3-12/24 — Anularea actului administrativ

3-12/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

cu privire la contestația depusă de

Mihail Lvovschi

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-12/24

Nr. PIGD 2-24070957-44419-01-3-01072024-1)

Contestație soluționată conform Legii nr. 65/2023; Relația dintre Codul

administrativ și Legea nr. 65/2023; Dreptul Comisiei Vetting de a verifica

regulile de etică și conduită profesională aplicabile avocaților în perioada

relevantă; Dreptul CSJ de a reține alte dubii decât cele constatate de

Comisia Vetting; Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

19 august 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Mihail Lvovschi

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Cabinetului Avocatului „Lvovschi Mihail”. În perioada relevantă, reclamantul

presta servicii juridice preponderent pentru Confederația Națională a Sindicatelor

din Republica Moldova („CNSM”).

al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs, candidatul

urmează să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție (Legea nr. 65).

Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamantul să nu promoveze evaluarea,

deoarece acesta nu corespunde criteriului de integritate etică. La 14 martie 2024,

CSM a acceptat raportul Comisiei și a constatat nepromovarea evaluării de către

reclamant.

anularea acesteia și a Raportului Comisiei, cu dispunerea reevaluarii sale de către

Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva CSM, iar Comisia

figurează în cerere ca persoană terță.

și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea 65 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie 2022.

Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Stela

Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării Dianei Stănilă în

concediu, ultima a fost substituită de judecătorul supleant Vladislav Gribincea.

pentru 06 august 2024. Reclamantul a pledat singur în fața CSJ. CSM a solicitat

examinarea cauzei în lipsă. Comisia a fost reprezentată de către avocații Roger

Gladei și Valeriu Cernei.

1

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023,

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți

judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși

evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea

începe cu solicitarea Comisiei adresată candidatului să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o

declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci

ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

declarațiilor și a chestionarului menționate în paragraful precedent. La 04

septembrie 2023, reclamantul a depus o cerere de prelungire a termenului de

depunere a chestionarului de etică și a declarațiilor. Comisia a prelungit termenul

cu patru zile lucrătoare. Documentele completate au fost depuse de reclamant la

08 septembrie 2023.

evaluare pentru cele patru criterii de integritate, Comisia a evaluat conformitatea

cu aceste criterii în ultimii cinci, 10 și, respectiv, 12 ani. În funcție de criteriu,

perioada evaluării a cuprins anii 2018-2022, 2013-2022 și 2011-2022.

informații suplimentare până la 13 octombrie 2023. El a răspuns în termenul oferit.

La 20 octombrie 2023, Comisia a solicitat din nou reclamantului să prezinte

informații suplimentare, iar reclamantul a răspuns în termen.

aspecte care trezesc dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor etice. El a fost invitat la audierea programată pentru 18 ianuarie 2024.

închisă, însă Comisia a respins solicitarea.

publică. Reclamantul a invocat în fața Comisiei că nu are completări sau corectări

la chestionarul de etică pe care l-a prezentat pe 08 septembrie 2023, reafirmând

corectitudinea răspunsurilor sale.

în privința reclamantului. Comisia a constatat că în privința reclamantului planează

dubii serioase privind integritatea etică (art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 65),

care nu permit promovarea evaluării. Acestea se referă la implicarea subiectului în

înstrăinarea patrimoniului CNSM la preț diminuat. Comisia a mai menționat și alte

dubii, însă nu le-a pus pe ultimele la baza Raportului. Acestea se refereau la:

2

a) Proprietatea de facto asupra apartamentului înregistrat pe numele tatălui

reclamantului și originea surselor pentru achiziționarea acestuia;

b) Relația cu „Ductil Steel” S.A. și „Mechel Group”, servicii juridice oferite pe

durata angajării sale la „Ductil Steel” S.A. (2010-2012) și serviciile de

avocatură prestate pentru „Mechel Group” (2008-2010);

c) Cheltuieli inexplicabil de mari în valoare de 50.000 EUR și 23.900 USD în

perioada 2008-2014;

d) Gestionarea bunurilor mobile și folosirea cu titlul gratuit a unui apartament.

