03-5/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

03-5/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 03-5/24

2-24016116-01-3-12022024

DECIZIE

25 aprilie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Boris Talpă

Oxana Parfeni

Grefier Stanislav Ungureanu

Cu participarea:

Reclamantului Alexandru Rotari

Reprezentantului pârâtei, avocatului Valeriu Cernei

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Alexandru Rotari împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Alexandru

Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie,

constată:

Argumentele participanților la proces:

1

La 09 februarie 2024, Alexandru Rotari a depus, prin intermediul poștei

electronice, cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu

privire la evaluarea reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare

a candidatului de către Comisie.

În motivarea acțiunii, Alexandru Rotari a invocat că, potrivit Legii privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrate ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, a fost

instituită procedura de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor,

precum și ai candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora,

ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective în entitățile menționate.

La 09 iunie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a remis în adresa Comisiei

de evaluare lista candidaților în vederea evaluării pentru suplinirea funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în care era inclusă și Alexandru

Rotari.

La fel, reclamantul a menționat că, la 21 iunie 2022, Comisia de evaluare i-a

transmis un chestionar privind integritatea etică pentru a fi completat în mod

voluntar și returnat Comisiei până la 05 iulie 2022, însă, având în vedere caracterul

opțional al solicitării, a decis să nu răspundă la această solicitare.

La 27 decembrie 2022, Comisia de evaluare a solicitat completarea și

depunerea până la 03 ianuarie 2023 a Declarației de avere și interese personale

pentru ultimii 5 ani. Termenul total oferit pentru răspuns fiind de 7 zile

calendaristice

La 11 februarie 2023, a avut loc prima rundă de întrebări și solicitarea de

clarificare a informațiilor, în total fiind formulate 18 întrebări, 62 de subîntrebări

și 33 de solicitări de documente suplimentare. Termenul limită indicat fiind 15

februarie 2023, adică 4 zile calendaristice. Reclamantul a expediat în adresa

Comisiei de evaluare răspunsurile la care au fost anexate majoritatea documentelor

solicitate, care puteau fi obținute în termeni restrânși sau care existau în posesia

reclamantului la data solicitării.

La 22 februarie 2024, a avut loc a doua rundă de întrebări, care cuprindea 13

întrebări, inclusiv 25 subîntrebări și 17 solicitări de documente suplimentare.

Termenul limită indicat fiind 25 februarie 2023, adică 3 zile calendaristice.

Reclamantul a expediat în adresa Comisiei de evaluare răspunsurile la care au fost

anexate documentele solicitate, care puteau fi obținute în termeni restrânși sau care

existau în posesia reclamantului la data solicitării.

La 03 martie 2023, a avut loc a treia rundă de întrebări, care conținea trei

întrebări, inclusiv 5 subîntrebări și 5 solicitări de documente suplimentare.

2

Termenul limită indicat fiind 05 martie 2023, adică 2 zile calendaristice.

Reclamantul a expediat în adresa Comisiei de evaluare răspunsurile la care au fost

anexate documentele solicitate, care puteau fi obținute în termeni restrânși sau care

existau în posesia reclamantului la data solicitării.

La 09 martie 2023, a avut loc audierea în ședință publică a lui Alexandru

Rotari de către Comisia de evaluare. Iar, la 16 martie 2023, reclamantul a expediat

benevol în adresa Comisiei de evaluare documente confirmative în privința unui

cont bancar, solicitate de către Comisie, inclusiv în timpul audierilor publice,

precum și a informațiilor suplimentare privind calculele aferente veniturilor și

cheltuielilor familiei.

La 21 martie 2023, a avut loc a patra rundă post-audiere formată din 4

întrebări, inclusiv 11 subîntrebări și 4 solicitări de documente suplimentare.

Termenul limită indicat fiind 23 martie 2023, adică 2 zile calendaristice.

Reclamantul a expediat în adresa Comisiei de evaluare răspunsurile la care au fost

anexate majoritatea documentelor solicitate, care puteau fi obținute în termeni

restrânși sau care existau în posesia reclamantului la data solicitării.

