3-18/24 — Anularea actului administrativ

3-18/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de

Andrian Ciobanu

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-18/24

Nr. PIGD 2-24078207-01-3-15072024)

Calcularea cheltuielilor de consum ale populației (CCP) când acestea depășesc

venitul familiei judecătorului și în cazul produselor alimentare, îmbrăcămintei și

încălțămintei primite gratuit; Justificarea ajutorului material primit de la fosta soție

și rudele acesteia; Tratarea pretins discriminatorie a reclamantului; Depunerea de

către judecător, foarte frecvent, pe parcursul a câțiva ani, a unor sume mari de bani

în jocuri de noroc și etica profesională a judecătorului; Nedeclararea abținerii de

către judecător în peste 20 de cauze în care părțile erau reprezentate de doi avocați

cu care judecătorul a călătorit de câteva ori peste hotare la odihnă; Respingerea

argumentului cu privire la incompatibilitatea unui membru internațional al

Comisiei de evaluare de a fi membru de partid.

04 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Andrian Ciobanu

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Stella Bleșceaga, judecători,

cu participarea grefierului Ion Cupcea,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

Apel Nord din anul 2016.

al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs, candidatul

urmează să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție (Legea nr. 65).

Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamantul să nu promoveze evaluarea.

discutat raportul Comisiei. Conform înregistrării video a ședinței CSM, până la

adoptarea hotărârii, CSM a discutat cu reclamantul aproximativ o oră despre

dubiile stabilite în raportul Comisiei, iar reclamantul a reiterat argumentele sale

prezentate Comisiei. Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată prin email

reclamantului pe 12 iulie 2024.

nepromovarea evaluării de către reclamant, deoarece acesta nu corespundea

criteriilor de integritate financiară și etică. CSM a reținut că evaluarea a fost

desfășurată de Comisie cu respectarea procedurii, iar argumentele reclamantului

nu sunt convingătoare. CSM a preluat motivarea expusă de Comisie și a constatat

că toate dubiile descrise în raport și-au găsit confirmare, iar reclamantul nu

corespunde cu criteriile stabilite la art. 11 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) lit. a) din

Legea nr. 65/2023.

anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea reevaluării sale de către

Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva CSM, iar Comisia

figurează în cerere ca persoană terță.

Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării judecătorului

1

Diana Stănilă în concediu, ultima a fost substituită de judecătorul supleant

Vladislav Gribincea.

reclamant. La 05 august 2024, și Comisia a depus referință. Ambii au solicitat

respingerea contestației ca neîntemeiată.

singur cauza în fața CSJ. Reprezentantul CSM nu s-a prezentat, iar Comisia a fost

reprezentată de către avocații Daniel Cobzac și Carolina Cebeș. La această ședință,

instanța a admis cererea reclamantului privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate pentru controlul constituționalității art. 11 alin. (2), alin. (3),

art. 17 alin. (2), art. 17 alin. (4) și alin. (5) precum și art. 18 alin. (21) pct. 2) și alin.

(22) din Legea nr. 65. Instanța a suspendat examinarea cauzei. La 16 ianuarie 2025,

Curtea Constituțională a adoptat hotărârea nr. 2/2025, în care a recunoscut

constituționale majoritatea prevederilor contestate.

au prezentat reprezentantul CSM, Olesea Ciobanu, și reprezentantul Comisiei,

avocatul Daniel Cobzac. Reclamantul a solicitat continuarea examinării cauzei în

lipsa sa. Instanța a respins cererea reclamantului privind reluarea examinării cauzei

în fond și a trecut la pledoarii, în care au luat cuvântul reprezentanții prezenți.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției”, la 30 martie 2023

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 65. Conform acestei legi, toți

judecătorii CSJ și candidații pentru funcția de judecător al CSJ sunt supuși

evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Evaluarea

începe cu solicitarea Comisiei adresată candidatului să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o

declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în ultimii cinci

ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

de judecător al CSJ. La 24 august 2023, Comisia a solicitat reclamantului

completarea declarațiilor și a chestionarului menționate în paragraful precedent.

Acestea au fost prezentate Comisiei la 28 august 2023.

prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) (justificarea averii) a fost evaluat pentru perioada

2011-2022, iar pragul averii nejustificate peste care se consideră că persoana nu a

promovat evaluarea a fost stabilit conform salariului mediu lunar prognozat pe

economie din anul 2023. În anul 2023, acesta a fost de 11.700 lei, iar pragul în

cazul reclamantului a fost de 234.000 lei.

2

privire la unele aspecte și prezentarea informațiilor suplimentare. Potrivit

reclamantului, el nu a recepționat întrebările transmise. La 17 octombrie 2023,

Comisia a solicitat din nou reclamantului să prezinte informații suplimentare.

Reclamantul a răspuns în termen de această dată. La 06 noiembrie 2023, Comisia

a solicitat din nou reclamantului să prezinte informații suplimentare, iar

reclamantul a răspuns Comisiei în termen. La 14 noiembrie 2023, Comisia a

solicitat din nou reclamantului să prezinte informații suplimentare, iar reclamantul

a răspuns în termen și de această dată.

ceea ce privește integritatea financiară și respectarea criteriilor etice de către

acesta. El a fost invitat la audierea programată pentru 15 ianuarie 2024.

publică. Acesta a solicitat la 05 ianuarie 2024 ca audierea să nu fie publică, însă

Comisia a respins solicitarea. După audiere, la 19 și 25 aprilie 2024, reclamantul a

prezentat documente suplimentare. Comisia le-a inclus în dosarul de evaluare.

privința reclamantului. Comisia a constatat că cheltuielile reclamantului pentru

anii 2011-2013, 2020-2022 depășeau veniturile cu mai mult de 234.000 de lei.

Comisia a mai stabilit dubii serioase determinate de faptul că, practicând jocurile

de noroc, reclamantul a încălcat grav normele de etică și conduită profesională a

judecătorilor. Un ultim aspect identificat de comisie privește dubiile serioase cu

privire la respectarea de către reclamant a criteriului privind integritatea etică,

determinate de faptul că acesta a admis conflicte de interese atunci când a

examinat, fără a declara abținere, cazurile în care au fost implicați doi avocați

cunoscuți ai reclamantului. Din acest considerent, Comisia a propus ca reclamantul

să nu promoveze evaluarea externă din cauza necorespunderii cu criteriile stabilite

la art. 11 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65.

a. Dubiile privind integritatea financiară a reclamantului

Anul Venit (MDL) Cheltuieli (MDL) Sold negativ

(MDL)

Cheltuieli CCPNotă

Total

reclamant

2011 58.800 40.203 79.248 119.451 - 60.651

2012 71.460 38.365 74.654 113.019 - 41.559

2013 96.655 38.189 86.544 124.733 - 28.078

2020 499.806 478.583 118.224 596.807 - 97.001

2021 637.382 724.004 51.144 775.148 - 137.766

2022 328.160 459.839 63.720 523.559 - 195.339

3

Total sold negativ - 560.454

NOTĂ: Cheltuielile de Consum ale Populației, conform datelor Biroului Național de Statistică.

în perioada de evaluare, Comisia constată că acesta a acumulat un sold negativ

total de 560.454 de lei. Această sumă depășește pragul de 20 salarii medii (234.000

de lei) prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65, ce echivalează cu lipsa

de integritate financiară.

averii inexplicabile. Două aspecte sunt aplicabile mai multor ani în care a fost

identificată o avere inexplicabilă: (a) respingerea cheltuielilor de consum pentru

populație și includerea sprijinului financiar din partea socrilor și a fostei soții; și

(b) calculele efectuate de Comisie legate de jocurile de noroc. Alte două aspecte

ridicate de subiect se referă doar la unii ani, și anume la calcularea rambursării

împrumutului în 2011 și presupusa atribuire eronată la cheltuieli a împrumutului

de la „Easy Credit” în anul 2022.

financiar din partea socrilor și a fostei sale soții, Comisia a stabilit că, la începutul

perioadei de evaluare, gospodăria subiectului era formată din patru persoane: soția

sa, doi fii și el însuși. La 24 mai 2015, în familia sa a apărut cel de-al treilea copil.

La 07 aprilie 2020, subiectul a divorțat. Soția a acoperit cheltuielile pentru

întreținerea copiilor în perioada 2021-2022. În scopul identificării CCP ale

subiectului, Comisia a calculat că gospodăria subiectului a avut patru persoane

între 2011-2015, cinci persoane între 2016-2019, patru persoane pentru 2020 și o

persoană pentru 2021-2022. Subiectul a declarat că toate produsele alimentare

principale (legume, carne, lapte, ouă, fructe și altele) erau aduse săptămânal de la

socri. Aceștia creșteau animale, păsări și diverse culturi agricole. De asemenea, că

socrii săi desfășurau activități pe bază de patentă și vindeau haine și încălțăminte.

