3-16/24 — Anularea actului administrativ

3-16/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

H O T Ă R Â R E

cu privire la contestația depusă de

Alexandru Rotari

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

(evaluarea externă conform Legii nr. 65/2023)

(Dosarul nr. 3-16/24

Nr. PIGD 2-24075266-01-3-09072024)

Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65/2023; Inversarea

sarcinii probațiunii în cadrul evaluării externe; Cazurile în care CSJ poate

admite contestația; Credibilitatea poziției reclamantului privind primirea

donațiilor de la părinții care nu aveau surse pentru a face asemenea donații.

19 august 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Alexandru Rotari

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Vladislav Gribincea,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

fost numit în funcția de judecător la judecătoria Buiucani, mun. Chișinău. În

decembrie 2004 a fost transferat la Judecătoria Comercială de Circumscripție,

unde a activat până la lichidarea instanței în anul 2014. În perioada 1995-2008,

acesta a activat în calitate de lector la Universitatea de Stat din Moldova. În

prezent, este asociat la un birou de avocați.

al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Pentru a fi admis la acest concurs, candidatul

urma să promoveze evaluarea prevăzută de Legea nr. 65/2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme

de Justiție (Legea nr. 65).

Superior al Magistraturii (CSM) ca reclamantul să nu promoveze evaluarea din

considerente de lipsă de integritate financiară. La 02 iulie 2024 CSM a acceptat

raportul Comisiei de Evaluare și a constatat nepromovarea evaluării de către

reclamant.

anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea reevaluării sale de către

Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă împotriva CSM. Prin

încheierea CSJ din 24 iulie 2024 Comisia a fost atrasă în proces din oficiu de către

instanța de judecată, ca persoana terță.

și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea 65 și nu au activat în cadrul CSJ până la 31 decembrie 2022.

Cauza a fost distribuită pentru examinare completului compus din judecătorii Stela

Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana Stănilă. Din cauza aflării judecătorului

Diana Stănilă în concediu, ultima a fost substituită de judecătorul supleant

Vladislav Gribincea.

Alexandru Rotari. La 06 august 2024 și CSM a prezentat referința. Ambii au

solicitat respingerea contestației.

1

singur cauza în fața CSJ. CSM a solicitat examinarea cauzei în lipsă. Comisia a

fost reprezentată de către avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.

în Consiliul Superior al Magistraturii. La 28 martie 2023, Comisia independentă

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a emis decizia nr. 31 de

nepromovare a evaluării. Reclamantul a contestat decizia Comisiei, iar prin

hotărârea CSJ nr. 3-23/23 din 01 august 2023, a fost admisă contestația, anulată

decizia Comisiei și dispusă reevaluarea. La 12 ianuarie 2024, urmare a evaluării

reluate, Comisia a emis decizia nr. 7 de nepromovare a evaluării de către

reclamant. Reclamantul a contestat decizia Comisiei, iar prin hotărârea irevocabilă

a CSJ nr. 03-5/24 din 25 aprilie 2024 contestația a fost respinsă.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

judecător al CSJ sunt supuși evaluării externe. Este evaluată integritatea etică și

financiară a acestora. Evaluarea începe cu solicitarea Comisiei adresată

candidatului să depună Comisiei declarația de avere și interese personale pentru

ultimii cinci ani, un chestionar de etică și o declarație despre persoanele apropiate

care activează sau au activat în ultimii cinci ani în sistemul judecătoresc, al

procuraturii și în serviciul public.

declarațiilor și a chestionarului menționate în paragraful precedent. Acestea au fost

prezentate Comisiei la 28 august 2023.

prevăzut de art. 11 alin. (3) lit. a) (justificarea averii) a fost evaluat pentru perioada

2011-2022, iar pragul averii nejustificate peste care se consideră că persoana nu a

promovat evaluarea a fost stabilit conform salariului mediu lunar prognozat pe

economie din anul 2023. În anul 2023, acesta a fost de 11.700 lei, iar pragul în

cazul reclamantului a fost de 234.000 lei.

privire la unele aspecte și prezentarea informațiilor suplimentare. El a răspuns în

termenul oferit. La 18 ianuarie 2024, Comisia a solicitat din nou reclamantului să

prezinte informații suplimentare, iar reclamantul a răspuns în termen și de această

dată.

ce privește integritatea financiară a acesteia, fiind invitat la audierea programată

pentru 14 martie 2024.

