea donație nu este credibilă,

din motivele invocate de comisie, inclusiv deoarece sora sa trebuia să-și susțină

proprii copii și nepoți. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată prin email

reclamantei pe 07 mai 2024.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

(articolele 21-43). Prevederile relevante ale acestor articole sunt următoarele:

„Articolul 22. Cercetarea din oficiu

(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea

de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt

legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a

probelor.

...

Articolul 29. Proporționalitatea

(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii

atribuite prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

5

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Articolul 31. Motivarea

Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie

să fie motivate.

Articolul 36. Supremația dreptului

...

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului

cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.

„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de

judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri:

a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii

prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale; …”

actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a

sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

65 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

6

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,

în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o

decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile

Omului;

b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de

interese incompatibile cu funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție.

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul

că:

a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani,

depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit

de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma

impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în

cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea

judecătorului.”

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un

raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind

promovarea sau nepromovarea evaluării.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu

votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot

abține de la vot.

(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza

dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele

evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe

care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de

a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul

evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.

7

(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării; ... .”

contestațiilor împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea lege.

Partea relevantă a art. 18 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea

procedurii de evaluare.

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

unor prevederi oarecum similare din Legea 26/2022. În para. 83 al hotărârii sale

Curtea Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar

al actelor emise ca urmare a evaluării externe:

8

„83. Curtea admite că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul

urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. ...

obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la

erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această

soluție însoțită de competența completului special de a examina

„circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat

sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale

abordate de candidații nepromovați.”

altor prevederi oarecum similare din Legea 26/2022. Acestea se refereau inter alia

la posibilitatea inversării sarcinii probațiunii la verificarea averii. În para. 136 al

Deciziei sale, Curtea Constituțională a menționat următoarele:

„136. Potrivit unei opinii amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul

de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme

care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de

integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un

sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat

poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a

riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie

legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă

nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse

ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).”

funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a

Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile

de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.

scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a

câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin

completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire

la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este

verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către

operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt

verificate încă o dată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar

în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate

costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către BNS pe pagina

web. BNS publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat

pentru mun. Chișinău. Cheltuielile de consum sunt estimate per persoană, însă sunt

oferite cheltuieli per persoană (care sunt mai mici) în cazul gospodăriilor cu mai

multe persoane.

9

BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații

(COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1)

produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3)

îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier,

echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul;

8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;

12) bunuri și servicii diverse.

exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea

trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS,

marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.

către Comisie și reținute de CSM, pentru gospodăria reclamantei, pe baza

indicatorului cheltuielilor medii și pe baza minimului de existență. Cu bold este

evidențiată diferența cazurilor în care CCP sunt mai mici decât minimul de

existență:

Minimul de existență lunar Diferența

CCP

dintre CCP

(cheltuieli

Bărbați Femei Minimul de medii și minimul

Anul adulți apți adulte apte Minorul Minorul I.I. existență anuale) de existență

de muncă de muncă D.I. (2005) (2006) anual

2011 1.561,30 1.373,80 1.153,80 1.451,10 66.480,00 51.250 -15.230,4

2012 1.582,60 1.400,80 1.485,90 1.485,90 71.462,40 56.165 -15.297,6

2013 1.793,20 1.489,20 1.672,30 1.672,30 79.524,00 65.688 -13.836,0

2014 1.804,70 1.492,50 1.687,00 1.687,00 80.054,40 66.096 -13.958,4

2015 2.211,40 1.853,50 2.091,60 2.091,60 98.977,20 105.941 6.963,6

2016 2.307,00 1.936,20 2.176,80 2.176,80 103.161,60 102.139 -1.022,4

2017 2.376,00 1.992,30 2.244,50 2.244,50 106.287,60 106.949 661,2

2018 2.417,20 2.026,30 2.280,80 2.280,80 108.061,20 121.469 13.407,6

2019 2.656,80 2.223,80 2.505,60 2.505,60 118.701,60 142.085 23.383,2

2020 2.679,20 2.253,00 2.533,50 2.533,50 119.990,40 148.325 28.344,4

2021 2.746,90 2.306,90 2.602,40 2.602,40 90.140,40 121.622 31.482,0

2022 3.349,10 2.812,60 3.188,60 3.188,60 110.277,60 147.823 37.545,6

Total CCP pentru perioada 2011-2022 1.235.552

BNS privind cheltuielile de alimentare în mediul rural și urban, dar și cheltuielile

pentru băuturi alcoolice și tutun în mediul urban, în anii 2011-2022 pentru o

gospodărie compusă din patru persoane:

10

Cheltuielile anuale pentru alimentare, băuturi alcoolice și tutun (gospodărie din patru persoane)

Produse alimentare Băuturi alcoolice și tutun

Anul

Mediul Diferența Diferența Mediul

urban Mediu rural (lei) (% din CCP) urban % din CCP

2011 29.131,2 23.793,6 5.337,6 10,4% 998,4 1,9%

2012 30.086,4 26.376 3.710,4 6,6% 811,2 1,4%

2013 34.286,4 29.400 4.886,4 7,4% 931,2 1,4%

2014 32.976 29.985,6 2.990,4 4,5% 691,2 1%

2015 39.609,6 31.564,8 8.044,8 7,5% 1.430,4 1,3%

2016 40.684,8 34.315,2 6.369,6 6,2% 1.348,8 1,3%

2017 42.782,4 34.790,4 7.992 7,4% 1.080 1%

2018 48.374,4 38.654,4 9.720 8% 1.036,8 0,8%

2019 53.841,6 44.116,8 9.724,8 6,8% 2.155,2 1,5%

2020 59.155,2 46.728 12.427,2 8,4% 2,851,2 1,9%

2021 62.112 47.937,6 14.174,4 11,6% 3.004,8 2,5%

2022 71.313,6 56.222,4 15.091,2 10,2% 3.374,4 2.3%

Total diferență 100.469 19.714

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

constatarea caracterului ilegal și neîntemeiat al operațiunii administrative și al

actului administrativ, anularea hotărârii CSM și a Raportului Comisiei, obligarea

CSM la emiterea unui act administrativ favorabil prin care să fie constatată

promovarea evaluării de către Irina Iacub.

mai adăugat că ilegalitatea Hotărârii CSM este determinată de fundamentarea sa

pe Raportul Comisie de evaluare din 02 aprilie 2024, care este afectat de grave

erori procedurale. În Raportul de evaluare, Comisia nu face vreo referire la

legislația fiscală, evitând a raporta „faptele constatate” la regimul juridic în vigoare

la momentul comiterii acestora. În cea mai mare parte, „faptele constatate” de

Comisie nu sunt confirmate de probe sau informații, acestea fiind formulate doar

ca deducții, fapt ce denotă admiterea de către aceasta a unor grave erori de

procedură. Mai mult, Comisia nu concretizează fapta subiectului evaluat, care a

determinat „soldul negativ” impunător. La fel, Comisia a recurs la calcularea

„veniturilor nedeclarate”, luând ca reper unic cheltuielile de consum ale populației

estimate de BNS, ceea ce este nejustificat. Comisia de evaluare a încălcat dreptul

la respectarea vieții private și de familie prin faptul colectării neautorizate a

11

informației cu privire la viața privată și de familie și răspândirii publice a acestor

informații contrar obligației sale legale de a proteja viața privată. Reclamanta a

mai invocat crearea unui dezechilibru probatoriu semnificativ, deoarece atât

Comisia, cât și CSM, au atribuit candidatei sarcina probațiunii, în timp ce propriile

„acuzații” le-au formulat în bază de opinii fără substrat factologic suficient.

menționate în paragraful precedent. Fiind întrebată de ce cheltuielile de consum

ale populației calculate de BNS nu urmau a fi puse la baza calculării cheltuielilor,

reclamanta a menționat că, până în anul 2015, a locuit cu socrii și că aceste

cheltuieli au fost acoperite de socri. Din anul 2015, ea o locuit în chirie, care a fost

achitată de soțul ei, împreună cu serviciile comunale. De asemenea, ea a fost

ajutată de mama sa pentru acoperirea unor cheltuieli. O parte din cheltuielile de

alimentare nu au fost efectuate, produsele alimentare fiind luate de la părinții săi,

care locuiesc la țară și dețin teren arabil. În octombrie 2020, ea a procurat un

apartament, pentru care a plătit 25.000 de euro. Din această sumă, 5.000 de euro

(acceptați de Comisie) au fost economiile părinților reclamantei, 15.000 de euro

(neacceptați de Comisie) au fost împrumutați de la sora sa (care lucra în Germania

din anul 2016), 2.000 de euro (neacceptați de Comisie) au fost împrumutați de

părinți de la o rudă, alți 1.000 de euro (acceptați de Comisie) au fost împrumutați

de reclamantă de la un prieten, iar 2.000 de euro (acceptați de Comisie) au fost

împrumutați de la o bancă.