2022 pentru CNSM, care este o perioadă lungă și continuă. Acest fapt îi permitea

să cunoască destul de bine starea de lucruri de la CNSM. Reclamantul a fost

contractat de CNSM fără concurs. În perioada 2004-2006 el a fost angajat al altui

sindicat, care era condus atunci de Președintele CNSM. În cadrul interviului,

reclamantul a recunoscut că primea indicații direct de la Președintele CNSM și că

dânsul cunoștea că împotriva ultimului au fost pornite anterior mai multe cauze

penale, însă toate au fost încetate. În anul 2021 Președintele CNSM, cel care l-a

contractat pe reclamant în anul 2012, a fost demis pe motiv că a adus atingere

intereselor patrimoniale și imaginii CNSM.

CNSM, pentru care nu plătea chirie. Din contra, contractul semnat de reclamant cu

CNSM prevedea că CNSM va asigura avocatul cu spațiu de muncă, rechizite de

birou, telefon, copiator, etc. Onorariul primit de reclamant de la CNSM era fix,

indiferent de timpul petrecut de avocat pentru executarea sarcinilor. El a primit cea

mai mare parte a onorariilor pentru serviciile avocațiale de la CNSM și

organizațiile afiliate acesteia (98%, în perioada anilor 2015-2022). Reclamantul

executa și alte sarcini decât cele specifice unui avocat, precum obținerea

certificatelor de la cadastru, sau gestionarea patrimoniului și întocmirea proiectelor

de acte pentru Consiliul CNSM. Reclamantul a recunoscut că el a consultat

conducerea CNSM cu privire la tranzacțiile de vânzare a patrimoniului CNSM,

însă el nu a fost implicat în evaluarea patrimoniului vândut, sau în identificarea

cumpărătorilor pentru acest patrimoniu.

spațiul public din Republica Moldova în legătură cu presupusele înstrăinări

frauduloase ale proprietăților sale, la prețuri subevaluate. În anii 2016-2021 au fost

publicate cel puțin trei articole de investigație efectuate de entități media diferite

care informau despre vânzarea bunurilor CNSM la prețuri derizorii. Procuratura

Generală a inițiat în trecut trei anchete penale împotriva factorilor de decizie din

cadrul CNSM pentru presupuse abuzuri și excese de putere în exercitarea

atribuțiilor de serviciu.

de anchetă pentru clarificarea circumstanțelor de înstrăinare a proprietăților

3

sindicatelor (Comisia de anchetă). În aprilie 2021, Comisia de anchetă a prezentat

un proiect de raport potrivit căruia majoritatea proprietăților sindicatelor au fost

înstrăinate fraudulos de către sindicate înainte de anul 2012. Proiectul de raport

menționează subevaluarea proprietăților și vânzarea acestora către companii care

au legături sau sunt deținute de Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Ulterior,

proprietățile au fost vândute sau ipotecate la prețuri mult mai mari.

reclamantul a consiliat CNSM. La întrebările adresate comisiei privind înstrăinarea

proprietăților CNSM, reclamantul a comunicat că prestează servicii de consultanță,

redactează regulamente interne, documente pentru Consiliul CNSM și contracte.

Referitor la gradul de implicare în tranzacțiile de vânzare-cumpărare efectuate de

CNSM în perioada 2015-2022, reclamantul a răspuns că obținea

certificatele/documentele cerute de legislație pentru tranzacții și le prezenta la

notar, precum și redacta hotărârile organului colegial de conducere necesare pentru

încheierea tranzacțiilor, în forma solicitată de notar.

asistență juridică prestate de reclamant în perioada 2011-2022. În plus, CNSM a

furnizat informații privind tranzacțiile de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile

ale CNSM în care a fost implicat acesta:

1) contractul de vânzare-cumpărare din 23 decembrie 2015 a imobilului

amplasat pe strada Kiev din mun. Chișinău;

2) contractul de vânzare-cumpărare din 19 august 2015 a imobilului amplasat

pe strada Alexandr Pușkin din mun. Chișinău;

3) contractul de vânzare-cumpărare din 05 decembrie 2016 a imobilului

amplasat pe strada Alexei Șciusev din mun. Chișinău;

4) contractul de vânzare-cumpărare din 13 februarie 2018 a bunurilor imobile

amplasate pe strada Podgorenilor din mun. Chișinău;

5) contractul de vânzare-cumpărare din 21 mai 2018 a imobilului amplasat pe

strada nucilor din mun. Cahul;

6) contractul de vânzare-cumpărare din 20 mai 2019 a imobilelor amplasate pe

strada Salcîmilor din mun. Bălți.

de vânzare-cumpărare din 20 mai 2019 a imobilelor CNSM amplasate în mun.