Reclamantul a relevat că, la 30 martie 2023, prin intermediul poștei

electronice i-a fost notificată decizia nr. 31 din 28 martie 2023 „cu privire la

candidatura lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Magistraturii”, potrivit căreia, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c),

alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. b) și d) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022,

Alexandru Rotari nu întrunește criteriile de integritate, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică

și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

La 03 aprilie 2023, reclamantul a contestat la Curtea Supremă de Justiție

decizia nr. 31 din 28 martie 2023 a Comisiei de evaluare, conform art. 14 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 26/2022.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a anulat decizia

nr. 31 din 28 martie 2023 a Comisiei de evaluare și s-a dispus reevaluarea lui

Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii.

La 08 septembrie 2023, a fost reluată procedura de evaluare a lui Alexandru

Rotari, iar la 13 decembrie 2023 acesta a recepționat notificarea cu privire la faptele

și dubiile serioase. La 18 decembrie 2023, la solicitarea reclamantului, acestuia i

s-a acordat acces la materialele evaluării reluate, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din

Legea nr. 26/2022. Iar, la 19 decembrie 2023, a fost transmis răspunsul la

notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase, prin care reclamantul a refuzat

să participe la audiere și a solicitat să fie evaluat în baza cererii sale, având în

vedere argumentele din răspunsul la notificarea cu privire la faptele și dubiile

serioase din partea Comisiei.

Reclamantul a menționat că, la 06 februarie 2024, prin intermediul poștei

electronice i-a fost notificată decizia Comisiei de evaluare nr. 7 din 12 ianuarie

2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii, prin care Comisia constatat că are

3

dubii serioase, conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică în temeiul

art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. b) și d) din Legea nr. 26/2022,

cu referire la dezechilibrul de avere din anii 2013, 2014, 2017 și 2021 și economiile

în numerar declarate pentru anul 2021, dubii care nu au fost atenuate de către

candidat.

Recalmatul a considerat decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024 a Comisiei de

evaluare ca fiind ilegală și pasibilă de a fi anulată, iar constatările Comisiei viciate.

Pe marginea corespunderii la criteriile de integritate etică, reclamantul a

invocat că, prin prisma Legii nr. 132/2016, instituția cu atribuții de exercitare a

controlului averii și al intereselor personale, al controlului privind respectarea

regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, precum și de constatare

și sancționare a încălcărilor regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor este Autoritatea Națională de Integritate.

Astfel, competența de constatare a faptul încălcării regimului juridic al

declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor îi este atribuită Autorității Naționale

de Integritate și/sau, după caz, instanței de judecată, dar nicidecum nu Comisiei de

evaluare, care este abilitată să solicite informații de la autoritățile competente, care

ar permite evaluarea candidatului pe marginea aspectelor de integritate etică.

Reclamantul a subliniat că, la materialele dosarului său, au fost anexate doar

declarațiile de avere și interese personale depuse de către dânsul pentru anii 2012-

2014 și care au fost depuse fără încălcarea regimului juridic de declarare. Totodată,

Comisia de evaluare nu administrat probe ce ar demonstra existența procedurilor

de control și rezultatele acestora, precum și acte de constatare ale încălcărilor.

De asemenea, în opinia reclamantului, în decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024

lipsește partea motivațională referitor la constatarea faptelor concrete care sunt

apreciate de către Comisia de evaluare drept încălcări ale regimului juridic de

declarare a averii și intereselor personale. Astfel, decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024

pe marginea necorespunderii reclamantului cu criteriile de integritate etică în

temeiul art. 8 alin (1) și (2) lit. c) din Legea nr. 26/2022 este lipsită de substrat

factologic și nu poate fi probată, iar acțiunile Comisiei de evaluare pe acest

segment al actului de evaluare și decizional sunt viciate de:

-nerespectarea de către autoritatea emitentă a condiției obligatorii de motivare

completă a actului administrativ;

-stabilirea greșită a faptelor și aprecierea lor neobiectivă;

-exercitarea greșită a discreției procedurale;

-încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare cum ar fi, dreptul

la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul

la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat

efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării

de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.