El lua de la ei haine și încălțăminte pentru dânsul, soție și copii, iar deseori soția

acestuia lua bani pentru utilități. Comisia a stabilit existența unei patente de

întreprinzător înregistrate pe soacra reclamantului, valabilă pentru perioada 08

iulie 2011 - 17 aprilie 2014, însă nu a putut confirma venitul real rezultat din

ținerea livezilor, a fermei și din activitatea pe baza patentei. De asemenea, Comisia

nu a putut stabili valoarea concretă a ajutorului financiar primit de gospodăria

subiectului de la socri în fiecare an. Acesta nu a clarificat ce parte din CCP a fost

acoperită de acest sprijin. În declarațiile sale de avere și interese personale pentru

anii respectivi, reclamantul nu a declarat niciun sprijin financiar în calitate de venit.

Comisia nu a dispus de suficiente informații pentru a concluziona că socrii

reclamantului aveau capacitatea financiară de a acoperi cheltuielile de trai ale

subiectului și, prin urmare, a soldului financiar negativ acumulat în perioada 2011-

2013 și 2020-2022. Datele acumulate de la SFS și ASP arată că gospodăria socrilor

reclamantului a avut în mod constant un venit net total mai mic decât CCP.

Comisia a respins argumentul reclamantului cu privire la CCP.

4

trai ale gospodăriei sale erau acoperite de fosta soție, care lucra peste hotare și

transfera sau aducea bani cheltuiți ulterior pentru întreținerea copiilor. Potrivit

reclamantului, începând cu 2019, fosta sa soție a muncit peste hotare în fiecare an

timp de patru - șase luni anual. Deși Comisia a confirmat că fosta soție a

reclamantului s-a aflat peste hotare în anumite perioade de timp în anii 2020-2022

și că a efectuat transferuri către reclamant, niciuna din sume nu l-a avut ca

destinatar final, așa cum a confirmat acesta. Reclamantul nu a putut folosi aceste

sume pentru a-și acoperi cheltuielile. După audiere, la 19 aprilie 2024, reclamantul

a prezentat Comisiei documente suplimentare. Printre acestea se număra o

declarație semnată de fosta sa soție în care se menționa că, după divorț, ei au

împărțit cheltuielile gospodăriei. Potrivit acesteia, ei ar fi avut o înțelegere conform

căreia ea urma să acopere în „totalitate” întreținerea ei și a copiilor, în timp ce

subiectul urma să plătească leasingul și creditele bancare. Reclamantul a prezentat

documente care arată veniturile obținute de fosta sa soție în perioada 2020-2022.

Reclamantul a mai indicat că nu și-a dat seama că trebuia să declare în declarațiile

sale de avere veniturile fostei soții, întrucât, după divorț, ei au continuat să se afle

în relație de concubinaj. Comisia a considerat că este posibil ca fosta soție a

subiectului să fi contribuit la întreținerea copiilor după divorț. Totuși, Comisia nu

a fost convinsă că fosta soție a reclamantului avea mijloacele necesare pentru a

acoperi cheltuielile ei medii și ale celor trei copii în 2020. Ținând cont de faptul că

pentru anii 2021-2022 fosta soție a reclamantului a avut venituri care i-ar permite

să acopere cheltuielile ei medii și ale copiilor, copiii au fost excluși din formula

CCP calculate pentru gospodăria subiectului.

Comisia a stabilit că, potrivit informațiilor furnizate de către „NGM Company”

SRL, partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei, subiectul a efectuat

depuneri și a retras mijloace bănești dintr-un cont de joc deschis la 29 octombrie

2019 pe site-ul www.7777.md. Acest site este unicul portal web de jocuri de noroc

autorizat în Republica Moldova. Comisia a analizat datele primite începând cu data

la care subiectul a început să joace jocuri de noroc – 13 martie 2021, până la

sfârșitul perioadei de evaluare – 31 decembrie 2022. În 2021, reclamantul a

efectuat depuneri în contul jocurilor de noroc de 484.660 de lei și retrageri de

149.072 de lei. În 2022, acesta a efectuat depozite de 254.714 de lei și retrageri de

24.600 de lei. În perioada 2021-2022, suma totală a depozitelor a fost de 739.374

de lei, iar retragerile au fost de 173.672 de lei. Depozitele au fost efectuate prin

intermediul următoarelor terminale/metode de plată: BPay, Qiwi, Factura.md,

RunPay și Paynet. Reclamantul a invocat că nu a cheltuit sumele de bani indicate

ca depozite pe contul de jocuri de noroc, deoarece a reinvestit întotdeauna banii pe

care i-a retras din contul de jocuri de noroc, ceea ce înseamnă că a cheltuit pe jocuri

de noroc doar 150.000 de lei; suma retrasă de 149.072 de lei trebuie adăugată de

mai multe ori pentru a echilibra sumele cheltuite pe depozite; suma cheltuită de

5

484.660 de lei reprezintă rulajul sumelor depuse care include retragerile din contul

de joc.

câștigurile și pierderile sale cumulate, care sunt distincte de retragerile și

depozitele din contul de joc. Până când banii nu sunt depuși sau retrași din contul

de jocuri de noroc, Comisia nu poate stabili un flux financiar care ar afecta în vreun

fel stilul de viață al subiectului. Sumele din contul de jocuri de noroc pot fluctua

în funcție de câștiguri sau pierderi, în timp ce banii retrași și depuși în contul de

jocuri de noroc reprezintă sume fixe. Fiecare sumă retrasă sau depusă în contul de

jocuri de noroc poate fi urmărită și este menționată o singură dată ca venit sau

cheltuială. Totuși, explicația subiectului nu corespunde cu datele furnizate de

„NGM Company” SRL. Comisia a primit informații detaliate care indică fiecare

sumă retrasă și depozitată separat, care poate fi urmărită după data și ora

operațiunii. Comisia a constatat că subiectul a început să joace în anul 2021 prin

depunerea sumei de 66.850 de lei, apoi a retras suma de 44.000 de lei; a depus

suma de 47.960 de lei, apoi a retras suma de 11.440 de lei; a depus suma de 12.800

de lei, apoi a retras suma de 15.312 de lei; a depus suma de 151,910 de lei și apoi

a retras suma de 13.200 de lei. Depozitul inițial de 66.850 de lei nu putea fi acoperit

de câștigurile din jocurile de noroc, deoarece această sumă precedă prima

retragere. Mai mult, în timp ce retragerile și depozitele au fost aproape egale până

la 11 mai 2021, ulterior situația s-a schimbat. Suma de 15.312 de lei retrasă la 11

mai 2021 nu ar fi putut acoperi următoarele depozite de jocuri de noroc de 151.910

de lei efectuate înainte de următoarea retragere, care a avut loc la 15 octombrie

retrageri demonstrează același lucru. Subiectul a cheltuit mai mult pe depozite

decât a obținut din retrageri.

sale pentru jocurile de noroc nu are o bază factuală și nu are sens din punct de

vedere matematic. Argumentul reclamantului conform căruia sumele depuse

reprezintă o „sumă de rulaj” și că sumele retrase ar trebui să fie avute în vedere de

mai multe ori pentru a acoperi depozitele sale de jocuri de noroc a fost respins.

susținut că, în 2011, a achitat pentru creditul ipotecar 39.631 de lei, nu 40.203 de

lei, așa cum a menționat Comisia. El a susținut că a achitat acest credit în rate

lunare fixe de 3.302 de lei. Potrivit informațiilor furnizate de OTP Bank, în anul

2011 subiectul a efectuat 11 plăți de 3.350 de lei și o plată de 3.400 de lei pentru

rambursarea creditului ipotecar. Totalul acestor sume îl constituie 40.203 de lei.

Din aceste motive, Comisia a respins obiecția subiectului și a constatat că, în orice

caz, diferența de aproximativ 600 de lei nu modifică în mod semnificativ soldul

negativ total.

„Easy Credit” în 2022, reclamantul a invocat că nu a primit creditul de 32,448 de

6

lei de la Easy Credit în numerar și că banii au mers direct pentru achiziționarea

unui telefon. Comisia a înțeles că subiectul are în vedere faptul că suma respectivă

nu trebuie menționată ca venit și/sau cheltuială pentru anul 2022. Comisia a reținut

că, din perspectiva calculelor averii inexplicabile, atunci când subiectul primește

un credit de consum care este transferat direct către vânzătorul bunului, suma

împrumutată trebuie indicată deopotrivă ca venit și cheltuială. În cazul în care nu

este menționată ca flux de intrare, ar însemna că Comisia a omis o sursă de venit.