2

explicative, precum și alte documente referitoare la aspectele care generează dubii

identificate de Comisie. În acestea el invocă că a mai primit donații de peste 1.2

mln. de lei de la părinții săi. Potrivit reclamantului, aceste sume provin din

economiile părinților realizate până în anul 2011.

publică. În cadrul audierii, reclamantul a reafirmat corectitudinea răspunsurilor

sale din chestionarul privind integritatea etică, și a declarat că nu avea rectificări

sau completări la răspunsurile pe care le-a oferit anterior și documentele prezentate

pe 04 și 05 martie 2024.

privința reclamantului. Comisia a constatat că cheltuielile reclamantului pentru

anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2019 și 2021 depășeau veniturile cu mai mult

de 234.000 lei. Din acest considerent, Comisia a recomandat nepromovarea

evaluării reclamantului în conformitate cu criteriul stabilit de art. 11 alin. (3) lit. a)

Legea 65/2023. Potrivit raportului, reclamantul a avut următorul sold negativ:

Cheltuieli (MDL)

Economii la Economii la Sold negativ

Anul Venit (MDL)

început de an sfârșit de an (MDL)

Total CCP1

2011 213 267 294 955 358 998 374 241 79 286 - 15 243

2012 294 955 403 905 477 099 481 559 74 654 - 4 460

2013 403 905 675 305 722 194 761 868 86 563 - 39 674

2014 675 305 1 018 536 992 833 1 098 316 79 780 - 105 483

2015 1 018 536 1 772 843 1 338 919 1 878 783 105 940 - 539 864

2019 1 770 907 2 175 715 2 245 944 2 337 472 142 084 - 91 528

2021 459 364 861 128 1 825 327 2 169 403 136 188 - 344 076

Total - 1 140 328

următoarele argumente invocate de reclamant:

a. capacitatea mamei reclamantului pentru a face donația de 23.000 de euro;

b. capacitatea părinților reclamantului pentru a face donația de 1.2 mln. de lei;

c. marja de eroare în calcule;

d. ratele medii de schimb valutar incorecte.

sale putea fi acoperită de contribuțiile/economiile părinților săi. El a susținut că în

anul 2015 a primit în numerar de la mama sa o donație de 23.000 de euro. În 2015

reclamantul a înregistrat un sold negativ de -539.864 de lei. Reclamantul nu era

obligat să declare această donație ca venit în scopuri fiscale, deoarece suma nu era

1

Cheltuielile de Consum ale Populației, conform datelor Biroului Național de Statistică

3

impozabilă și nu au fost întocmite documente care să confirme primirea donației,

deoarece aceasta a avut loc între mamă și fiu. Comisia nu a recunoscut această

sursă de venit. În urma verificării veniturilor și cheltuielilor părinților

reclamantului, Comisia a constatat că aceștia nu aveau capacitatea financiară

necesară pentru a face această donație. Suma maximă pe care părinții o puteau

oferi reclamantului era de 275.649 de lei. Chiar dacă această sumă ar fi fost oferită,

soldul negativ rămas oricum ar fi depășit pragul de 234.000 MDL stabilit la art. 11

alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

identificate de Comisie, reclamantul a trimis Comisiei două note explicative în care

a indicat surse suplimentare de venit ale părinților săi. Majoritatea acestora au fost

obținute anterior anului 2011 și anume: a. 2004 - 33 900 MDL - venit obținut din

vânzarea apartamentului situat pe str. L. Deleanu 3, ap. 20; a. 2006 - 187 263 MDL

- venit obținut din indemnizație unică la demisie a tatălui Sergiu Rotari; a. 2007 -

734 500 - venit obținut din vânzarea apartamentului situat pe str. Alba Iulia mun.

Chișinău. Comisia a identificat că documentele justificative furnizate de subiect

confirmă că, în perioada indicată de reclamant, părinții săi au obținut venituri în

valoare totală de peste 1.212.115 de lei. Totuși, nu a fost probat faptul că aceste

mijloace au fost într-adevăr economisite și transmise reclamantului. Mai mult,

donațiile invocate de către reclamant din partea părinților au fost analizate și

respinse în cadrul procedurii de evaluare în temeiul Legii nr. 26/2022. Atât

Comisia Pre-Vetting, cât și CSJ (Decizia 03-5/24) au constatat că sumele

nominalizate nu au fost incluse în declarațiile depuse la Comisia Pre-Vetting.

a ținut o evidență clară a economiilor în numerar ale familiei sale și nici nu era

obligat să o facă, deoarece nu a fost subiect al declarării în 2015 și 2016. Prin

urmare, informațiile privind economiile în numerar disponibile la sfârșitul anilor