4

Reclamantul a considerat că, Comisia de evaluare nu și-a exercitat obligația

pozitivă de a clarifica circumstanțele de fapt și de drept, așa cum prevede art. 22

din Codul administrativ. Drept urmare, Comisia de evaluarea nu și-a exercitat în

totalitate competența de a cerceta starea de fapt din oficiu, conform art. 6 lit. f) din

Legea nr. 26/2022, deși, legiuitorul i-a oferit o gamă largă de instrumente și pârghii

pentru acumularea tuturor informațiilor necesare. Neexecutarea obligației de

cercetare din oficiu a dus la adoptarea unei soluții eronate de către Comisie și

respectiv, încălcarea dreptului la apărare a candidatului.

În opinia reclamantului, în rezultatul nerespectării prevederilor Codului

administrativ, în special Cărților I și II, Comisia de evaluare a admis încălcarea

dreptului la apărare și, respectiv, a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se califică ca încălcare

procedurală gravă. Această încălcare gravă de procedură prin prisma prevederilor

legale servește temei de reevaluare a Reclamantului, care ar putea să conducă la

promovarea evaluării de către reclamant.

Alexandru Rotari a notat că, potrivit legii, un candidat corespunde criteriului

de integritate etică dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și

intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al

restricțiilor și/sau al limitărilor. Astfel, reclamantul a considerat că, în lipsa unui

act constatator eliberat de Autoritatea Națională de Integritate, care ar stabili expres

faptele de încălcare a regimului juridic al declarării, această parte a deciziei nr. 7

este nefondată și ilegală, precum și cu depășirea competențelor legale.

Referitor la corespunderea criteriilor de integritate financiară, reclamantul a

menționat că, în decizia din 01 august 2023 (în dosarul nr. 3-23/23, cauza Rotari

vs. Comisia de evaluare), Curtea Supremă de Justiție a invocat ilegalitatea deciziei

Comisiei de evaluare nr. 31 din 28 martie 2023, circumstanță care a dus la anularea

acesteia.

În opinia reclamantului, deoarece Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări

în scopul înlăturării aspectelor care au determinat constatarea de către Curtea

Supremă de Justiție a caracterului ilegal al deciziei Comisiei nr. 31 din 28 martie

2023 și dispunerea anulării acesteia, dar a emis la 13 decembrie 2023 Notificarea

cu privire la faptele și dubiile serioase identificare în legătură cu candidatura lui

Alexandru Rotari, se trage concluzia că Comisia a considerat drept suficiente

clarificările și informațiile de dispune și care i-au permis să efectueze evaluarea

repetată a aspectelor care derivă din decizia din 01 august 2023 (dosarul nr. 3-

23/23) a Curții Supreme de Justiție, fără a recurge la adresarea de întrebări sau la

solicitarea de clarificări suplimentare, circumstanță care se desprinde și din textul

Notificării menționate.

Reclamantul a indicat că, în evaluarea respectării sale a regimului juridic al

declarării averii și intereselor personale, au fost admise aceleași carențe în procesul

de evaluare a conformității la criteriile de integritate financiară (precum și etică),

manifestate prin:

-nerespectarea de către autoritatea emitentă a condiției obligatorii de motivare

completă a actului administrativ;

5

-stabilirea greșită a faptelor și aprecierea lor neobiectivă;

-exercitarea greșită a discreției procedurale;

-încălcarea garanțiilor procedurii administrative de evaluare, cum ar fi dreptul

la o examinare deplină a faptelor, dreptul la o decizie motivată și imparțială, dreptul

la audiere efectivă, dreptul de acces la dosarul administrativ, dreptul de a fi implicat

efectiv în procedura de evaluare, dreptul la colaborarea efectivă în clarificarea stării

de fapt și dreptul la o decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.

Aceste încălcări din partea Comisiei de evaluare au avut un impact general

grav asupra caracterului echitabil al procedurii de evaluare, deoarece au umbrit

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale.