Bălți. Reclamantul a acționat în baza unei procuri, iar prețul de vânzare a

imobilelor a fost de 2.400.000 de lei. Imobilele vândute erau opt construcții cu

suprafața de 2.722 m.p.. Un raport de evaluare a evaluat doar construcțiile, fără

terenul adiacent imobilului (3,4 hectare). Potrivit Comisiei parlamentare de

anchetă, prețul real al imobilului vândut era de 11 ori mai mare.

2018, reclamantul a fost implicat în încheierea altor cinci contracte de înstrăinare

4

a imobilelor CNSM. Comisia a conchis că reclamantul a avut un rol esențial în

procesul de înstrăinare a imobilelor CNSM, iar fără cunoștințele și implicarea

reclamantului nu ar fi fost posibil ca conducerea CNSM să efectueze înstrăinările,

care păreau a fi frauduloase.

imobilelor CNSM, reclamantul a încălcat grav art. 54 alin. (3) și art. 57 al Legii cu

privire la avocatură. Art. 54 alin. (3) interzice avocatului să acționeze contrar

intereselor legitime ale clientului, iar art. 57 obligă avocatul să studieze minuțios

cauze încredințate și să acționeze cu bună credință, respectând interesele clientului.

Avocatul nu a informat clientul că bunurile acestuia urmează a fi vândute la prețuri

prea mici, ceea ce-l putea prejudicia. Aceasta este contrar și art. 1 Capitolul II din

Codul deontologic al avocatului.

discutat raportul Comisiei și a fost constatată nepromovarea evaluării de către

reclamant. Conform înregistrării video a ședinței CSM, până la adoptarea hotărârii,

CSM a discutat cu reclamantul despre dubiile stabilite în raportul Comisiei, iar

reclamantul a reiterat argumentele sale prezentate anterior. De asemenea, el a

anexat o explicație scrisă prin care și-a menținut poziția privind dezacordul cu

raportul Comisiei de evaluare, care se referă la implicarea subiectului în

înstrăinarea patrimoniului CNSM. CSM a considerat neconvingătoare

argumentele reclamantului că el nu putea cunoaște că prețul imobilelor era prea

mic, având în vedere prețul anormal de mic la care acestea au fost vândute. În

hotărârea sa, CSM a acceptat dubiile reținute de către Comisia de evaluare și

argumentele ei, precum și a considerat drept dubiu suplimentar care duce la

nepromovare gestionarea bunurilor mobile și folosirea cu titlul gratuit a unui

apartament. CSM a subliniat că reclamantul, invocând neconvingător protecția

vieții private, a refuzat să comunice, atât CSM cât și Comisiei, cine este

proprietarul apartamentului în care locuiește de mai mulți ani fără a plăti chirie.

CSM a mai reiterat că judecătorul trebuie să respecte cele mai înalte standarde de

integritate și responsabilitate. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată

reclamantului la 14 martie 2024.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:

5

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a

sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,

în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o

decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile

Omului;”

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un

raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind

promovarea sau nepromovarea evaluării.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu

votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot

abține de la vot.

(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

6

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza

dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele

evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe

care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de

a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul

evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.

(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării;

... .”

împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea lege. Partea relevantă a

art. 18 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea

procedurii de evaluare.

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

7

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

unor prevederi oarecum similare din Legea 26/2022. În para. 83 al hotărârii sale

Curtea Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar

al actelor emise ca urmare a evaluării externe:

„83. Curtea admite că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul

urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. ...

obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la

erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această

soluție însoțită de competența completului special de a examina

„circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat

sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale

abordate de candidații nepromovați.”

juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în

materie juridică, normelor materiale și procedurale și să rezulte dintr-o conduită

profesională și corectă.

următoarea:

„Articolul 54. Obligațiile avocatului:

(1) Avocatul este obligat:

...

k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului și prevederile

statutului profesiei de avocat.

…..

(3) Avocatul nu are dreptul să acționeze contrar contrar intereselor legitime

ale clientului.

Articolul 57 din Statutul profesiei de avocat :

(1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost

încredințate, să se prezinte la fiecare termen stabilit și să manifeste

conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat.”

următoarele:

„Articolul 1 din Preambul.

...

8

(2) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie acordarea asistenței

juridice calificate persoanelor fizice și juridice în apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor lor legitime.

...

Articolul 2. Cap. II

...