2010-2016 furnizate Comisiei reprezintă o estimare orientativă și putea conține o

marjă de eroare în care se încadrează soldul negativ calculat. Reclamantul a mai

invocat și faptul că cheltuielile de consum pentru populație (CCP) pot conține o

marjă de eroare. Comisia a indicat că art. 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023

prevede un prag pe care diferența dintre venituri și cheltuieli trebuie să-l

depășească pentru ca reclamantul să nu treacă evaluarea pe motiv de lipsă de

integritate financiară. Acest prag este menit să absoarbă eventualele erori. Soldul

total negativ al reclamantului, în mărime de -1.140.328 de lei, depășește de câteva

ori pragul prevăzut de lege.

comparația dintre ratele medii anuale de schimb valutar utilizate de Comisie și

ratele medii anuale de schimb specificate de reclamant a arătat o diferență în sutimi

sau miimi și nu poate afecta rezultatul evaluării sale.

discutat raportul și a constatat nepromovarea evaluării de reclamant. Conform

4

înregistrării video a ședinței CSM, până la adoptarea hotărârii, CSM a discutat cu

reclamantul despre dubiile stabilite în raportul Comisiei, iar reclamantul a reiterat

argumentele sale prezentate Comisiei. În hotărârea sa, CSM a reiterat constatările

și argumentele Comisiei și a notat că evaluarea a fost desfășurată de Comisie cu

respectarea procedurii, iar argumentele reclamantului nu sunt convingătoare.

Hotărârea motivată a CSM a fost comunicată prin email reclamantului pe 05 iulie

2024.

familia și a părinții săi locuiesc în prezent a fost construită din sursele comune ale

ambelor familii în anii 2004-2008. Casa este amplasată pe un teren de opt ari și are

o suprafață de 199 m.p.. Majoritatea cheltuielilor pentru construcția casei au fost

acoperite de părinții reclamantului. În anul 2008 casa încă nu era finalizată, însă

familiile s-au mutat în ea, reparații fiind efectuate și ulterior. Suma de 1.2 mln. de

lei a fost acumulată de părinții săi începând cu anul 2004-2005 și provine din

vânzarea unui apartament, din indemnizația de demisie de judecător al tatălui

reclamantului și din alte surse. Această sumă a fost dată în tranșe până în anul

un automobil cu 7.000 de euro, iar donația de 23.000 de euro primită în anul 2015

se include în economiile în numerar declarate la începutul anului 2019 (a se vedea

para. 16). În 2019 și ulterior reclamantul nu a primit donații de la părinți.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

(articolele 21-43). Prevederile relevante ale acestor articole sunt următoarele:

„Articolul 22. Cercetarea din oficiu

(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea

de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt

legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a

probelor.

Articolul 29. Proporționalitatea

(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

5

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii

atribuite prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Articolul 31. Motivarea

Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie

să fie motivate.

Articolul 36. Supremația dreptului

...

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului

cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.

actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a

sporirii încrederii societății în activitatea acesteia și în sistemul justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

65 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică

dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii,

precum și dacă a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare,

în ultimii 10 ani, contrare normelor imperative ale legii, iar Curtea

Europeană a Drepturilor Omului stabilise, anterior adoptării actului, că o

6

decizie similară a fost contrară Convenției Europene pentru Drepturile

Omului;

b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilități și conflicte de

interese incompatibile cu funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție.

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate

financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul

că:

a) diferența dintre avere, cheltuieli și venituri, pentru ultimii 12 ani,

depășește, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit

de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului;

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularități fiscale în urma cărora suma

impozitului neplătit a depășit, în total, 5 salarii medii pe economie, în

cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea

judecătorului.”

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării judecătorului, Comisia de evaluare întocmește un

raport motivat cu privire la evaluare care să conțină propunerea privind

promovarea sau nepromovarea evaluării.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă de către Comisia de evaluare cu

votul majorității membrilor prezenți. Membrii Comisiei de evaluare nu se pot

abține de la vot.

(3) Raportul cu privire la evaluare conține faptele relevante, motivele și

concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

(4) Se consideră că judecătorul nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat

existența unui sau mai multor temeiuri de necorespundere cu criteriile

prevăzute la art.11.”

17 al Legii nr. 65. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii examinează în ședință publică, în baza

dosarului de evaluare recepționat de la Comisia de evaluare, rezultatele

evaluării judecătorului. Judecătorul poate prezenta informații suplimentare pe

care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitatea de

a le prezenta anterior. Reprezentantul Comisiei de evaluare și judecătorul

evaluat, în persoană, sunt în drept să își prezinte poziția.

(2) Prin hotărâre motivată, ... Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanțe de fapt

7

sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz,

nepromovarea evaluării;

... .”

contestațiilor împotriva hotărârilor CSM emise conform art. 17 din acea lege.

Partea relevantă a art. 18 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi

contestată de către judecătorul [inclusiv candidatul] vizat sau de către

Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile de la

comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii.

Depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de 30 de zile de un complet format din 3 judecători care au promovat

evaluarea și nu au activat în cadrul Curții Supreme de Justiție până la data de

31 decembrie 2022."

(21) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia

de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul

Superior al Magistraturii;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea

procedurii de evaluare.

(22) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

unor prevederi similare din Legea 26/2022. În para. 83 al hotărârii sale Curtea

Constituțională a menționat următoarele despre limitele controlului judiciar al

actelor emise ca urmare a evaluării externe:

„83 Curtea admite că dispozițiile contestate sunt apte să realizeze obiectivul

urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de

evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură nesemnificative. ...

obiectivul legislatorului poate fi realizat prin limitarea controlului judiciar la

erorile procedurale grave ale Comisiei de evaluare în cadrul procedurii de

8

evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Această

soluție însoțită de competența completului special de a examina

„circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării” de către candidat

sunt în măsură să asigure o „examinare suficientă” a problemelor centrale

abordate de candidații nepromovați.”

altor prevederi similare din Legea 26/2022. Acestea se refereau inter alia la

posibilitatea inversării sarcinii probațiunii la verificarea averii. În para. 136 al

Deciziei sale, Curtea Constituțională a menționat următoarele:

„136. Potrivit unei opinii amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul

de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme

care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de

integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un

sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat

poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a

riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie

legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă

nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse

ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).”

funcționare. Acesta este aprobat de Comisie și este publicat pe pagina web a

Comisiei. Acesta prevede la p. 3.5 din Anexă că, la evaluarea averii, cheltuielile

de consum ale populației stabilite anual de către BNS vor fi incluse la cheltuieli.

scopul stabilirii cheltuielilor reale de trai. Estimarea se face în baza chestionării a

câteva mii de gospodării din mediul urban și rural. Cheltuielile sunt estimate prin

completarea benevolă, în decursul unei luni, a unor chestionare detaliate cu privire

la cheltuielile efectuate de către gospodărie. Completarea chestionarelor este

verificată peste 15 zile de la începutul completării și la sfârșitul lunii de către

operatori special instruiți în acest sens. Ulterior, datele din chestionare sunt

verificate încă odată și gospodăria poate fi rugată să ajusteze datele din chestionar

în cazul unor inconsistențe evidente. În baza datelor colectate, sunt calculate

costuri medii per persoană. Datele obținute sunt publicate de către BNS pe internet.

BNS publică date privind cheltuielile din mediul urban și rural și separat pentru

mun. Chișinău. Cheltuielile de consum sunt estimate per persoană, însă sunt oferite

cheltuieli per persoană (care sunt mai mici) în cazul gospodăriilor cu mai multe

persoane.

BNS conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații

(COICOP 2013 5-Digit). Cheltuielile sunt divizate în următoarele 12 categorii: 1)

produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și tutun; 3)

îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) locuințe, apă, electricitate și gaz; 5) mobilier,

echipamente de uz casnic și întreținerea lor de rutină; 6) sănătate; 7) transportul;

9

8) comunicațiile; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;

12) bunuri și servicii diverse.

exacte pe care le fac. În cazul primirii anumitor produse cu titlu gratuit, acestea

trebuie estimate și indicate în chestionar drept cheltuieli efectuate. Conform BNS,

marja de eroare a calculelor cheltuielilor de consum este de +/- 5%.

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

constatarea violării art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, anularea

hotărârii CSM și dispunerea reluării de către Comisie a procedurii de evaluare. El

consideră că CSM a ignorat principiul res judecata (constările din hotărârea CSJ

nr. 3-23/23). Potrivit reclamantului, probele prezentate Comisiei și explicațiile

reclamantului în plenul CSM au răsturnat argumentele despre incapacitatea

financiară a părinților reclamantului de a acoperi diferența din venituri și cheltuieli

ale familiei reclamantului.

menționate în fața CSM. Fiind întrebat de instanța de judecată despre economiile

părinților reclamantului și perioada economiilor, ultimul a făcut referire la pct. 54,

55 din Raportul Comisiei, menționând că actele prezentate confirmă veniturile

părinților săi, care sunt de cîteva ori mai mari decât soldul negativ stabilit de

Comisie. Totodată a notat că nu contestă calculul soldului negativ efectuat de

Comisie, indicînd că acesta a fost acoperit din sursele părinților săi.

b. Argumentele celorlalți participanți

suficiente pentru a combate dubiile serioase ce conduc la nepromovarea evaluării.