Dacă nu este menționată ca o cheltuială, la calcularea soldului dintre venituri și

cheltuieli, împrumutul respectiv ar sugera în mod incorect că veniturile sale au fost

disponibile pentru a acoperi alte cheltuieli decât telefonul cumpărat. Identificarea

împrumutului atât ca venit, cât și ca cheltuială leagă împrumutul de achiziție. Prin

urmare, Comisia a respins obiecția reclamantului.

suficiente pentru nepromovarea evaluării, respingând argumentele reclamantului.

b. Dubiile referitoare la implicarea reclamantului în jocuri de noroc

jocurile de noroc foarte des. Conform datelor furnizate de „NGM Company” SRL

(Loteria Națională a Moldovei), reclamantul a efectuat 569 de depuneri în jocuri

de noroc într-o perioadă de 659 de zile. Unele depuneri au fost făcute de judecător

chiar în timpul orelor de lucru. Reclamantul a cheltuit la jocurile de noroc în medie

cu 35% mai mult decât salariul total pe care l-a primit în aceeași perioadă (suma

totală cheltuită la jocurile de noroc de subiect în 2021-2022 a fost de 739.374 de

lei, când salariul său net total a fost de 534.422 de lei).

ce a candidat pentru postul de judecător la CSJ. Conform datelor furnizate de

„NGM Company”, reclamantul a continuat să facă plăți până în septembrie 2023,

iar candidatura pentru funcția de judecător la CSJ a înaintat-o în mai 2023. În

timpul procedurii de evaluare, reclamantul și-a exprimat de mai multe ori regretul

că a practicat jocurile de noroc și a menționat că a încetat să joace.

chestiune privată, iar câștigurile pe anii 2019, 2021 și 2022 au fost incluse în

declarațiile de avere depuse la ANI. El nu a văzut nicio reacție din partea publicului

referitor la imaginea justiției știrbită prin acțiunile sale. El a accesat Loteria

Națională în timpul pauzei de muncă, timp de 10-15 min., ceea ce nu a afectat în

nici un fel abilitățile sale profesionale, calitățile morale, și-a îndeplinit cu

demnitate și corectitudine obligațiile de judecător, a depus eforturi atât în timpul

orelor de muncă, cât și în zilele de odihnă.

prin intermediul Loteriei Naționale, a afectat în mod negativ încrederea în justiție

și îl poziționează pe reclamant ca o persoană iresponsabilă din punct de vedere

financiar. Aceasta ar fi putut avea datorii în virtutea pierderii de bani și duce la

7

încălcarea gravă a normelor de etică și conduită profesională a judecătorilor. Din

perspectiva unui observator obiectiv, se putea crea percepția că reclamantul este o

persoană iresponsabilă din punct de vedere financiar, care ar fi putut avea datorii

în virtutea pierderii de bani în urma practicării jocurilor de noroc. În condițiile în

care, prin acțiunile sale, un judecător creează o astfel de percepție despre sine și în

consecință afectează în mod negativ încrederea în justiție, aceste acțiuni au fost

constatate de către Comisie ca încălcări grave a normelor de etică și conduită

profesională a judecătorilor, și anume art. 5 alin. (1) și (10) din Codul de etică și

conduită profesională a judecătorilor.

c. Nedeclararea conflictelor de interese cu doi avocați

cinci ori cu avocatul G.O. și de patru ori cu avocatul S.S. Trecerile de frontieră au

avut loc cu ocazia deplasărilor în Ucraina. În total au avut loc cinci călătorii.

Deplasările din 23 septembrie 2018 și 11 octombrie 2019 s-au realizat cu

automobilul avocatului G.O., iar traversarea frontierei a fost efectuată în comun de

reclamant și G.O., atât pe sensul de ieșire, cât și pe sensul de intrare. Deplasarea

din perioada 16-23 iunie 2019 s-a realizat cu automobilul reclamantului, iar

traversarea frontierei a fost efectuată în comun de reclamant, avocatul S.S. și

judecătorul A.A., atât pe sensul de ieșire, cât și pe sensul de intrare. Deplasările

din perioadele 01-10 ianuarie 2020 și 01-10 ianuarie 2021 s-au realizat cu

automobilul reclamantului. În primul caz, reclamantul a traversat frontiera pe

sensul de ieșire fără pasageri, iar în al doilea caz reclamantul a fost însoțit de

avocatul G.O. și o altă persoană V.C. În ambele cazuri, la traversarea frontierei pe

sensul de intrare, reclamantul a fost însoțit de avocatul S.S.

al aceluiași automobil cu care a ieșit de pe teritoriul Republicii Moldova.

între 2018-2022 de către reclamant (în cadrul unui complet al instanței de apel) cu

implicarea a cel puțin unuia din cei doi avocați. 22 de decizii au fost emise după

prima lor călătorie.

CSM-ului referitor la necomunicarea acestui aparent conflict de interese. El a

recunoscut că se află în relații colegiale. Călătoriile erau sporadice. Chiar dacă

călătoreau împreună, el se oprea într-un alt local, iar avocații își continuau călătoria

mai departe.

relația reclamantului cu cei doi avocați ar ridica dubii referitoare la obiectivitatea

sa. Atât Comisia cât și CSM-ul au concluzionat că are dubii serioase cu privire la

respectarea de către subiect a criteriilor etice, determinate de faptul că acesta a

admis conflicte de interese atunci când a examinat cazurile în care au fost implicați

avocații. Deși reclamantul a negat acest fapt, acesta ar trebuit să cunoască că,

8

potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) și 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă și art. 4

alin. (1) lit. a) din Legea 178/2014, legea îi impunea să se abțină sau minimum să

dezvăluie potențialul conflict de interese în procedurile în care erau implicați acești

avocați și să se lase problema clarificării acestei chestiuni în mâinile altui

judecător. Omisiunea reclamantului de a-și lua abținere de la examinarea acestor

cauze a constituit o încălcare a principiului imparțialității, ceea ce, la rândul său,

subminează încrederea publicului în justiție.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

judecătoresc al actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este

următoare:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Legii nr. 65. Alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) lit. a), care sunt relevante acestei

cauze, prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare, în

ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea Europeană a

Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o decizie similară

a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile Omului;

b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de

interese incompatibile cu funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul

că:

a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani, depășește,

în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern

pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;”

9

„(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

în art. 17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării;

... .”

contestațiilor împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea

lege. Partea relevantă a art. 18 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea procedurii de

evaluare.

10

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 65 din 30 martie 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție și din Legea nr. 252 din 17 august

2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea

unor acte normative. În para. 137 al hotărârii sale Curtea Constituțională a

menționat următoarele despre limitele controlului judiciar al actelor emise

ca urmare a evaluării externe:

„137. Referitor la argumentul autorilor potrivit cărora competența instanței

supreme ar fi limitată prin faptul că nu poate dispune reluarea procedurii de

evaluare în cazul constatării unor erori în aprecierea probelor, Curtea a reținut

că acest argument este invalidat prin articolele 18 alin. (2/2) din Legea nr.

65/2023 și 19 alin. (6) din Legea nr. 252/2023, care prevăd că contestația

poate fi admisă doar dacă se constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au

fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al

procedurii de evaluare sau că există circumstanțe de fapt care puteau duce la

promovarea sau nepromovarea evaluării. Curtea nu a considerat că

formularea acestui articol limitează în vreun fel competența Curții Supreme

de Justiție de a examina hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii atât

în fapt, cât și în drept. Prin urmare, Curtea nu a constatat incidența articolului

20 din Constituție. Pentru că nu a constatat incidența articolului 20, Curtea nu

a examinat acest capăt al sesizării din perspectiva articolelor 23 și 54 din

Constituție.”

prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015

consacră principiul imparțialității. Partea relevantă a acestui articol este

următoarea:

„(3) Judecătorul se va abține de la oricare proces în care imparțialitatea sa ar

putea fi pusă la îndoială într-un proces în care aceasta este ceruta de lege,

inclusiv în cazurile în care, știe că el, personal sau ca custode, sau soțul său

(soția) sau orice alte rude, au un interes financiar în obiectul disputei sau orice

alt interes, care ar putea afecta rezultatul procesului.”

la principiul integrității. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. Este

conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui

comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi

11

cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea

atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute.

…

(10) Judecătorul își va organiza toate activitățile extrajudiciare astfel încît să

mențină autoritatea și demnitatea funcției sale, precum și prestigiului

sistemului judecătoresc.”

funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a

Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile

de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.

scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a

câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin

completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire

la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este

verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către

operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt

verificate încă o dată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar

în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate

costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către BNS pe internet.

BNS publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat pentru

mun. Chișinău. Cheltuielile de consum sunt estimate per persoană, însă sunt oferite

cheltuieli per persoană (care sunt mai mici) în cazul gospodăriilor cu mai multe

persoane.

BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații

(COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1)

produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3)

îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier,

echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul;

8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;

12) bunuri și servicii diverse.

exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea

trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS,

marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.

destinația acestora (produse alimentare, băuturi alcoolice, tutun, îmbrăcăminte,

încălțăminte, întreținerea locuinței, dotarea locuinței, îngrijire medicală și sănătate,

transport, comunicații, agrement, învățământ, hoteluri, restaurante, cafenele etc.,

diverse). Fiecare categorie are o pondere procentuală distinctă în volumul total al

12

CCP. În tabelul următor sunt prezentate datele generate de CSJ în baza informației

BNS privind cheltuielile pentru produsele alimentare, îmbrăcăminte și

încălțăminte în mediul rural și urban, pentru o gospodărie compusă din patru

persoane:

Cheltuielile anuale pentru produsele alimentare, îmbrăcăminte și încălțăminte (gospodărie din

patru persoane)

Diferența Diferența

Anul

Mediul urban Mediu rural (lei) (% din CCP)

2011 39.542,4 31.123,2 8.419,2 14,3%

2012 39.451,2 33.556,8 5.894,4 8,24%

2013 44.616 38.424 6.192 7,15%

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

anularea acesteia și a Raportului Comisiei, și dispunerea reevaluării de către

Comisia de evaluare. Potrivit reclamantului, hotărârea CSM este neîntemeiată,

deoarece este preluată în totalitate poziția Comisiei. Cu referire la soldul negativ

pentru anii 2011-2013 și 2020-2022, în sumă de 560.454 de lei, cheltuielile de

consum pentru populație stabilite de BNS erau cu mult mai mari decât salariu

primit. Perioada anilor 2020-2022 sa manifestat prin faptul că reclamantul a

divorțat de soția sa la începutul anului 2020, dar a continuat să locuiască împreună

cu aceasta în același apartament. Toate cheltuielile pe credit, leasing, întreținerea

copiilor nu trebuie atribuite doar lui, întrucât soția acestuia a participat plenar la

achitarea acestora. Veniturile neacceptate de Comisie a fostei soții pe parcursul

anilor 2020-2022 face diferența stabilită în Raportul de evaluare, deoarece pe

parcursul anului 2020 aceasta s-a aflat 107 zile în Italia, unde a lucrat la negru,

primind în total suma de 4.200 de euro. De asemenea, în anul 2021, fosta soție a

reclamantului a primit de la tatăl său cu titlu gratuit un ajutor financiar de 50.000

de lei. În 2022, ea a primit un salariu din țară suma de 40.594 de lei, iar pentru

munca prestată în Germania a primit suma de 897 de euro. Pentru lucrul prestat în

Italia, fosta soție a reclamantului a primit suma de 5.044 de euro oficial, iar pentru

încă trei luni la negru a primit suma de 3.600 euro. De asemenea, ea a primit

indemnizatia pentru copii din România în sumă de 11.229 RON. Astfel, pe

parcursul anului 2022, aceasta a avut un venit de 276.300 de lei și un ajutor bănesc

de la tatăl său în sumă de 50.000 de lei. Comisia neîntemeiat a respins parțial aceste

venituri ale fostei soții, care a contribuit la obligațiile financiare față de bănci,

leasing și întreținerea copiilor.

încălcarea Codului de etică a judecătorului, prin accesarea Loteriei Naționale,

reclamantul indică că accesarea Loteriei Naționale este un lucru legal, statul

primește impozite din câștigurile obținute, iar Codul de etică și conduită

13

profesională a judecătorului nu-i interzice să se implice în activități generatoare de

profit. Faptul accesării Loteriei Naționale în timpul orelor de muncă nu a afectat

abilitățile sale profesionale sau morale, el și-a îndeplinit cu demnitate obligațiile

de judecător și acest lucru se poate aprecia din volumul mare de dosare repartizate

și examinate. Concluzia Comisiei, preluată de către CSM, privind existenței

simptomelor de tulburări de jocuri de noroc, este eronată, membrii CSM și ai

Comisiei nefiind medici care pot avea dreptul stabilirii unei astfel de diagnoze.

participarea celor doi avocați și omisiunea de a-și lua abținere de la examinarea

cauzelor în care participau aceștia, reclamantul indică că nu a avut relații de

prietenie. Ei nu sunt rude. Tranzacții de orice gen cu aceștia reclamantul nu a avut.

El nu avea și nici nu simțea că are obligații față de cei doi avocați care ar constitui

motivul unor situații de imparțialitate. Ei erau doar cunoscuți, pentru care legea nu

impune restricții de deplasare în aceeași mașină și nici obligația abținerii în cadrul

examinării unor cauze în care aceștia sunt implicați. De asemenea, nu i-au fost

prezentate probe care ar fi confirmat imparțialitatea sa la examinarea cauzelor cu

participarea avocaților.

evaluare, Lavly Perling. Potrivit cererii, Lavly Perling, începând cu luna august

2022, este lidera Partidului Politic PAREMPOOLSED din Estonia. Aceasta

reprezintă o stare de incompatibilitate de drept a membrului Comisiei de evaluare.

În condițiile în care art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea 65 interzice ca membrul

Comisiei de evaluare să fie parte dintr-un partid politic în ultimii trei ani, numirea

acesteia în calitate de membru al Comisiei este ilegală.

din cerere de chemare în judecată. El a menționat că CCP-ul urmează a fi diminuat

din motiv că nu toate categoriile de cheltuieli au fost suportate de către acesta.

Familia sa a fost ajutată de socrii săi cu toată îmbrăcămintea necesară și săptămânal

cu produse alimentare, care acopereau 90% din necesități. Cu referire la perioada

anilor 2011-2013, reclamantul a menționat că statul nu i-a asigurat minimul

necesar de existență, iar Comisia a stabilit pentru această perioadă CCP mai mari

decât salariul pe care l-a primit. Pentru perioada 2020-2022, Comisia și CSM nu

au luat în considerare veniturile fostei sale soții obținute peste hotarele țării

(Germania și Italia), în perioada în care aceasta a lucrat neoficial și venitul nu a

fost documentat. În această perioadă (aproximativ opt luni cumulativ), salariul

lunar al fostei soții era de aproximativ 1.200 de euro, bani care erau destinați

întreținerii familiei în Moldova. În această perioadă, ea nu a suportat cheltuieli de

cazare sau pentru produse alimentare, deoarece acestea erau suportate de angajator.

Totuși, ea a suportat cheltuielile de transport (aproximativ 130 de euro tur-retur).

Reclamantul nu a declarat aceste venituri, deoarece consideră că nu era obligat să

o facă. Reclamantul a menționat că, în cazul candidatului Irina Iacub, Comisia a

14

acceptat sumele de bani nedocumentate primite de la o rudă care a lucrat neoficial

în altă țară.

cu participarea a doi avocați, reclamantul a explicat că nu s-a abținut de la

examinarea cauzelor cu participarea celor doi avocați deoarece nu există o normă

de procedură care să-l oblige să se abțină în asemenea circumstanțe. Corectitudinea

și imparțialitatea reclamantului este demonstrată de faptul că, din cele 31 de apeluri

examinate, doar două au fost admise, celelalte au fost respinse sau admise parțial.

Soluțiile adoptate nu au fost avantajoase avocaților. Cu referire la călătoriile peste

hotare, reclamantul a explicat că, în unele cazuri, pleca în Ucraina cu un avocat,

dar având ca destinație locații diferite. În alte cazuri el pleca singur, însă se

întoarce împreuna cu unul dintre acești avocați. Au fost cazuri în care plecau și se

întorceau împreună, însă petreceau timpul în locații diferite. Reclamantul a

clarificat că relația cu acești avocați era ocazională și s-a limitat la aceste deplasări

în Ucraina.

nicio normă legală nu interzice judecătorului accesarea Loteriei Naționale.

Motivarea Comisiei și CSM s-a bazat pe frecvența jocurilor de noroc. El a

menționat că a accesat jocurile de noroc cu ajutorul telefonului, iar câștigurile au

fost declarate în declarațiile prezentate ANI. Această activitate nu a influențat

asupra hotărârilor judecătorești și asupra comportamentului său.

b. Argumentele celorlalți participanți

de 560.454 de lei pentru anii 2011-2013 și 2020-2022 s-a datorat faptului că

Comisia în Raportul de evaluare a luat în calcul cheltuielile de consum pentru

populație stabilite de BNS. Argumentul reclamantului precum că cheltuielile de

consum pentru populație nu urmează a fi luate în calcul, deoarece toată întreținerea

familiei (mâncare, îmbrăcăminte, încălțăminte) pentru perioada 2011-2013 a fost

asigurată din sat, de la socri, care aveau toate necesare și care activau în bază de

patentă și vindeau îmbrăcăminte și încălțăminte, CSM-ul l-a găsit neîntemeiat.