(2) Avocatul își consultă clientul în mod conștiincios și își informează cu

diligență clientul cu privire la evoluția cauzei ce i-a fost încredințată.

...

(7) Deși interesul clientului este primordial, avocatul nu-și va subordona

integritatea personală și profesională clientului său. Avocatul nu este în drept

să accepte o propunere frauduloasă și este obligat să acționeze în conformitate

cu legea.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea reevaluarii sale de către

Comisie. Potrivit reclamantului, în privința sa au fost admise erori procedurale

grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea evaluării. Deși CSM a

constatat că reclamantul nu corespunde doar criteriului de integritate etică prevăzut

de art. 11 alin. (2) lit a) din Legea nr. 65, CSM nu a explicat cum deschiderea

inexplicabilă a conturilor bancare sau folosirea cu titlu gratuit al unui imobil

contravin grav regulilor de conduită profesională a avocaților. Prețul de vânzare al

bunurilor a fost stabilit în baza unor evaluări efectuate de profesioniști, iar prețul

indicat în proiectul de raport al Comisiei parlamentare de anchetă ar putea fi greșit.

CSM nu a combătut acest argument, deși el a fost invocat în ședință. Reclamantul

mai susține că nu a fost implicat în obținerea rapoartelor de evaluare a imobilelor

și nu a participat la negocierea prețului. Toate hotărârile Comitetului Confederal

CNSM cu privire la înstrăinarea imobilelor au fost adoptate unanim.

contestație. În opinia acestuia, concluzia CSM de a reține dubii suplimentare care

conduce la nepromovarea evaluării, faptul că în perioada anilor 2014-2016 a avut

deschise 26 conturi bancare de depozit, a acordat împrumuturi bănești rudelor și

prietenilor și a folosit cu titlul gratuit un apartament prin prisma aspectelor de

integritate etică, este rezultatul unei examinări vădit arbitrare. Reclamantul susține

că a acționat în strictă conformitate cu solicitările și împuternicirile acordate de

CNSM, care s-a finalizat cu obținerea rezultatului dorit de client. Aceasta nu poate

fi considerată încălcare gravă a regulilor de conduită etică și profesională a

avocatului. Reclamantul a recunoscut în ședință că terenul de 3.4 hectare aferent

9

imobilelor din mun. Bălți care au fost vândute nu au fost evaluate, susținând că

erau proprietate publică. El de asemenea a recunoscut că a fost implicat în toate

cele șase tranzacții de înstrăinare a imobilelor CNSM (a se vedea para. 21).

b. Argumentele celorlalți participanți

pofida faptului că Comisia nu a reținut acest dubiu, CSM a considerat drept dubiu

care duce la nepromovare inclusiv gestionarea bunurilor mobile și folosirea cu titlu

gratuit a unui apartament. CSM a solicitat respingerea contestației.

suficiente pentru a înlătura dubiile sale, solicitând respingerea contestației.

Comisia a reiterat argumentele din Raportul de evaluare. Cu referire la implicarea

reclamantului în înstrăinarea patrimoniul CNSM, Comisia a acceptat prețurile de

piață determinate în Raportul Comisiei Parlamentare și că această acțiune a

Comisiei se încadrează în limitele standardului balanței probabilităților, combinată

cu incapacitatea sau nedorința reclamantului de a proba contrariul. Comisia a mai

atras atenția că reclamantul cunoștea despre investigațiile jurnalistice făcute până

la anul 2019 cu privire la înstrăinarea la un preț mic a imobilelor CNSM.

Reclamantul chiar este citat în investigația Ziarului de Gardă din anul 2017. Art.

57 alin. 8 din Statutul profesiei de avocat obligă avocatul de a atenționa clientul

asupra greșelilor.

MOTIVAREA INSTANȚEI

CSM. Contestația examinată a fost depusă pe 19 martie 2024, în a cincea zi de la

comunicarea hotărârii motivate a CSM, adică a fost depusă în termen.

a) Principii generale

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ ia în

considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței

judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă ca

impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999,

răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović

și Alții v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile

și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.

Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre

următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;

10

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

iii. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

i. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65

putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea

Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,

modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva

hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65.

2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în

sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori. În baza acestei legi a

fost creat un mecanism complex de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților

pentru funcția de judecător CSJ.

administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt

absolut necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ. Elementele

menționate în para. 44-45 confirmă că evaluarea externă introdusă prin Legea nr.