Una din aceste încălcări este faptul că, teoretic, Comisia de evaluare face

referință la Anexa „Avere nejustificată” din Regulamentul de evaluare al Comisiei,

care stabilește că fluxul de numerar de ieșire al economiilor la sfârșitul perioadei

este egal cu fluxul de numerar de intrare de economii la începutul perioadei

următoare (art. 3.5). Însă, în practică, Comisia de evaluare a ignorat sau a aplicat

aleatoriu unul din principiile contabile, care este prevăzut și de Anexă, și anume

principiul intangibilității (art.6 lit. e) din Legea nr. 287/2017), unde bilanțul de

deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al

exercițiului precedent. Procedura impusă de acest principiu constă și în faptul că

erorile descoperite aferente perioadei precedente sunt corectate pe seama

rezultatului reportat, dar nu prin modificarea bilanțului de deschidere.

Astfel, Comisia de evaluare la fluxuri financiare de intrare și ieșire pentru

candidat în anii 2013, 2014, 2017 și 2021, care indicau că cheltuielile totale ale

candidatului păreau să fi depășit veniturile și economiile sale totale în anul 2013

cu 281 439 MDL, în 2014 cu 207 388 MDL, în 2017 cu 1 689 962 MDL și în 2021

cu 529 732 MDL, o discrepanță totală de 2 708 521 MDL pentru cei patru ani.

Însă, tabelele Comisiei cu calculele fluxurilor de intrare și ieșire pentru acești

ani ilustrează că, economiile în numerar lipsesc în fluxul de intrare pentru anii

2013, 2014 și 2017, contrar principiului intangibilității, fiind luat în calcul doar

pentru anul 2021.

În calitate de justificare la omiterea din calcul a economiilor în numerar din

fluxul de intrare pentru anul 2013, Comisia de evaluare a indicat că, candidatul nu

a prezentat nicio documentație care să confirme soldul de numerar pretins pentru

anul 2012. Însă, în opinia reclamantului, prezentarea documentației nu este posibilă

per se (în sine), deoarece economiile în numerar sunt „un cât” matematic, care

rezultă în urma deducerii cheltuielilor anuale totale din veniturile anuale totale.

Respectiv, nu pot exista documentații care ar confirma existența la sfârșit de an a

unor economii în numerar anume. Toate documentele de suport pentru veniturile

și cheltuielile suportate pe parcursul anilor respectivi precum și clarificări

pertinente au fost puse la dispoziția Comisiei pe parcursul tuturor etapelor

evaluării.

La fel, în opinia reclamantului, altă eroare înglobată în acest exemplu este

faptul că, în anii 2015-2016 el a deținut 2 conturi bancare în sumă de circa 982 100

MDL (echivalentul a 70 000 USD). După închiderea conturilor bancare, sumele

6

extrase din cont au fost păstrate în formă de economii în numerar. Reclamantul a

pus la dispoziția Comisiei de evaluare atât dovada existenței conturilor, cât și a

închiderii lor, însă, echivalentul numerarului care a intrat în anii 2015 și 2016 după

închiderea conturilor nu apare și în fluxul de intrare pentru anul 2017. Comisia,

însă, în Anexa 1 a deciziei nr. 7 a menționat că, candidatul nu a prezentat niciun

document pentru a confirma soldul pretins de numerar pentru anul 2016, ceea ce

este o solicitare redundantă, deoarece Comisia dispune de documentele

confirmative aferente tuturor conturilor bancare deținute de reclamant. Astfel,

reclamantul a considerat că, prin acțiunile sale, Comisia a generat o stabilire greșită

a faptelor și le-a dat o apreciere neobiectivă.