Ajutorul financiar al socrilor nu se confirmă și nu au fost probate veniturile

acestora din activitatea de întreprinzător (pe bază de patentă). Potrivit informațiilor

SFS, socrii reclamantului au obținut venit sub limita indicată de reclamant de

100.000 - 150.000 de lei anual pe parcursul anilor 2011-2013. Rezultă că socrii

reclamantului nu aveau capacitatea financiară de a acoperi cheltuielile de trai ale

familiei reclamantului. Comisia a stabilit că, pentru anul 2020, venitul documentat

al soției îl constituie 23.535 de lei, iar, conform informațiilor disponibile, subiectul

evaluării nu a putut demonstra că fosta soție avea mijloacele necesare pentru a

acoperi cheltuielile ei medii și ale celor trei copii. Neacceptarea surselor de venit

de la fosta soție și părinții acesteia se datorează faptului că, în declarațiile de avere

și interese personale pentru anii 2021-2022, reclamantul nu a declarat nici un

sprijin financiar în calitate de venit.

15

partea practicării jocurilor de noroc, CSM a reiterat că judecătorul a încălcat

normele de etică și conduită profesională, iar comportamentul acestuia a fost

contrar exigențelor de probitate profesională ale judecătorilor și ar fi putut afecta

prestigiul profesiei. Caracterul grav al încălcării a fost analizat pe baza frecvenței

jocurilor de noroc, a sumelor implicate și a faptului dacă jocurile de noroc au

afectat activitatea profesională. Judecătorul a practicat jocurile de noroc mult mai

des decât „ocazional”, așa cum susține reclamantul, oferind în această privință

răspunsuri contradictorii. Acesta a practicat jocurile de noroc în timpul orelor de

lucru de cel puțin 128 de ori, continuând să facă plăți chiar și după ce a candidat

pentru postul de judecător la CSJ. Un observator obiectiv și-ar putea crea percepția

că subiectul este o persoană iresponsabilă din punct de vedere financiar, care ar fi

putut avea datorii în virtutea pierderii de bani în urma practicării jocurilor de noroc.

Această percepție lasă loc de vulnerabilități. În condițiile în care, prin acțiunile

sale, un judecător creează o astfel de percepție despre sine și, în consecință,

afectează în mod negativ încrederea în justiție. Aceste acțiuni pot fi considerate o

încălcare gravă a normelor de etică și conduită profesională a judecătorilor, fapt

care este contrar criteriilor de integritate etică stabilite de art. 11 alin. (2) din Legea

nr. 65. De asemenea, CSM consideră neîntemeiată obiecția referitoare la pretinsele

constatări ale Comisiei privind prezența unor simptome de tulburări de jocuri de

noroc, deoarece Comisia a invocat în general consecințele negative pe care le poate

provoca orice joc de noroc.

judecătorul a participat la examinarea cel puțin a 24 de cauze între 2018-2022 cu

participarea a doi avocați. Împreună cu aceștia, judecătorul a trecut frontiera de

patru și, respectiv, cinci ori în perioada anilor 2018 - 2021. Numărul de călătorii,

durata acestora, coordonarea necesară pentru efectuarea lor și faptul că au fost

efectuate în vehicule private ale avocaților ar pune sub semnul întrebării

obiectivitatea și imparțialitatea subiectului. CSM a concluzionat că omisiunea

subiectului de a-și lua abținere de la examinarea acestor cauze a constituit o

încălcare a principiului imparțialității, ceea ce, la rândul său, subminează

încrederea publicului în justiție.

pentru a înlătura dubiile constatate, solicitând respingerea contestației. Comisia a

reiterat argumentele din Raportul de evaluare. Ea a mai menționat că, potrivit

standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe extraordinare este

admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de probațiune, iar simpla

îndoială ar fi suficientă pentru a nu recruta un candidat într-o funcție publică.

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a CSM. Contestația examinată a fost depusă pe 15 iulie 2024, adică a

16

treia zi de la comunicarea hotărârii motivate a CSM. Prin urmare, contestația a fost

depusă în termen.

a. Principii generale

conform art. 36 alin. (2) Cod administrativ, în aplicarea supremației dreptului,

instanța judecătorească de contencios administrativ ia în considerare jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare

a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă ca impunând un răspuns pentru

fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice argument

decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v.

Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §

43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72

in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

i. Folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea cheltuielilor

subiecților judecători evaluați

unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de

gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva

ori. Analize de acest gen sunt efectuate și în alte țări europene, care aplică o

metodologie asemănătoare. Cifrele obținute sunt dezagregate după categorii de

gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de persoane în gospodărie, ce

permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de gospodăria subiectului

evaluării.

anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar

marja de eroare a datelor obținute este de +/-5% (a se vedea para. 49). În cadrul

evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea. Având în vedere că

Comisia nu poate cunoaște despre valoarea bunurilor primite gratuit sau la un preț

mai mic decât cel de piață, îi revine persoanei evaluate să justifice convingător

reducerea cheltuielilor de consum în cazul său prin prisma celor 12 categorii de

cheltuieli folosite de BNS.

de realizat (mutatis mutandis Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2023)005,

para. 73). Sursele din care judecătorii și procurorii pot obține venit sunt limitate

prin lege, iar volumul lor de lucru face puțin probabilă obținerea unui venit

considerabil în plus la salariu din categoriile de activități permise de lege. Prin

urmare, ar putea fi nerezonabil de a cere judecătorului sau procurorului să confirme

venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de consum atunci când venitul

total al familiei sale este mai mic decât cheltuielile de consum ale populației, iar

partenerul său este în imposibilitate să obțină venit sau un venit mai mare.

17

Deoarece pot obține cu ușurință venit din alte surse decât cel de la locul de lucru

de bază și deoarece remunerarea acestora nu este fixă, această abordare nu este

aplicabilă totuși avocaților sau profesorilor universitari.

ii. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 42). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la

prevederi similare din Legea nr. 26/2022.

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”. Curtea

Constituțională a făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În

para. 131 al hotărârii respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie

să fie competentă să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt

chestiuni de fapt sau de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de

fapt) sau ar fi fost soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus

la o altă propunere a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de Legea nr. 65.

exemplu, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate

de CSM nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este suficient

pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din

Legea nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin

un dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.

b. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

cheltuieli și venituri (avere inexplicabilă) pentru anii 2011-2013 și 2020-2022;

încălcarea normelor de etică și conduită profesională prin practicarea jocurilor de

noroc; și nedeclararea conflictelor de interese în procesele examinate cu

participarea a doi avocați.

i. Cu privire la averea inexplicabilă

18

deoarece CCP depășesc salariul de judecător și acestea nu reflectă ajutorul socrilor

de care a beneficiat gospodăria acestuia. El a susținut că toată întreținerea familiei

sale (produse alimentare, încălțăminte, îmbrăcăminte) era asigurată de socri. În

ședința de judecată, reclamantul a menționat că exista o înțelegere între familia sa

și socrii săi că, din salariul de judecător, el va stinge creditul, iar socrii vor acoperi

cheltuielile de întreținere. Când a fost întrebat despre cheltuielile anuale pe care

le-a avut familia sa, reclamantul a menționat că, din produsele alimentare, 90%

erau asigurate de la socrii săi. Totodată aceștia ofereau gratuit îmbrăcăminte și

încălțăminte. De asemenea, ultimii l-au ajutat cu bani în anii 2021-2022. Ei

desfășurau activitate pe bază de patentă și obțineau venituri mai mici de 300.000

de lei, pe care ei nu erau obligați să le declare.

a. Cheltuielile de consum ale populației

ale populației. O asemenea metodologie poate genera rezultate credibile pentru a

fi folosite pentru evaluarea externă. Această evaluare are limitările sale și acestea

pot fi puse în discuție în contextul evaluării, însă doar la prezentarea de către

subiectul evaluării a datelor credibile (hotărârea nr. 3-13/24, § 68).