65 este absolut necesară în sensul art. 2 alin. (2) Cod administrativ.

într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative,

procedura contenciosului administrativ, etc. Până la o argumentare concretă

privind contradicțiile dintre Legea nr. 65 și principiile Codului administrativ, CSJ

prezumă că asemenea contradicții nu există. Având în vedere că Legea nr. 65 este

o lege specială în raport cu Codul administrativ, atât timp cât contradicții cu

principiile Codului administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au

prioritate față de Codul administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de

Legea nr. 65 prevederile Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care

nu contravin scopului Legii nr. 65.

administrativ, care interzice instanței judecătorești să se pronunța cu privire la

oportunitatea unui act administrativ. Ea doar verifică exercitarea dreptului

discreționar, în modul prevăzut de art. 225 alin. (2) Cod administrativ.

ii. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri

11

de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii

nr. 65, potrivit căruia persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă

Comisia are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că simpla existență a

dubiilor nu este suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea

evaluării. Legea nr. 65 cere ca acestea să fie „serioase”, adică dubiul trebuie să

rezulte din circumstanțe factologice obiective, cum ar fi, de exemplu, încheierea

unor contracte, extrase bancare, posesia efectivă a unor bunuri nedeclarate, etc.

Dacă dubiile Comisiei rezultă din circumstanțe factologice obiective, îi revine deja

subiectului evaluării să dovedească că dubiul Comisiei nu este întemeiat.

Neonorarea acestei sarcini rezultă în menținerea dubiilor și nu oferă Comisiei o

altă opțiune decât să propună CSM nepromovarea evaluării.

Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire la inversarea sarcinii probațiunii

în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru. Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al

Legii nr. 65 rezultă că CSM nu poate să facă o evaluare separată, ci doar verifică

corectitudinea raportului de evaluare în baza materialelor prezentate de Comisie

și, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. (1), cele prezentate de către

subiectul evaluării. CSM poate respinge raportul Comisiei doar dacă constată

circumstanțe de fapt bazate pe probe sau „erori procedurale” comise de Comisie

care puteau duce la o propunere opusă a Comisiei.

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de

la Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii, în cazul suspiciunilor cu privire

la averi, nu a fost considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hot.

Xhoxhaj v. Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

financiară) sunt, în cea mai mare parte, disponibile subiectului evaluat și nimeni

nu cunoaște mai bine aceste aspecte, care deseori nu sunt publice. Aceasta

deosebește verificarea integrității financiare de aspectele verificate în temeiul art.

11 alin. (2) al Legii nr. 65 (integritatea etică). Încălcarea regulilor de etică,

comportamentul arbitrar, emiterea actelor arbitrare, incompatibilitățile sau

conflictele de interese nu pot fi prezumate. Ele trebuie stabilite de către Comisie și

de CSM, fapt care rezultă implicit și din textul art. 11 alin. (2) al Legii nr.

252/2023. Aceasta însă nu exclude dreptul Comisiei și al CSM de a cere

subiectului evaluat să explice corespunzător comportamentul său, și, în cazul

neonorării acestei obligații, să constate că subiectul nu corespunde criteriului de

integritate etică.

iii. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

12

evaluării”. Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după o hotărâre a Curții

Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la prevederi similare din

Legea nr. 26/2022.

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de Legea nr. 65, iar, din

motivele menționate în para. 46-47, celelalte temeiuri prevăzute de Codul

administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

urmare poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de CSM

nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru

nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din Legea

nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin unui

dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

etică prevăzut de art. 11 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 65, din două motive:

a) implicarea reclamantului în înstrăinarea imobilelor CNSM la prețuri mici;

b) incertitudinile legate de 26 de conturi bancare de depozit, împrumuturi

acordate și folosirea cu titlu gratuit a unui apartament timp de cinci ani.

CSM a constatat că, în anii 2012-2019 CNSM a încheiat cel puțin șase tranzacții

prin care a vândut imobile ce îi aparțineau. CNSM a apărut în mod repetat în mass-

media din Republica Moldova în legătură cu presupusele înstrăinări suspecte ale

proprietăților sale. Jurnaliștii au raportat de câteva ori până în anul 2018 despre

vânzarea imobilelor CNSM la prețuri mult mai mici decât cele de piață.