Chiar și în virtutea unor argumente care ar putea sprijini abordarea eliptică a

Comisiei în aplicarea principiilor contabile și a celor stabilite în Anexă, încălcarea

atât a propriului Regulament cât și a principiilor este cu atât mai mult agravată prin

faptul că Comisia calculează discrepanța totală între cheltuieli și venituri pentru

anii 2013, 2014, 2017 și 2021 prin plusarea discrepanțelor calculate pentru fiecare

din acești ani. Acest lucru creează o eroare discreționară majoră, deoarece conform

principiul intangibilității, orice eroare aferentă perioadei precedente se corectează

pe seama rezultatului reportat. Cu alte cuvinte, dacă a existat o eroare în anul 2013,

ea va fi corectată pe seama rezultatului din 2014, erorile din 2014 vor fi corectate

în 2015 etc. Plusarea discrepanțelor dintre acești ani omite rezultatele pentru anii

2015, 2016, 2018, 2019, 2020.

Reclamantul a relevat că, o altă concluzie eronată trasă de către Comisia de

evaluare este faptul că, în cadrul evaluării reluate, Comisia a colectat informații

despre veniturile părinților săi între anii 2007 – 2021 pentru a evalua capacitatea

acestora de a-i oferi sprijin financiar, iar în final a concluzionat că „Chiar dacă

părinții candidatului ar fi economisit venitul lor total între 2007 – 2021, minus

cheltuielile de consum ale populației, și ar fi contribuit cu acesta la necesitățile

familiei candidatului, suma ar fi de doar 1 140 168 MDL. Însă, aceasta abordare

viciată aplicată de către Comisia de evaluare, atât în evaluarea surselor de venit ale

reclamantului, cât și ale membrilor familiei sale, de fapt a declanșat discrepanțe

majore între calculele prezentat pe parcursul evaluării de către reclamant și cele ale

Comisiei, circumstanță ce a dus la stabilirea greșită a faptelor și aprecierea lor

neobiectivă.

Or, stabilirea capacității părinților de a face economii doar în baza salariilor

și pensiilor obținute pe parcursul ultimilor 15 ani, fără a lua în calcul și alte surse

de venit sau economiile obținute de părinți și păstrate în familia părinților

reclamantului până în anul 2007, cum ar fi economiile acumulate de-a lungul celor

mai bine de 50 ani de activitate de muncă ai tatălui, din care aproape 39 de ani de

judecător și 50 de ani de muncă ale mamei, precum vânzarea imobilelor (un

apartament de serviciu privatizat și casa părintească a tatălui, donațiile părinților

lor, adică a buneilor reclamantului) și altele.

Comisia de evaluare a omis posibilele economii în numerar ale părinților

reclamantului din fluxul de intrare pentru perioadele de referință. Chiar dacă ar fi

o informație care nu poate fi probată la moment, din motive obiective și

7

neimputabile, totuși, nu poate fi neglijată existența economiilor în numerar păstrate

în familia părinților, care contribuie la capacitatea părinților reclamantului de a

acorda ajutor financiar. Această omisiune din partea Comisiei de evaluare a afectat

grav caracterul echitabil al procedurii de evaluare, eliminând una din

circumstanțele care puteau duce la promovarea evaluării de către reclamant.

O altă încălcare, în opinia reclamantului, admisă de către Comisia de evaluare,

este că aceasta a stabilit greșit faptele și le-a dat o apreciere neobiectivă, în special

prin admiterea erorilor de calcul, dublarea de cheltuieli în anumite perioade,

excluderea contribuțiilor financiare ale părinților din motivul imposibilității

obiective ale probării acestora, segmentarea iar uneori ignorarea clarificărilor

pertinente, prezentate pe parcursul tuturor etapelor evaluării, ce în totalitate

prejudiciază grav prezentarea generală a situației de fapt și a circumstanțelor, care

ar putea duce la promovarea de către reclamant a evaluării. Aceste circumstanțe

denotă faptul că, Comisia și-a exercitat greșit discreția procedurală și a încălcat

garanțiile procedurii administrative de evaluare, încălcând astfel dreptul său la o

decizie fără erori discreționare în partea aprecierii probelor.