Consiliul a subscris concluziilor Comisiei, care erau convingătoare, iar acest fapt

înlătură necesitatea repetării concluziilor Comisiei. Sub aspectul încălcării

principiului res judecata, CSM a menționat că reclamantul nu explică în ce a

constatat violarea principiului în cazul său, or prin decizia din 01 august 2023 CSJ

a acceptat contestația reclamantului, a constatat existența unor circumstanțe care

ar fi putut duce la promovare și a dispus reevaluarea sa. Prin decizia nr. 03-5/24,

CSJ a respins contestația reclamantului. CSM a mai indicat că, potrivit para. 35-

44 din raportul de evaluare, donația de 23.000 de euro nu a fost acceptată deoarece

părinții reclamantului nu au avut capacitatea financiară pentru a acorda această

sumă. CSM a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.

suficiente pentru a înlătura dubiile sale, solicitând respingerea contestației.

Comisia a reiterat argumentele din Raportul de evaluare. Ea de asemenea a

menționat că, potrivit standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe

10

extraordinare este admisibil de a aplica standardul probabilității ca nivel de

probațiune, iar simpla îndoială ar fi suficientă pentru a nu recruta un candidat într-

o funcție publică. Cu referire la invocarea de către reclamant la violarea art. 6

CEDO, sub aspectul nemotivarea hotărârii și nerespectarea principiului res

judecata, Comisia a indicat că reclamantul nu a explicat care argument al său

decisiv pentru rezultatul procedurii nu a fost combătut. Cu privire la alegațiile

reclamantului referitor la aprecierea eronată a capacității financiare a părinților săi,

Comisia nu a acceptat donația de 23.000 de euro deoarece, după analiza veniturilor

și cheltuielilor părinților, a constat că aceștia nu au avut capacitatea financiară

pentru a acorda această sumă. În ceea ce privește donația de 1.2 mln. lei, Comisia

nu a acceptat-o deoarece documentele justificative nu demonstrează existența

acestor economii ale părinților reclamantului, și nici transmiterea efectivă a banilor

către reclamant. Comisia de asemenea a solicitat respingerea contestației ca fiind

neîntemeiată.

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a CSM. Contestația examinată a fost depusă pe 09 iulie 2024, adică a

patra zi de la comunicarea hotărârii motivate a CSM. Prin urmare, contestația a

fost depusă în termen.

potrivit art. 36 alin. (2) Cod administrativ, în aplicarea supremației dreptului,

instanța judecătorească de contencios administrativ ia în considerare jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare

a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru

fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice argument

decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v.

Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §

43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72

in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108). Având în vedere că aceasta este

printre primele hotărâri a CSJ pe marginea unei contestații formulate în temeiul

Legii nr. 65, completul a decis să dea o motivare mai amănunțită decât o cer

standartele CtEDO.

de perfecționare a evaluării externe, CSJ urmează să clarifice în această hotărâre

următoarele aspecte relevante pentru soluționarea cauzei:

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65;

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe;

c. Folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea cheltuielilor

subiecților evaluați;

11

d. Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 65

putere juridică egală. Legea nr. 65 a fost votată în lectură finală după adoptarea

Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura de evaluare externă,

modul de adoptare a hotărârii CSM și de examinare a contestației împotriva

hotărârilor CSM adoptate în temeiul Legii nr. 65. Aspectele din propoziția

precedentă semnifică că Legea nr. 65 are prioritate în caz de contradicție dintre ea

și Codul administrativ.

administrativ pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt

absolut necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ (a se vedea

para. 23).

2023, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea judecătorilor CSJ și a spori încrederea publică în

sistemul de justiție. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

Până în prezent, Legea nr. 65 a fost modificată de câteva ori. În baza acestei legi a

fost creat un mecanism robust de evaluare a judecătorilor CSJ și a candidaților

pentru funcția de judecător CSJ. Aceste elemente confirmă că evaluarea externă

introdusă prin Legea nr. 65 este absolut necesară în sensul art. 2 alin. (2) Cod

administrativ. Din motivele din acest paragraf și paragrafele precedente, prioritatea

normelor din Legea nr. 65 nu poate genera în această cauză discuții prin prisma

art. 2 alin. (2) Cod administrativ.

diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce privește termenele de

procedură, probațiunea, anularea actelor administrative, procedura contenciosului

administrativ, etc. CSJ nu a putut înțelege din argumentele reclamantului care

prevederi concrete din Legea nr. 65 contravin principiilor Codului administrativ.

Până la o argumentare concretă, CSJ prezumă că asemenea contradicții nu există.