Procuratura Generală a inițiat trei cauze penale împotriva factorilor de decizie din

13

cadrul CNSM cu privire la aceste fapte, însă toate cauzele penale au fost încetate

până în anul 2014. Aceste fapte nu au fost contestate de reclamant și se consideră

stabilite.

prestat servicii către CNSM legate de gestionarea patrimoniului acesteia, inclusiv

că a fost implicat în încheierea a cel puțin cinci din cele șase tranzacții de

înstrăinare a imobilelor CNSM. El a pregătit proiectele actelor care au fost

aprobate de Consiliul CNSM și a semnat în numele CNSM contractul din 20 mai

selectarea companiei de evaluare, sau în identificarea cumpărătorilor. El a mai

susținut că nu putea cunoaște că prețul la care au fost vândute bunurile sunt prea

mici.

relevante doar încălcările regulilor de etică și conduită profesională comise în

ultimii cinci ani până la începutul evaluării. Evaluarea reclamantului a început în

24 august 2023, iar în cadrul evaluării puteau fi luate în considerare doar încălcările

care au avut loc începând cu 24 august 2018. În această perioadă, a fost încheiată

doar tranzacția din 20 mai 2019, prin care CNSM a vândut opt construcții în mun.

Bălți, cu o suprafață totală de 2.722 m.p., amplasate pe un teren de 3.4 ha., la un

preț de 2.4 milioane de lei (a se vedea para. 22).

termenului limită de cinci ani prevăzut de art. 11 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 65,

poate fi analizată doar o singură tranzacție, cea din 20 mai 2019, faptul că

reclamantul a fost implicat până în anul 2019 și în alte tranzacții similare nu poate

fi trecut cu vederea, precum nu poate fi neglijată nici apropierea profesională a

reclamantului față de conducerea CNSM.

susține că nu putea avea dubii cu privire la valoarea de piață a celor opt clădiri,

care erau într-o stare precară. CSM a respins acest argument, deoarece,

reclamantul, în calitate de jurist cu experiență în gestionarea patrimoniului și a

resurselor, lucrând pentru CNSM mai mult de 10 ani, nu putea să nu cunoască

despre suspiciunile de nereguli la vânzarea imobilelor de către CNSM, mai ales

având în vedere investigațiile jurnalistice legate de înstrăinarea patrimoniului

CNSM apărute până în anul 2019 (a se vedea para. 40).

depășirea limitelor dreptului discreționar. Completul notează, în susținerea acestei

concluzii, că prețul de vânzare din contractul din 20 mai 2019 era scăzut, de circa

880 de lei (45 de euro) per m.p., ceea ce este de câteva ori mai mic decât prețurile

de piață la ziua încheierii tranzacției. Conform datelor disponibile public cercetate

din oficiu, în temeiul art. 22 alin. (1) Cod administrativ, în anul 2019 prețul minim

al unui m.p. de spațiu comercial din mun. Bălți era de circa 200 de euro.

Reclamantul a susținut că starea clădirilor vândute era proastă, iar suprafața

14

acestora era mare. Completul este de acord cu reclamantul că acești factori pot

determina un preț mai redus, însă aceasta nu poate explica o scădere a prețului de

patru ori. Completul mai subliniază că cele opt clădiri erau amplasate pe un teren

de 3.4 ha, care erau proprietatea statului. La ziua vânzării, acest teren putea fi

privatizat de către proprietarul clădirilor la un preț modic, mult mai mic decât cel

de piață. Valoarea acestui teren nu a fost stabilită de către evaluatori și nu a fost

inclusă în prețul de vânzare, deși aceasta putea fi chiar mai mare decât valoarea

clădirilor vândute.

prețul de vânzare al clădirilor era de peste 10 ori mai mic decât cel de piață. În timp

ce evaluarea Comisiei parlamentare de anchetă ar putea să nu fie foarte exactă,

diferența de câteva ori dintre prețul de piață și cel de vânzare nu putea să nu

trezească dubiile unui specialist de bună credință care se ocupă de mai mulți ani

de gestionarea averii companiilor.

care au fost ulterior obiect al investigațiilor jurnalistice care sugerau că bunurile

au fost vândute la un preț prea mic. Reclamantul a fost implicat în cel puțin cinci

din cele șase tranzacții imobiliare (a se vedea para. 21). Aceste tranzacții nu erau

unele de rutină, ci unele care aveau loc odată în an, sau și mai rar, și vizau active

valoroase ale CNSM.

efectuate până în anul 2019 trebuiau să trezească vigilența oricărui avocat

responsabil. Faptul că de câteva ori jurnaliștii au exprimat în investigațiile sale

publice suspiciuni privind vânzarea averii CNSM la prețuri prea mici, nu puteau

să nu alarmeze reclamantul. Mai mult chiar, investigația Ziarului de Gardă din anul

2017 menționează și declarația reclamantului. El a fost contactat de jurnaliști și

întrebat despre suspiciunile de înstrăinare a averii CNSM la prețuri prea mici.

valoroase, iar organizarea licitației putea rezulta într-un preț mai bun de vânzare.