58.800 de lei și, respectiv, 71.460 de lei. În aceeași perioadă, cheltuielile de

consum ale populației pentru o gospodărie formată din patru persoane au fost de

79.248 de lei și, respectiv, 74.654 de lei (a se vedea para. 18). Aceste valori

depășesc veniturile judecătorului cu: 20.448 de lei în anul 2011 și 3.194 de lei în

anul 2012. Având în vedere principiul reținut în para. 66, CSJ este de acord cu

reclamantul că diferențele date nu îi pot fi imputate. Prin urmare, soldul negativ

total poate fi diminuat, din acest motiv, cu 23.642 de lei.

reclamantului, din cauza ajutorului socrilor cu produse alimentare, încălțăminte și

haine, reclamantul nu a oferit o metodologie detaliată de calcul a reducerilor

sugerate. Un argument similar a fost examinat deja de către CSJ în hotărârea nr. 3-

13/24, în care CSJ a menționat următoarele:

„68. … Posesia terenurilor agricole nu poate genera toate produsele

alimentare de care are nevoie o persoană. Acest fapt poate reduce cheltuielile

pentru alimentație, însă nu le poate exclude integral … . De asemenea, este

improbabil pentru o familie cu copii care locuiește în mediul urban să se

alimenteze exclusiv din produsele primite gratuit de la țară. Din aceste

motive, CSJ respinge argumentul reclamantei potrivit căruia, în cazul său,

trebuiau aplicate cheltuielile de consum propuse de el, care erau mult mai

mici decât cele folosite de Comisie.

alimentare din CCP nu poate fi acceptat. Dacă reclamanta ar fi probat

19

primirea gratuită a alimentelor, mai rațional putea fi aplicarea cheltuielilor de

alimentare din mediul rural.”

genera toate produsele alimentare de care are nevoie o gospodărie formată din doi

adulți și doi copii. Este improbabil pentru o familie cu copii care locuiește în

mediul urban să se alimenteze exclusiv din produsele primite gratuit de la țară

(hotărârea nr. 3-13/24, § 68). Acoperirea tuturor cheltuielilor de îmbrăcăminte și

încălțăminte pentru întreaga familie, pentru o perioadă de câțiva ani, de către socri,

nu este credibilă. Necesarul de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru patru persoane

de gen diferit, inclusiv pentru copii aflați în creștere, este unul diversificat,

continuu și adaptat sezonului. Acestea nu pot fi în mod rezonabil acoperite dintr-

un singur sau câteva puncte de vânzare la piață, pe care, după cum susține

reclamantul, le dețineau socrii săi. Este improbabil ca o familie să nu fi suportat

niciun fel de cheltuială proprie pentru astfel de necesități de bază. Chiar și în

ipoteza unor donații parțiale, acestea ar putea reduce într-o anumită măsură

cheltuielile familiei, însă nu le pot exclude în totalitate. Având în vedere

constatările de mai jos și ponderea cheltuielilor pentru încălțăminte și

îmbrăcăminte în CCP, acest argument nu poate duce la reducerea soldului negativ

până la nivelul admisibil pentru promovarea evaluării.

rurale pentru anul 2011 nu poate fi aplicată, iar pentru anul 2012 ea poate fi aplicată

în mărimea diferenței (2.700 de lei) dintre reducerea CCP-ului ca urmare a

coeficientului din localitățile rurale (5.894 de lei) și excluderea din para. 74 (3.194

de lei). Aplicarea reducerii de 7,15% în cazul anului 2013 din cauza aplicării CCP-

ului din mediul rural scade soldul negativ al reclamantului cu 6.187,89 de lei. Prin

urmare, suplimentar reducerii din para. 74, pentru anii 2012-2013, soldul negativ

mai poate fi redus cu 8.887,89 de lei.

cheltuielile de trai ale gospodăriei sale erau acoperite de fosta soție, care lucra peste

hotare și transfera sau aducea bani care erau cheltuiți pentru întreținerea copiilor.

Pentru anul 2020, reclamantul a contestat întreagă sumă a CCP (118.224 de lei),

motivând că aceasta trebuie revizuită în condițiile în care soția acestuia a contribuit

la întreținerea copiilor. Comisia a conchis că fosta soție a reclamantului nu avea

suficiente venituri în anul 2020 pentru a acoperi cheltuielile de întreținere și a celor

trei copii minori. Ea a obținut totuși un anumit venit, care va fi examinat în

contextul măririi venitului reclamantului, și nu a reducerii CCP.

reclamantului a fost în măsură să acopere cheltuielile medii de trai pentru ea și cei

trei copii minori în anii 2021-2022. Din acest motiv, pentru anii 2021-2022, copiii

și fosta soție au fost excluși din formula de calcul a CCP. Completul ar vrea să

menționeze totuși că îi este greu să creadă că un judecător în funcție nu a contribuit

financiar cu nimic la întreținerea copiilor săi minori în anii 2021-2022.

20

prețul de 32.448 de lei (a se vedea para. 85). Procurarea unui telefon atât de scump

contrazice poziția reclamantului că el a avut un trai modest și econom.

b. ajutorul primit de reclamant de la fosta soție și părinții acesteia

hotare timp de 107 de zile (aproximativ trei luni și jumătate). Fosta soție s-a aflat

peste hotare atât până în aprilie 2020, când reclamantul a divorțat (52 de zile), cât

și după aceasta (55 de zile). Potrivit reclamantului, ea a lucrat la negru și a obținut

un venit de 1.200 de euro lunar. Reclamantul susține că soția sa a obținut un venit

total de 4.200 de euro. Comisia a validat doar 500 de euro din acest venit, pe care

reclamantul i-a primit la 18 februarie 2020 prin transfer. Cealaltă sumă nu a fost

acceptată din lipsa probelor documentare.

plus. Potrivit reclamantului, în anul 2020, în timp ce soția se afla peste hotare,

copiii au rămas să locuiască cu el. În asemenea circumstanțe, completul acceptă că

o parte din venitul obținut de soție în 2020 a fost folosit pentru a întreține familia.

Reclamantul nu a prezentat pentru a confirma mărimea venitului obținut de fosta

lui soție, invocând că ea a lucrat la negru. Perioada scurtă pe care a lucrat-o în anul

2020 adaugă credibilitate declarației reclamantului. Mărimea salariului invocată

de reclamant pare a fi rezonabilă în coraport cu venitul obținut de conaționalii

noștri în Germania și Italia, în care a lucrat fosta soție. Chiar dacă salariul de 1.200

de euro lunar ar fi fost unul adevărat, este puțin probabil că fosta soție a

reclamantului a lucrat toate cele 107 zile cât ea s-a aflat peste hotare. De asemenea,

ea inevitabil a avut cheltuieli de transport internațional, unele cheltuieli de

alimentare (chiar dacă susține că în Italia toate cheltuielile de alimentare au fost

acoperite de familia la care lucra) și alte cheltuieli pe care persoanele le efectuează

în astfel de călătorii, precum cheltuieli pentru telecomunicații, transport local,

haine, etc. De asemenea, având în vedere că în anul 2020 reclamantul a divorțat,

este puțin probabil că tot profitul obținut de soția sa a fost folosit în scopul

acoperirii cheltuielilor comune, mai ales având în vedere că la începutul lui 2020

familia reclamantului avea economii de 98.000 de lei în conturi bancare și în

numerar, iar în aprilie 2020 a fost înregistrat divorțul celor doi. Completul este

totuși gata să accepte că jumătate (2.100 de euro) din cei 4.200 de euro au fost

folosiți pentru acoperirea cheltuielilor de trai ale copiilor, care au locuit cu

reclamantul cât fosta soție s-a aflat peste hotare. Având în vedere că 500 de euro

au fost acceptați de Comisie și de CSM, acest fapt ar duce la diminuarea soldului

negativ cu 1.600 de euro, adică cu 31.520 de lei.

și 2022, Comisia a stabilit că veniturile socrilor în anii respectivi erau mai mici

decât CCP. De asemenea, în anul 2021, reclamantul deja era divorțat. Datorită

ajutorului primit de la fosta soție, Comisia a exclus din CCP cheltuielile pentru

întreținerea copiilor. În asemenea circumstanțe, foștii socri, chiar dacă ar fi avut

21

resurse pentru a ajuta nepoții, nu ar fi avut vreun motiv de a ajuta reclamantul. Mai

mult, salariul reclamantului în 2021, de 263.310 lei, era suficient pentru acoperirea

majorității cheltuielilor acestuia, dacă ar fi excluse cheltuielile pentru jocurile de

noroc. De asemenea, aceste ajutoare nu au fost declarate de reclamant, chiar dacă

el era obligat să le declare. Din aceste motive, completul nu consideră că refuzul

CSM de a accepta declarația reclamantului privind ajutorul primit de la foștii socri

în anii 2021 și 2022 depășește limitele dreptului discreționar.