Având în vedere că Legea nr. 65 este o lege specială în raport cu Codul

administrativ, atât timp cât contradicție cu principiile Codului administrativ nu au

fost stabilite, prevederile Legii nr. 65 au prioritate față de celelalte norme din Codul

administrativ, iar în cazul aspectelor nereglementate de Legea nr. 65 prevederile

Codului administrativ sunt aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii

nr. 65.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

interpretat în favoarea sa, iar inversarea sarcinii probațiunii în cazul existenței

12

dubiilor este inacceptabilă. Completul notează că, din motivele explicate în para.

44-47, Legea nr. 65 are prioritate față de Codul administrativ.

nu a promovat evaluarea dacă s-a constatat existența unui sau mai multor temeiuri

de necorespundere cu criteriile prevăzute la art.11. Art. 11 alin. (2) și (3) al Legii

nr. 65, potrivit cărora persoana nu corespunde criteriilor de integritate dacă

Comisia are „dubii serioase”. Din ultimele norme rezultă că existența dubiilor este

suficientă pentru ca Comisia să recomande nepromovarea evaluării. Legea nr. 65

totuși cere ca acestea să nu fie simple dubii, ci unele „serioase”, adică dubiul

trebuie să rezulte din circumstanțe factologice obiective, cum ar fi, de exemplu,

încheierea unor contracte, extrase bancare sau posesia efectivă a unor bunuri

nedeclarate. Dacă dubiile Comisiei rezultă din circumstanțe factologice obiective,

îi revine deja subiectului evaluării să dovedească că dubiul Comisiei nu este

întemeiat. Neonorarea acestei sarcini rezultă în menținerea dubiilor și duce la

nepromovarea evaluării.

Legea nr. 65 nu instituie expres reguli cu privire la inversarea sarcinii probațiunii

în fața CSM, însă nici nu interzice acest lucru. Totuși, din art. 17 alin. (1) și (2) al

Legii nr. 65 rezultă că CSM nu face personal o evaluare separată, ci doar verifică

corectitudinea raportului de evaluare în baza materialelor prezentate de Comisie și

de reclamant. Dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. (1), CSM poate

respinge raportul Comisiei doar dacă constată circumstanțe de fapt sau „erori

procedurale” comise de Comisie care puteau duce la o propunere opusă a Comisiei.

Din aceste prevederi rezultă că CSM aplică același standard de probațiune ca și

Comisia.

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de

la Veneția (a se vedea para. 33). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hot. Xhoxhaj v.

Albania, 2021, § 352; Sevdari v. Albania, 2022, § 130).

c. Folosirea cheltuielilor de consum ale populației la calcularea

cheltuielilor subiecților evaluați

unei metodologii detaliate, în cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de

gospodării, chestionarea este minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori

(a se vedea para. 35). Analize de acest gen sunt efectuate și în alte țări europene,

care aplică o metodologie asemănătoare (a se vedea para. 36). Cifrele obținute sunt

dezagregate după categorii de gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de

persoane în gospodărie, ce permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de

gospodăria subiectului evaluării (a se vedea para. 35 in fine). Prin urmare,

cheltuielile de consum ale populației pot fi puse la baza calculelor cheltuielilor în

cadrul evaluării externe.

13

anumite limitări. Bunurile primite gratuit sunt raportate ca fiind procurate, iar

marja de eroare a datelor obținute este de +/-5% (a se vedea para. 37). În cadrul

evaluării externe aceste limitări nu pot fi trecute cu vederea. Având în vedere că

Comisia nu poate cunoaște despre valoarea bunurilor primite gratuit, îi revine

persoanei evaluate să justifice convingător reducerea cheltuielilor de consum în

cazul său prin prisma celor 12 categorii de cheltuieli folosite de BNS (a se vedea

para. 36).

de realizat (mutatis mutandis Opinia Comisiei de la Veneția CDL-AD(2023)005,

para. 73). Sursele din care judecătorii și procurorii pot obține venit sunt limitate

prin lege, iar volumul lor de lucru face puțin probabilă obținerea unui venit

considerabil în plus la salariu din categoriile de activități permise de lege. Prin

urmare, ar putea fi nerezonabil de a cere judecătorului sau procurorului să confirme

venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de consum atunci când venitul

total al familiei sale este mai mic decât cheltuielile de consum ale populației, iar

partenerul său este în imposibilitate să obțină venit sau un venit mai mare.

Deoarece pot obține cu ușurință venit din alte surse decât cel de la locul de lucru

de bază și deoarece remunerarea acestora nu este fixă, această abordare nu este

aplicabilă totuși avocaților sau profesorilor universitari.

d. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 31). Această prevedere a apărut în Legea nr. 65 după

o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, care se referea la

prevederi similare din Legea nr. 26/2022 (a se vedea para. 32).