În acest sens, reclamanta a invocat că, una din concluziile reținute de către

Comisia de evaluare este că „candidatul mai menționează că, în cazul unor

candidați, Comisia a admis erori în prezentarea surselor de venituri, avere sau

interese, iar în alte cazuri, erorile similare au fost calificate drept dubii serioase,

citând o singură decizie ca exemplu (decizia Comisiei nr. 26 din 13 martie 2023).

Conform candidatului, Comisia a constatat o singură „eroare mică și financiar

nesemnificativă” în sumă de 352 932 MDL – diferență între veniturile și

cheltuielile candidatului în 2021, pe care candidatul o califică ca nesemnificativă

și care nu constituie temei pentru nepromovarea sa.”

Însă, prezentarea eronată de către Comisie în decizia nr. 7 a clarificării aduse

de reclamant devine evidentă prin compararea segmentului respectiv din decizia

nr. 7 cu clarificările transmise Comisiei în răspunsul la Notificarea din 19

decembrie 2023. Toate împreună nu au rezultat decât în stabilirea unei erori mici

și puțin semnificative din punct de vedere financiar, dacă de raportat diferența

stabilită de Comisie de 352 932 MDL la 15 ani de activitate profesională (și

financiară) a mea și a soției mele și la circa 50 de ani de activitate profesională

pentru fiecare din părinții mei și a soției.

Succesiv, reclamantul a notat că, în Anexa 1 a deciziei nr. 7 Comisia de

evaluare omisiv a dublat cheltuielile și a luat în calcul cheltuielile CCP pentru 4

persoane precum și costurile de școlarizare, în condițiile în care, dacă sunt

suportate cheltuieli de școlarizare, nu mai există cheltuieli de consum pentru acel

copil care se află la studii.

De asemenea, reclamantul a considerat că, Comisia de evaluate a dat o

apreciere greșită informației ce ține de fluxul de ieșiri în formă de extrageri de

numerar sau transferuri din conturi bancare, schimb valutare, extrageri de la

bancomat, etc., abordare ce distorsionează raportul dintre venituri și cheltuieli, în

special când pe parcursul anului de referință este posibilă acumularea de economii

în numerar.

8

La fel, Comisia de evaluare a atribuit ieșirile din conturile bancare la categoria

„flux de ieșire/cheltuieli”, deși, nu orice extragere din cont este cheltuială, or,

reclamantul deseori a recurs la transferul economiilor din conturi bancare în

economii în numerar, păstrate în familie. Respectiv, Comisia a mărit în mod

artificial discrepanța dintre veniturile încasate pe parcursul anilor și a cheltuielilor

pentru acei ani.

A treia încălcare invocată de către reclamant este carența în echitatea

tratamentului și a procesului de evaluare, care prejudiciază garanțiile procedurii

administrative de evaluare. Or, pentru unii candidați Comisia de evaluare a admis

erori, omisiuni și inconsecvențe în prezentarea surselor de venit, de avere sau

interese, iar în privința altor candidați, erori similare au fost calificate drept dubii

serioase (ca exemplu, a se vedea decizia Comisiei de evaluare nr. 26 din 13 martie

2023).

La 16 februarie 2024, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, reprezentată de Nadejda Hriptievschi, a depus referință prin care a

solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Alexandru Rotari.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că, reclamantul a fost evaluată inițial

de către Comisie începând cu 21 iunie 2022, iar prin decizia nr. 31 din 28 martie

2023 a decis că candidatul Alexandru Rotari nu întrunește criteriile de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a admis acțiunea

în contencios administrativ intentată de către Alexandru Rotari împotriva Comisiei

de evaluare, fiind anulată decizia nr. 31 din 28 martie 2023 și dispusă reevaluarea

candidatului Alexandru Rotari.

Iar, după anularea deciziei Comisiei de evaluare nr. 31 din 28 martie 2023,

prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție și dispunerii reevaluării

lui Alexandru Rotari, Comisia de evaluare a executat obligațiile sale legale

rezultate din prevederile Legii nr. 26/2022 și decizia din 01 august 2023 a Curții

Supreme de Justiție, inițiind reluarea procedurii de evaluare a reclamantei.