și 92.000 de lei în 2022), altul decât cel oferit pentru întreținerea copiilor,

reclamantul nu a confirmat prin documente primirea acestor sume. În lipsa unor

astfel de dovezi, afirmația nu este convingătoare. Când a fost întrebat despre

motivul nedeclarării acestor sume în declarațiile de avere anuale, reclamantul a

comunicat că nu avea această obligație, deoarece sumele primite anual nu depășeau

10 salarii medii pe economie. Interpretarea regulilor de declarare a averii oferită

de reclamant este în mod vădit eronată. Cadourile primite de la fosta soție nu cad

sub incidența art. 4 alin. (3) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale și nu sunt exceptate de la declarare. Mai mult, completul nu

poate găsi o explicație plauzibilă din care o fostă soție ar face asemenea donații,

când ea acoperă deja integral cheltuielile de trai ale copiilor comuni, iar

reclamantul folosește sume foarte mari pentru jocurile de noroc. În plus, completul

observă că reclamantul nu a menționat aceste sume nici în declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani, depusă la solicitarea Comisiei în temeiul

art. 12 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023. Prin urmare, nici în această parte,

CSM nu a depășit limitele dreptului discreționar.

c. Înregistrarea la cheltuieli a costului telefonului procurat

achiziționarea unui telefon la capitolul cheltuieli. În opinia acestuia, suma

împrumutului de 32.448 de lei de la „Easy Credit” a fost atribuită eronat la

cheltuieli pentru anul 2022. În para. 97 din raport, Comisia a clarificat acest aspect,

iar CSM a reținut că, din perspectiva calculelor averii inexplicabile, atunci când

subiectul primește un credit de consum care este transferat direct către vânzătorul

bunului, suma împrumutată trebuie indicată deopotrivă ca venit și cheltuială. În

cazul în care nu este menționată ca flux de intrare, ar însemna că Comisia a omis

o sursă de venit. Dacă nu este menționată ca o cheltuială, la calcularea soldului

dintre venituri și cheltuieli, împrumutul respectiv ar sugera în mod incorect că

costul procurării este de fapt disponibilă pentru a acoperi alte cheltuieli.

pentru procurarea unui telefon. Atât creditul cât și cheltuiala a fost reflectă de către

Comisie în aceeași sumă. Aceste operațiuni, care sunt în aceeași mărime, nu au

schimbat cu nimic soldul reclamantului. A fost reflectată la cheltuieli doar suma

restituită în 2022 pentru credit. Nereflectarea creditului obținut pentru telefon la

22

cheltuieli ar însemna că reclamantul deține această sumă, ceea ce nu corespunde

realității. Prin urmare, această obiecție a reclamantului este neîntemeiată.

d. Înregistrarea la cheltuieli a depunerilor pentru jocuri de noroc

CSM a stabilit că, în 2021, reclamantul a efectuat depuneri în contul jocurilor de

noroc de 484.660 de lei. În 2022, acesta a efectuat depuneri de 254.714 de lei.

CSM a subscris concluziei Comisiei că în anii 2021-2022 reclamantul a depus în

conturile de jocuri de noroc suma totală de 739.374 de lei, în condițiile în care

venitul salarial total în aceeași perioadă a fost de 518.317 de lei. Reclamantul a

susținut în ședința Curții Supreme de Justiție din 08 august 2024 că este vorba de

o eroare. Suma reală a depunerilor la jocurile de noroc era de fapt mult mai mică.

El a susținut că va prezenta documente suplimentare solicitate de la compania

Loteria Națională a Moldovei pentru a confirma eroarea. La ședința din 08 august

2024 nu a fost închisă cercetarea judecătorească, pentru a permite reclamantului

să prezinte această informație. Timp de peste cinci luni, reclamantul nu a prezentat

instanței de judecată informația dată. La ședința din 14 februarie 2025, reclamantul

nu s-a prezentat și a solicitat continuarea examinării cauzei în lipsa sa, fără a anexa

ceva la dosar. În asemenea circumstanțe, argumentul reclamantului cu privire la

reținerea nejustificată la cheltuieli a sumei de 739.374 de lei este neîntemeiat.

e. Tratamentul discriminator la validarea veniturilor

Comisie în comparație cu Irina Iacub, care de asemenea candida pentru CSJ. În

privința ultimei, Comisia a acceptat o sumă de 3.000 de euro ca împrumut de la

sora sa, care a muncit peste hotare. Completul notează, în primul rând, că în cauza

Iacub, Comisia nu a acceptat donația nedocumentată pretins oferită de sora

doamnei Iacub, iar versiunea reclamantului este eronată. În cazul doamnei Iacub a

fost accept un împrumut de 1.000 de euro luat de la un prieten și un credit de 2.000

de euro obținut de la o bancă. Comisia a confirmat că prietenul putea oferi acel

împrumut. De asemenea, suma împrumutată nu era determinată pentru evaluare.

Creditul de la bancă era documentat și a fost restituit.

contrar legii. Legea interzice doar discriminarea, adică tratarea diferită a grupurilor

de persoane în baza unui anumit criteriu, fără o justificare obiectivă și rezonabilă

(a se vedea art. 2 al Legii nr. 121/2012). Reclamantul nu a explicat în baza cărui

criteriu el a fost discriminat, ceea ce slăbește și mai mult argumentul cu privire la

discriminare.

automat că reclamantul trebuie să beneficieze de același tratament ca și celălalt

grup cu care se compară. Nu este exclus ca în cazul celuilalt grup actul

administrativ să fi fost greșit, iar în cazul grupului din care face parte reclamantul

el este corect. Prin urmare, atunci când se invocă aspecte cu privire la tratamentul

23

diferențiat, examinarea contestației se va limita oricum la aspectele care rezultă

din art. 18 alin. (22) din Legea nr. 65, adică la cele care puteau duce la promovarea

(în cazul hotărârii CSM de nepromovare) sau nepromovarea (în cazul hotărârii

CSM de promovare) evaluării.

scenariu pentru reclamant, cheltuielile reclamantului puteau fi reduse cu 32.529.89

de lei (23.642+8.887.89), iar veniturile puteau crește cu 31.520 de lei. Soldul

negativ total constatat de CSM în cazul reclamantului era de 560.454 de lei.

Deducerea sumei de 64.049.89 (32.529.89 + 31.520) din soldul negativ total nu-l

poate reduce de până la pragul de promovarea evaluării externe de 234.000 de lei

admisibil conform art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65. Din acest motiv, CSJ

respinge argumentele reclamantului în ceea ce privește integritate financiară.

ii. Aspectele de etică referitoare la implicarea în jocuri de noroc

practicarea de către acesta a jocurilor de noroc. El a invocat că practicarea jocurilor

de noroc a fost un lucru privat, iar câștigurile din anii 2019, 2021 și 2022 au fost

incluse în declarațiile de avere și nu a văzut nici o reacție a publicului larg din care

să rezulte că acțiunile sale au afectat imaginea justiției. Aceste argumente au fost

invocate și în cadrul procedurii de evaluare. El a mai invocat că CSM nu putea

prelua concluzia Comisiei cu referire la prezența unor simptome de tulburări legate

de jocuri de noroc, în condițiile în care membrii CSM și membrii Comisiei nu sunt

medici.

încălcarea eticii prin faptul că ar fi obținut venituri din jocurile de noroc, ci modul

în care reclamantul, în calitate de judecător, a recurs la jocurile de noroc.

Reclamantul inițial a declarat că ar fi jucat numai ocazional, ulterior recunoscând

569 de depuneri în jocuri de noroc într-un interval de 659 de zile. Reclamantul a

practicat jocuri de noroc foarte frecvent începând cu anul 2021. În perioada anilor

2021-2023 el a efectuat peste 900 de depuneri în valoare totală de 1.115.748 lei.

În anii 2021-2022, sumele utilizate în acest scop (739.374 de lei) au depășit

semnificativ veniturile salariale (534.422 de lei). De asemenea, 128 de depuneri

au fost efectuate în timpul orelor de lucru.

către un judecător nu este interzisă în Republica Moldova. Totuși, aceasta poate

ridica probleme din perspectiva eticii. Depunerile constante, aproape zilnice, pe o

perioadă de peste doi ani, și sumele folosite în jocurile de noroc, care depășesc

venitul total al reclamantului, crează o percepție puternică de vulnerabilitate

financiară, sau chiar dependență. Aceste circumstanțe pot crea în percepția unui

observator independent imaginea unui judecător cu comportament iresponsabil,

potențial vulnerabil sau chiar expus unor influențe externe, mai ales în contextul

în care reclamantul susține că recurgea la ajutor de la fosta soție și de la foștii socri

pentru a acoperi cheltuielile de bază. Completul este de acord că folosirea în

24

jocurile de noroc a sumelor ce depășesc venitul său, în lipsa unor economii,

coroborat cu riscul sporit de pierdere în jocurile de noroc și cu necesitatea de a

întreține trei copii minori, creează vulnerabilități care sunt greu de imaginat ca

fiind compatibile cu funcția de judecător. Faptul că 128 de depuneri au fost

realizate în timpul orelor de serviciu fortifică această constatare. Această

vulnerabilitate este consolidată de comportamentul reclamantului în perioada în

care a avut loc evaluarea. Acesta a continuat să facă plăți pentru jocurile de noroc

până în septembrie 2023, deși în mai 2023 reclamantul și-a depus candidatura

pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și cunoștea că va fi supus

unei verificări minuțioase în cadrul evaluării externe. Aceste acțiuni constituie o

încălcare gravă a normelor de etică și conduită profesională a judecătorilor, și

anume art. 5 alin. (1) și (10) din Codul de etică și conduită profesională a

judecătorilor.

divertisment ocazional acceptabil. În perspectiva unui observator obiectiv s-ar

putea crea percepția că subiectul este o persoană iresponsabilă din punct de vedere

financiar, care ar fi putut să-și creieze datorii majore din cauza pierderii de bani în

urma practicării jocurilor de noroc. Cu adevărat, din informația obținută de

Comisie de la Loteria Națională a Moldovei, în anii 2021-2022, reclamantul a făcut

depuneri în jocurile de noroc de 739.374 de lei și a extras doar 173.672 de lei, ceea

ce reprezintă mai puțin de 24% din sumele depuse. Deși nu este exclus de unele

sume depune în anii 2021-2022 au fost extrase după 31 decembrie 2022, când s-a

finalizat perioada pentru care a fost evaluat reclamantul, suma mică retrasă până

la 31 decembrie 2022 oricum poate sugera pierderea unor sume importante de bani

de către reclamant la jocurile de noroc. Reclamantul nu a prezentat argumente care

să răstoarne această aparență, deși a promis să o facă la ședinta din 08 august 2024.

stabilească prezența unor simptome de tulburări de jocuri de noroc, completul

notează că în pag. 30 din raport, se regăsește o notă de subsol care cuprinde

definiția „tulburării de joc de noroc”, preluată din Clasificarea Internațională a

Bolilor publicată de Organizația Mondială a Sănătății. Totuși, din conținutul para.