De asemnea, la evaluare nu a fost luat în calcul terenul de câteva hectare pe care

se aflau imobilele vândute, care putea fi achiziționat de proprietar la un preț modic.

Reclamantul a recunoscut în ședința CSJ că el nu a recomandat CNSM să vândă

imobilele la licitație. El nu a oferit o explicație plauzibilă pentru această omisiune.

Orice avocat are obligația nu doar de a apăra drepturile clientului în sens strict

juridic, ci și de a-l consilia strategic asupra modului în care clientul își poate

gestiona patrimoniul în cel mai eficient mod. Printr-o astfel de abordare, avocatul

nu doar răspundea intereselor imediate ale clientului, ci îi oferea o perspectivă pe

termen lung, asigurând o maximizare a profitului și o consolidare a poziției juridice

și economice asupra bunurilor deținute.

suspiciunea privind implicarea în înstrăinarea averii CNSM la prețuri subevaluate.

CSM de asemenea a examinat acest aspect cu participarea reclamantului. Nici în

15

fața Comisiei, nici în fața CSM, reclamantul nu a prezentat probe care să confirme

că prețul tranzacției din 20 mai 2019 nu era vădit nerezonabil. Acestea puteau fi

comparate cu tranzacții similare încheiate în aceeași perioadă de alte persoane, fie

printr-o justificare minuțioasă și convingătoare a prețului diminuat al contractului

din 20 mai 2019. El nu a făcut acest lucru, chiar dacă Legea nr. 65 prevede

inversarea sarcinii probațiunii (a se vedea para. 52).

manifesta conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat.

Obligația de conștiinciozitate impune avocatului un comportament diligent,

responsabil și scrupulos în apărarea intereselor clientului său. Având în vedere cele

de mai sus, această obligație nu a fost onorată. Acest fapt contravine și Cap. 2 art.

2 alin. (2) ale Codului deontologic al avocaților (a se vedea para. 36). Această

neonorare a obligațiilor profesionale de către reclamant a afectat în mod clar

interesele legitime ale clientului său, CNSM, ceea ce nu este conform cu art. 54

alin. (3) din Legea cu privire la avocatură. Aceste omisiuni nu au fost unele minore.

În asemenea circumstanțe, concluzia CSM că prin aceste inacțiuni reclamantul a

încălcat grav art. 54 alin. (3), art. 57 al Legii cu privire la avocatură și Codul

deontologic al avocaților, nu depășește dreptul discreționar. Prin urmare, în partea

implicării reclamantului în tranzacția din 20 mai 2019, contestația nu poate fi

admisă.

lit. b) de mai sus), potrivit art. 17 alin. (2) al Legii 65, atunci când primește prima

dată raportul Comisiei, CSM poate admite sau respinge raportul. O altă opțiune nu

este posibilă (a se vedea para. 31). Această prevedere nu poate fi interpretată ca

interzicând CSM să accepte unele dubii care nu au fost puse de către Comisie la

baza raportului, sau să respingă anumite dubii ale Comisiei, când acestea nu

schimbă recomandarea Comisiei.

lit. a) al Legii nr. 65. Completul este de acord cu reclamantul că regulile de etică

și conduită profesională a avocatului nu interziceau niciodată avocaților să

deschidă conturi bancare de depozit, să ofere împrumuturi, sau să folosească

gratuit bunurile altor persoane. Prin urmare, aceste dubii nu pot cădea sub incidența

art. 11 alin. (2) lit. a) al Legii nr. 65, iar CSM a comis o eroare în acest sens. Totuși,

având în vedere standardul din para. 57 și constatarea din para. 70, această eroare

nu este suficientă pentru a admite contestația.

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 al Legii nr.

65/2023,

16

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Mihail Lvovschi împotriva hotărârii CSM nr.

112/10, din 14 martie 2024.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Vladislav Gribincea

Stella Bleșceaga

17