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”. Curtea

însă nu a explicat ce înseamnă ultima sintagmă.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

14

Legii nr. 65 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSM doar în cazurile menționate de Legea nr. 65, iar, din

motivele menționate în para. 45-48, celelalte temeiuri prevăzute de Codul

administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Astfel, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase constatate de

CSM nu există, iar alte există. Existența unui singur dubiu este suficient pentru

nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 18 alin. (22) din Legea

nr. 65, CSJ nu poate admite contestația dacă constată existența a cel puțin unui

dubiu prevăzut la art. 11 alin. (2) și (3) al acestei legi.

e. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

reclamantului din contestație.

ceea ce este contrar art. 6 CEDO. Completul notează că, spre deosebire de

procedurile disciplinare, în cazul aplicării Legii nr. 65/2023 CSM acționează ca un

organ administrativ. Art. 6 CEDO se referă la „judecarea cauzei”, adică la

procedurile de natură judiciară. Prin urmare, art. 6 CEDO este inaplicabil

procedurii în care CSM a adoptat hotărârea contestată. Completul de asemenea

notează că reclamantul nu a explicat care argument al său decisiv pentru rezultatul

procedurii nu a fost examinat corespunzător de către CSM.

reclamantului și a subscris integrat argumentelor Comisiei. Prin urmare,

Completul va analiza hotărârea CSM prin prisma raportului Comisiei.

de venit donația de 23.000 de euro primită de reclamant de la mama sa în 2015.

De asemenea, Comisia nu a acceptat declarația reclamantului că părinții dînsului

au acoperit pe parcursul perioadei de evaluare alte peste 1.2 mil. de lei din

cheltuielile familiei reclamantului. CSM a fost de acord și cu această poziție a

Comisiei. Reclamantul invocă aprecierea eronată a capacității financiare a

părinților săi.

de 23.000 de euro, deoarece părinții nu au avut capacitatea financiară pentru a

acorda această sumă. Potrivit reclamantului, aceasta a fost oferită în 2015, în

numerar, într-o singură tranșă. CSJ reține că, potrivit calculelor Comisiei,

acceptate de CSM, ajutorul părinților, în cazul acceptării că ei au făcut cheltuieli

minime, nu putea depăși 275.649 de lei. Reclamantul a declarat că i-a fost donată

o sumă de două ori mai mare. Suma ar fi fost oferită în numerar și nu au fost

prezentate probe cu privire la această tranzacție. CSJ acceptă că lipsa probelor

documentare în cazul tranzacțiilor între rudele apropiate nu exclude existența ei,

15

însă existența probelor documentare ar fi adăugat credibilitate poziției

reclamantului. Având în vedere că părinții reclamantului nu puteau deține în mod

legitim în anul 2015 suma de 23.000 de euro, ci doar o parte din aceasta, refuzul

de a accepta ca venit întreaga sumă donată nu este nerezonabilă.

cheltuielilor familie reclamantului cu suma de 1.2 mln. de lei (a se vedea para. 13),

reclamantul a declarat că aceste economii eu fost făcute începând cu anul 2004 și

că plățile au fost efectuate în tranșe până în anul 2018. Reclamantul a argumentat

că, din 2004 până în 2022, părinții săi au obținut venituri impozabile de circa

2.592.800 de lei. CSM a subscris opiniei Comisiei, care a conchis că nu a fost

dovedit de către reclamant că din suma de 2.592.800 de lei a fost economisită suma

de 1.2 mln. de lei și că ultima a fost donată reclamantului. CSJ notează că

suspiciunea Comisiei cu privire la nedonarea celor 1.2 mln. de lei se bazează pe

documente care nu au fost contestate de reclamant, adică dubiul Comisiei era

serios. Reclamantul nu l-a combătut convingător. Poziția reclamantului s-a

rezumat la a susține că părinții au obținut venituri mai mari de 1.2 mln. de lei. CSM

a fost de acord cu Comisia că, până în anul 2014, reclamantul a fost judecător,

având obligația să declare veniturile și averile. În această perioadă el nu a declarat

nicio donație de la părinții săi. De asemenea, deși a fost întrebat despre veniturile

sale pentru anii 2011-2017 în cadrul rundelor de întrebări, reclamantul nu a

declarat în răspunsurile la întrebări că a primit această sumă de la părinții săi. El a

făcut această declarație după ce a fost chemat la interviu și a aflat dubiile Comisiei.