117 din raport, rezultă că Comisia a utilizat această trimitere în scopul argumentării

că orice joc de noroc poate provoca consecințe negative atât pentru viața privată,

cât și pentru cea profesională. Comisia nu a verificat existența simptomelor și nu

a concluzionat asupra prezenței tulburării respective, ci doar s-a limitat la

evaluarea consecințelor asupra vieții profesionale a reclamantului. Comisia nu a

constatat existența tulburării de jocuri de noroc, ci a analizat un comportament

obiectiv (frecvența depunerilor, valoarea mizelor, efectuarea plăților în timpul

orelor de lucru etc.) din perspectiva standardelor de conduită profesională.

reclamantul a încălcat grav normele de etică și conduită profesională a

judecătorilor, nu este făcută cu depășirea limitelor dreptului discreționar.

25

iii. Aspectele de etică referitoare la nedeclararea conflictelor de interese

Ucraina de cinci ori împreună cu doi avocați. Potrivit reclamantului, ei au călătorit

în Ucraina în scop de odihnă. El a menționat că călătoriile au fost o pură

coincidență, reclamantul nefiind în relații de prietenie cu aceștea. Ei doar erau

cunoscuți și periodic treceau frontiera de stat împreună, atunci când traseul lor

corespundea. În orice caz, reclamantul se odihnea într-un alt hotel decât avocații.

examinarea celor 22 de cauze. Potrivit lui, doar în două cauze au fost adoptate

hotărâri favorabile avocaților. Completul reiterează că imparțialitatea se referă la

suficiența fundamentării aparenței de lipsă de imparțialitate, nu la finalitatea

procesului. Pentru a decide dacă există un motiv legitim să se suspecteze că un

judecător nu este imparțial, punctul de vedere al persoanei vizate este relevant, dar

nu joacă un rol decisiv. Elementul determinant este dacă temerile persoanei în

cauză pot fi considerate ca fiind justificate în mod obiectiv (a se vedea Micallef v.

Malta, § 96 și Morice v. Franța, § 76,). Astfel, argumentul reclamantului că „nu

există probe” privind lipsa de imparțialitate este irelevant. Ceea ce contează este

percepția rezonabilă a părtinirii, generată de comportamentul judecătorului.

acest argument nu este susținut de materialele cauzei. Reclamantul susține că el a

fost de acord să călătorească cu automobilele avocaților, care mergeau în aceeași

direcție. Completul notează că nu este vorba de o singură călătorie, ci de două.

Acceptarea de către judecător în mod repetat a unor asemenea călătorii putea trezi

dubii rezonabile unui observator obiectiv.

automobilul ultimului, au ieșit din țară la ora 04 dimineața și au revenit împreună

în aceeași zi, aproape de miezul nopții. Itinerarul călătoriei din 23 septembrie 2018

(ora devreme la care a început călătoria și revenirea în țară seara târziu) exclude

versiunea reclamantului că, atunci, el a călătorit în Ucraina pentru odihnă. A doua

călătorie a avut loc între 11 și 13 octombrie 2019, de asemenea împreună cu

avocatul G.O., cu automobilul lui G.O. Reclamantul a revenit în țară cu același

automobil cu care a ieșit din Moldova, ceea ce poate vorbi cu o mare probabilitate

despre itinerarul comun al tuturor pasagerilor.

țară în calitate de pasageri în automobilul reclamantului, la 16 iunie 2019 (avocatul

S.S.) și 01 ianuarie 2021 (avocatul G.O.) (a se vedea para. 33). La 23 iunie 2019,

avocatul S.S. a revenit în țară împreună cu reclamantul, în automobilul

reclamantului. La 10 ianuarie 2021, reclamantul a revenit în țară împreună cu

avocatul S.S., cu automobilul reclamantului. La 01 ianuarie 2020 reclamantul a

ieșit cu automobilul său din țară, fără a avea pasageri. La 10 ianuarie 2020

reclamantul a revenit în țară împreună cu avocatul S.S. Acest ultim aspect vorbește

26

în mod clar că judecătorul a fost de acord că avocații să călătorească cu el, și nu

invers, ca reclamantul să călătorească conform itinerarului avocaților.

mai mult de o săptămână, și au avut loc în perioada sărbătorilor de iarnă. Aceste

fapte vorbesc despre existența unor relații mult mai strânse decât relații

profesionale obișnuite dintre un judecător și avocați. Mai mult, potrivit Comisiei,

cei doi avocați activează în același birou. Ieșirea din țară în perioada sărbătorilor

de iarnă a reclamantului având ca pasager un avocat și intrarea în țară cu un alt

avocat în calitate de pasager poate vorbi despre o relație strânsă cu ambii avocați.

Reclamantul nu a oferit o explicație plauzibilă pentru aceste călătorii, ceea ce

adaugă credibilitate versiunii reținute de Comisie și de către CSM.

cel puțin 24 de cauze în care are implicați cei doi avocați cu care a călătorit peste

hotare. Cel puțin 22 dintre acestea au fost examinate după prima călătorie peste

hotare împreună cu avocații. În niciuna dintre aceste cauze, reclamantul nu a făcut

declarații de abținere. Potrivit articolelor 50 alin. (1) lit. e) și 52 alin. (1) din Codul

de procedură civilă și 4 alin. (1) lit. a) din Legea 178 /2014, în circumstanțele

identificate, legea îi impunea judecătorului obligația să se abțină și să dezvăluie

potențialul conflict de interese în procedurile în care erau implicați acești avocați,

precum și să lase problema clarificării acestei chestiuni în mâinile unui alt

judecător. Chiar dacă soluțiile judiciare au fost legale, faptul că judecătorul nu s-a

abținut de la examinarea acestor cauze, deși era obligat să o facă, este suficient

pentru a reține o încălcare a principiului imparțialității, care subminează încrederea

publicului în justiție.

reclamantul a încălcat grav normele de etică prevăzute de art. 4 alin. (3) din Codul

de etică și conduită profesională a judecătorilor când nu a declarat abținere de la

examinarea cauzelor în care au fost implicați cei doi avocați.

iv. Alte argumente invocate

membrul Comisiei, dna Lavly Perling, era membru de partid, ceea ce contravine

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 65/2023.

automat la nepromovarea evaluării. Nepromovarea evaluării de către reclamant a

fost constatată prin hotărârea CSM, ca urmare a examinării în procedură

contradictorie a constatărilor Comisiei. Completul de asemenea reiterează că

Raportul Comisiei, în ceea ce privește necorespunderea cu criteriul de integritate

financiară a fost adoptat cu votul majorității celor șase membri ai Comisiei.

Constatarea a cel puțin unui dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării

externe (a se vedea para. 68). Reclamantul nu a explicat cum acest aspect, chiar

dacă ar fi fost întemeiat, ar fi schimbat decizia în cauza sa.

27

sfera de aplicare a restricției art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 65/2023. Legea nr.

180/2023 a fost adoptată la 07 iulie 2023, până la adoptarea de către Comisie a

raportului în privința reclamantului. Potrivit Legii nr. 180/2023, cerința de a fi

membru de partid se referă doar la membrii naționali ai Comisiei. Prin urmare,

acest argument este vădit neîntemeiat.

de reclamant, nu s-au regăsit argumente care ar putea răsturna concluziile Comisiei

și CSM cu privire la cele trei motive distincte pentru a constata conformitatea cu

criteriile de integritate stabilite de art. 11 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3) lit. a) Legea

65/2023. Drept consecință, acțiunea este respinsă ca neîntemeiată.

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 alin. (21) pct. 1)

al Legii nr. 65/2023,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Andrian Ciobanu împotriva hotărârii CSM nr.

385/25 din 02 iulie 2024.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Vladislav Gribincea

Stella Bleșceaga

28