b. Argumentele celorlalți participanți

apreciere a faptelor, care nu pun în discuție caracterul echitabil al procedurii. În

cadrul audierii de la CSM, reclamanta a fost întrebată cu privire la obiecțiile sale

cu privire la erorile grave de procedură și acestea au fost combătute în hotărârea

CSM. În ceea ce privește motivarea hotărârii sale, CSM a reiterat că el a subscris

concluziilor Comisiei, care erau convingătoare, iar acest fapt înlătură necesitatea

repetării concluziilor Comisiei. CSM a solicitat respingerea contestației, ca

neîntemeiată.

a înlătura dubiile sale, solicitând respingerea contestației. Comisia a reiterat

argumentele din Raportul de evaluare. Ea a mai menționat că, potrivit standardelor

internaționale, în cazul evaluărilor externe este admisibil de a aplica standardul

probabilității ca nivel de probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu

recruta un candidat într-o funcție publică. În ceea ce privește referirea reclamantei

la Codul Fiscal, acesta nu este aplicabil procesului de evaluare externă. În cazul

reclamantei, Comisia a aplicat cheltuielile de trai corespunzătoare sărăciei

extreme. Mai mult, folosirea automobilelor în familie sporeau cheltuielile acesteia,

iar reclamanta nu a prezentat confirmări obiective privind veniturile obținute de

sora reclamantei în Germania.

12

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a CSM. Termenul de cinci zile pentru contestare a expirat duminică. 12

mai 2024. Ziua de 13 mai 2024 a fost o zi de odihnă. Contestația examinată a fost

depusă marți, pe 14 mai 2024. Prin urmare, contestația a fost depusă în termen.

de 821.534 de lei pentru perioada evaluării. Același sold negativ a fost constatat și

de către Comisie. Soldul negativ este mai mic decât pragul admisibil de 234.000

de lei pentru lei (a se vedea para. 14). Din acest motiv, CSM a constatat

nepromovarea evaluării. Reclamanta susține că CSM a comis erori la efectuarea

calculelor. CSJ trebuie să verifice dacă hotărârea CSM poate fi anulată.

a) Principii Generale

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în

considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței

judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că

impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999,

răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparare, Petrović

și Alții v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile

și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.

Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

Având în vedere că aceasta este printre primele hotărâri ale CSJ pe marginea

contestațiilor formulate în temeiul Legii nr. 65, completul a decis să dea o motivare

mai detaliată decât o cer standardele CtEDO.

de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre

următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

iii. Folosirea CCP la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați;

iv. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65

putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea

Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,

modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva

hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65.

13

2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în

sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori. În baza acestei legi a

fost creat un mecanism complex de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților

pentru funcția de judecător CSJ, iar unii judecători deja au fost numiți în funcție

după ce au promovat evaluarea.

administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt

absolut necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ. Elemente

menționate în para. 44-45 confirmă că evaluarea externă introdusă prin Legea nr.

65 este absolut necesară în sensul art. 2 alin. (2) Cod administrativ.

într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative,

procedura contenciosului administrativ, etc. Până la o argumentare concretă

privind contradicțiile dintre Legea nr. 65 și principiile Codului administrativ, CSJ

prezumă că asemenea contradicții nu există. Având în vedere că Legea nr. 65 este

o lege specială în raport cu Codul administrativ, atât timp cât contradicții cu

principiile Codului administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au

prioritate față de Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de

Legea nr. 65 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care

nu contravin scopului Legii nr. 65.

administrativ, care interzice instanței judecătorești să se pronunța cu privire la

oportunitatea unui act administrativ. Ea doar verifică exercitarea dreptului

discreționar, în modul prevăzut de art. 225 alin. (2) Cod administrativ.

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

interpretat în favoarea sa, iar inversarea sarcinii probațiunii în cazul existenței

dubiilor este inacceptabilă. Completul notează că, din motivele explicate în

secțiunea precedentă, Legea nr. 65 are prioritate față de Codul administrativ. Mai

mult, art. 225 alin. (4) Cod administrativ expres prevede posibilitatea limitării

controlului judecătoresc prin legi speciale, cum este Legea nr. 65.

nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri

de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii

14

nr. 65 prevede că persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă Comisia

are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că simpla existență a dubiilor este

suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea evaluării. Legea nr. 65

totuși cere ca acestea să nu fie simple dubii, ci unele „serioase”, adică dubiul

trebuie să rezulte din circumstanțe factologice obiective, cum ar fi, de exemplu,

încheierea unor contracte, extrase bancare sau posesia efectivă a unor bunuri

nedeclarate. Dacă dubiile Comisiei rezultă din circumstanțe factologice obiective,

îi revine deja subiectului evaluării să dovedească că dubiul Comisiei în ceea ce

privește integritatea financiară nu este întemeiat. Neonorarea acestei sarcini rezultă

în menținerea dubiilor și duce la nepromovarea evaluării.

Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire la inversarea sarcinii probațiunii

în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru. Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al

Legii nr. 65 rezultă că CSM nu face personal o evaluare separată, ci doar verifică

corectitudinea raportului de evaluare în baza materialelor prezentate de Comisie

și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. (1), cele prezentate de către

subiectul evaluării. CSM poate respinge raportul Comisiei doar dacă constată

circumstanțe de fapt bazate pe probe sau „erori procedurale” comise de Comisie

care puteau duce la o propunere opusă a Comisiei.

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de

la Veneția (a se vedea para. 34). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată per se inacceptabilă nici de către CtEDO (a se vedea hot. Xhoxhaj v.

Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

iii. Folosirea CCP la calcularea cheltuielilor subiecților evaluați

unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de

gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori

(a se vedea para. 36). Analize de acest gen sunt efectuate și în alte țări europene,

care aplică o metodologie asemănătoare (a se vedea para. 37). Cifrele obținute sunt

dezagregate după categorii de gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de

persoane în gospodărie, ce permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de

gospodăria subiectului evaluării.

anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar

marja de eroare a datelor obținute este de +/-5% (a se vedea para. 34). În cadrul

evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea. Având în vedere că

Comisia nu poate cunoaște despre valoarea bunurilor primite gratuit sau la un preț

mai mic decât cel de piață, îi revine persoanei evaluate să justifice convingător

reducerea cheltuielilor de consum în cazul său prin prisma celor 12 categorii de

cheltuieli folosite de BNS (a se vedea para. 37).

15

de realizat (mutatis mutandis Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2023)005,

para. 73). Sursele din care judecătorii și procurorii pot obține venit sunt limitate

prin lege, iar volumul lor de lucru face puțin probabilă obținerea unui venit

considerabil în plus la salariu din categoriile de activități permise de lege. Prin

urmare, ar putea fi nerezonabil de a cere judecătorului sau procurorului să confirme

venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de consum atunci când venitul

total al familiei sale este mai mic decât cheltuielile de consum ale populației, iar

partenerul său este în imposibilitate să obțină venit sau un venit mai mare.

Deoarece pot obține cu ușurință venit din alte surse decât cel de la locul de lucru

de bază și deoarece remunerarea acestora nu este fixă, această abordare nu este

aplicabilă totuși avocaților sau profesorilor universitari.

iv. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 32). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la

prevederi similare din Legea nr. 26/2022 (a se vedea para. 33).

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”. Curtea

însă nu a explicat ce înseamnă această sintagmă.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ, fapt

admis și de art. 225 alin. (4) Cod administrativ. Ea poate anula hotărârea CSM doar

în cazurile menționate de Legea nr. 65, iar, din motivele menționate în para. 48-

51, celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru anularea actului

administrativ nu sunt aplicabile.

16

exemplu, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate

de CSM nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient

pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din

Legea nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin

unui dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

mici decât suma cheltuită în mediu de o altă persoană din mediul urban. Mai mult,

în perioada 2011-2014, reclamanta a locuit împreună cu socrii, care au o

gospodărie proprie, iar cheltuielile pentru alimentație erau, în cea mai mare parte,

acoperite prin producție agrară proprie, ceea ce ar trebui să determine reducerea

CCP până la 53-55% din sumele calculate de BNS pentru anii 2011-2018, până la

65% pentru 2019-2021, iar pentru 2022, CCP ar trebui să reprezinte aproximativ

85% din sumele calculate de BNS.

cheltuielile de consum reduse propuse de reclamant, deoarece reclamanta nu a

oferit o metodologie detaliată de calcul a reducerilor sugerate. CSJ nu consideră

că poziția CSM depășește dreptul discreționar. În para. 36-39 este descrisă

metodologia de calcul a cheltuielilor de consum ale populației. O asemenea

metodologie poate genera rezultate credibile pentru a fi folosite pentru evaluarea

externă. Această evaluare are limitările sale și acestea pot fi puse în discuție în

contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către subiectul evaluării a datelor

credibile. Reclamanta solicită reducerea CCP din cauza produselor alimentare

oferite de părinții săi și a faptului că nu fumează și nu consumă alcool. Reclamanta

nu a prezentat date detaliate privind produsele alimentarea primite de la părinții

gratuit, însă susține că acest lucru i-a permis să nu procure alimente în genere în

anii 2011-2018. Pentru anii 2011-2018, reclamanta a solicitat o reducere a CCP cu