Din aceste motive, Comisia a refuzat să recunoască această donație. Această

donație nu a fost recunoscută nici în cadrul evaluării reclamantului în temeiul Legii

nr. 26/2022 (a se vedea para. 19). Completul mai notează că, în perioada în care

reclamantul susține că părinții săi au făcut economiile de 1.2 mln. de lei, venitul

total impozabil al acestora nu a depășit 2.6 mln. de lei. Din această sumă urmau a

fi plătite impozite. Prin urmare, suma efectivă de care au dispus părinții

reclamantului era mai mică. În această perioadă ei au avut cheltuieli de consum pe

o perioadă îndelungată, și-au procurat un automobil cu 7.000 de euro, au construit

o casă modernă de aproape 200 m.p. pentru ei și reclamant, acoperind majoritatea

cheltuielilor de construcție (a se vedea para. 23) și au trebuit să acopere cel puțin

o parte din cheltuielile de întreținere a acestei case. În asemenea condiții, declarația

reclamantului că părinții săi, având venituri relativ modeste, au economisit aproape

50% din veniturile impozabile obținute nu este credibilă.

făcut donația de 1.2 mln. de lei până în anul 2018 și că familia sa nu a primit donații

începând cu anul 2019. El de asemenea a susținut că sumele declarate Comisiei în

anii 2018-2022 sunt exacte. În ședința CSJ reclamantul a declarat că suma de

23.000 de euro primită de la mama sa în anul 2015 se includea în economiile

declarate de el la începutul anului 2019 (a se vedea para. 23). Completul subliniază

că, chiar dacă argumentele cu privire la donațiile de 1.2 mln. de lei și 23.000 de

euro ar fi fost credibile și ar fi fost acceptate, reclamantul nu poate justifica averea

16

pentru anii 2019 și 2021 (a se vedea para. 16). Soldul negativ pentru acești doi ani

este de peste 435.000 de lei. Această sumă este mai mare de 234.000 de lei (20 de

salarii medii pe economie în anul 2023). Prin urmare, chiar dacă donațiile ar fi avut

loc (fapt care nu s-a confirmat), reclamantul oricum ar fi avut un sold negativ care

nu îi permite să promoveze evaluarea externă.

poate fi trecută cu vederea. El a mai menționat că cheltuielile sale de consum au

fost mai mici, deoarece locuia împreună cu părinții săi și acestea erau împărțite

între două familii. Completul reiterează constatarea sa de mai sus (a se vedea para.

53) că indicele CCP poate fi pus la baza calculelor cheltuielilor în cadrul evaluării

externe. Aceste calcule cu adevărat au o marjă de eroare de 5%. Având în vedere

diferența dintre soldul negativ al reclamantului de 1.140 328 de lei și valoarea de

20 de salarii medii pe economie admisibile (234.000 de lei), precum și faptul că,

în anii în care a fost înregistrat soldul negativ, suma totală a CCP ale familiei

reclamantului nu depășea 705.000 de lei (a se vedea para. 16), această eroare

eventuală nu putea schimba rezultatul evaluării. Completul notează că CCP se

calculează per persoană. Reclamantul nu a argumentat convingător care anume din

cele 12 categorii de cheltuieli evaluate pentru stabilirea CCP ar trebui reduse și cu

cât. Completul de asemenea notează că reclamantul locuiește într-o casă de 199

m.p. amplasată în mun. Chișinău. CCP pentru mun. Chișinău este calculat

preponderent luând în calcul persoanele care locuiesc în apartamente, iar

cheltuielile pentru întreținerea unei case de regulă sunt mai mari decât pentru

întreținerea unui apartament. Acest aspect este în defavoarea argumentului cu

privire la aplicarea unui indice al CCP mai redus. Din aceste motive, CSJ respinge

argumentul reclamantului potrivit căruia, în cazul său, trebuiau aplicate cheltuieli

de consum mai mici decât cele folosite de Comisie.

judecata a fost încălcat în cazul său. El susține că Comisia și CSM ar fi trebuit să

țină cont de decizia CSJ din 01 august 2023 și să constate promovarea evaluării.

Completul notează că, în anul 2023, promovarea sau nepromovarea evaluării pre-

vetting putea fi decisă doar de Comisia de evaluare. Prin decizia din 01 august

2023 nu este constatată întrunirea de către reclamant a tuturor criteriilor pentru a

promova evaluarea, ci doar a fost dispusă reevaluarea. În urma reevaluării,

Comisia de evaluare a decis că reclamantul nu a promovat evaluarea externă.

Această decizie a fost menținută prin decizia din 25 aprilie 2024 a CSJ.

Reclamantul nu a invocat nici un fel de contradicții esențiale între decizia pe

marginea evaluării sale conform Legii nr. 26/2022 și hotărârea CSM contestată în

prezenta cauză. Prin urmare, acest argument este nefondat.

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 18 al Legii nr.

65/2023,

17

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Alexandru Rotari cu privire la contestarea

hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 386/25, din 02 iulie 2024.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Vladislav Gribincea

Stella Bleșceaga

18