45-47%. Pentru anii 2015-2018, această reducere este mai mare decât ponderea

tuturor cheltuielilor alimentare în CCP. Posesia terenurilor agricole nu poate

genera toate produsele alimentare de care are nevoie o persoană. Acest fapt poate

reduce cheltuielile pentru alimentație, însă nu le poate exclude integral (a se vedea

para. 40). De asemenea, este improbabil pentru o familie cu copii care locuiește în

mediul urban să se alimenteze exclusiv din produsele primite gratuit de la țară. Din

aceste motive, CSJ respinge argumentul reclamantei potrivit căruia, în cazul său,

trebuiau aplicate cheltuielile de consum propuse de el, care erau mult mai mici

decât cele folosite de Comisie.

din CCP nu poate fi acceptat. Dacă reclamanta ar fi probat primirea gratuită a

alimentelor, mai rațional putea fi aplicarea cheltuielilor de alimentare din mediul

rural. Având datele din para. 40, reducerea CCP datorită produselor alimentare

17

primite gratuit și neconsumării produselor din tutun și a alcoolului putea varia, de

la an la an, cel mult între 5,5% și 14.1%. Aplicarea acestei reduceri scade soldul

negativ al reclamantei cu 120.183 de lei. Această scădere, chiar și cu validarea

celor 17.000 de euro din paragraful ulterior, nu poate reduce soldul negativ de

821.534 de lei până la pragul pentru promovarea evaluării externe de 234.000 de

lei admisibil conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65.

suma de 17.000 de euro din costul total al apartamentului de 25.000 de euro, este

eronată. CSJ notează că la dosar există recipise privind împrumutarea de către

reclamantă a 17.000 de euro, 15.000 de la sora reclamantei și 2.000 de euro de la

alte rude. Comisia a constatat, și această concluzie a fost acceptată de CSM, că

sora reclamantei nu avea resurse suficiente de a împrumuta suma de 15.000 de

euro reclamantei în anul 2020, iar reclamanta nu a făcut nicio plată pentru a restitui

pretinsul împrumut luat de la soră. Având în vedere inversarea sarcinii probațiunii

și neoferirea de către reclamantă a explicațiilor convingătoare care să confirme

existența împrumuturilor, concluzia de a nu valida cei 17.000 de euro nu depășește

dreptul discreționar și nu contravine stării de fapt. De asemenea, CSJ este de acord

cu concluzia CSM că, și în situația în care suma de 15.000 de euro ar fi fost

validată, oricum ar fi rămas un sold negativ de peste 500.000 care nu a fost

justificat de reclamantă, nici în fața CSM, nici în procedura CSJ. Ultima sumă

depășește de două ori pragul de 20 de salarii medii pe economie admisibil pentru

promovarea evaluării.

de familie în cadrul procedurii de evaluare, prin răspândirea publică a informației

cu caracter privat. Potrivit art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65, admiterea contestației

reclamantei poate avea loc doar dacă sunt constatate erori procedurale grave sau

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării. Reclamanta nu a menționat

în ce au constat erorile, adică încălcările legislației, la evaluarea sa. Regulile cu

privire la evaluarea externă, inclusiv cele cu privire la verificarea datelor cu

caracter personal și publicarea rezultatelor evaluării, nu puteau să nu fie cunoscute

de reclamantă atunci când s-a înscris în concursul pentru funcția de judecător al

CSJ. Prin înscrierea în concurs, reclamanta a acceptat implicit aceste reguli și nu

poate invoca ulterior dezacordul cu acestea.

face referire la legislația fiscală. Completul reiterează că CSM a constatat că

reclamanta nu corespunde criteriului de integritate financiară prevăzut de art. 11

alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65. Acesta se referă la averea nejustificată, care nu

poate fi calculată conform legislației fiscale. Legislația fiscală este relevantă în

cazul criteriului prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 65, care vizează

iregularitățile fiscale, însă acesta nu a fost invocat în raport cu reclamanta.

18

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1)

al Legii nr. 65/2023,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Irina Iacub cu privire la contestarea actelor

administrative.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Vladislav Gribincea

Stella Bleșceaga

19