Astfel, în urma reevaluării, în cadrul căreia au fost respectate prevederile

art. 10-12 din Legea nr. 26/2022 și art. 19 din Regulamentul Comisiei, a fost emisă

decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Alexandru

Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Pârâta a indicat că și-a executat cu diligență și bună-credință toate obligațiile

prevăzute de Legea nr. 26/2022, iar când a constatat anumite neclarități, a oferit

reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

La fel, pârâta a notat că, în spiritul Legii nr. 26/2022, sarcina probațiunii trece

asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de evaluare. În faza inițială este

în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele

sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor legale (art. 7

din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul

9

elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și

informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului

(art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz,

fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă

să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

Comisia de evaluare a notat că, rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de

vetting și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina

probei de la stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei

funcții (Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu

privire la dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; pag. 68).

Procesul de redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți,

iar sarcina probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte

pentru exercitarea funcției în cauză (ibidem, pag. 95).

A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de evaluare

nr. 7 din 12 ianuarie 2024 nu afectează statutul profesional al candidatului, or,

Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din Republica

Moldova. Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt efect

juridic nu are suport legal.

De asemenea, pârâta a menționat că a respectat cu strictețe obiectul

mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei că „…candidatul nu

întrunește criteriile de integritate financiară si etică, întrucât s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică

și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea”. Decizia este, deci, în strictă

conformitate cu prevederile art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022

Respectiv, niciun alt efect juridic nu are suport legal și faptic. În speță, nimic

nu împiedică reclamanta să continue cariera profesională.

Faptul că Legea nr. 26/2022 nu lezează statutul profesional al reclamantului

rezultă direct și din Nota-informativă la proiectul acestei legi.

Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei

(Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit

arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului ca judecător sau procuror. Acest lucru derivă din principiul

inamovibilității judecătorilor și din competența exclusivă înrădăcinată

constituțional a Consiliilor Supreme de a impune sancțiuni sau de a demite un

judecător sau procuror.

10

Pârâta a specificat că, în urma evaluării integrității etice și financiare a

candidatului, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia

constată dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatei cu

criteriile legale de integritate. Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia

de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după

intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase privind

conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu alte

cuvinte, Comisia nu constată existența sau lipsa conformității reclamantului cu

criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase privind

conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a

constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate. Așadar, decizia reprezintă o

constatare a existenței unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantei

cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia nu reprezintă însă, și nu

pretinde să reprezinte, o constatare a lipsei de conformitate cu aceste criterii.

Comisia de evaluare a enunțat că, prin hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023,

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „dacă constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat”. Prin această decizie, Curtea Constituțională a stabilit că „până la

modificarea legii de către Parlament, completul special al Curții Supreme de

Justiție, la examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei de

evaluare, va putea dispune reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata

(a) că în cadrul procedurii de evaluare au fost admise erori procedurale grave de

către Comisia de evaluare, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și (b) că există circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării

de către candidat.”

Pârâta a considerat că, reclamantul urmează să argumenteze încadrarea

alegațiilor din acțiunea sa în criteriile statuate de către Legea nr. 26/2022 și Curtea

Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii sale.

Sub alt aspect, pârâta a notat că, concluzia Comisiei, exprimată prin decizie,

privind existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu

criteriile de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar instanța

de judecată este ținută să exercite controlul de legalitate al deciziei și nu este în

drept să execute controlul de oportunitate.

În opinia pârâtei, procedura reluată de evaluare a avut loc cu respectarea

garanțiilor prevăzute de art. 6 § 1 CEDO în materia executării hotărârilor

judecătorești. Or, Comisia nu a fost obligată și nici nu putea fi obligată de către

Curtea Supremă de Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă

reclamantului, dreptul reclamantului la executarea unei decizii judiciare definitive

și cu caracter obligatoriu, după cum acesta este garantat de către art. 6 § l CEDO,

a fost plenar respectat de către Comisie. Astfel, odată ce Comisia a executat în mod

integral decizia Curții Supreme de Justiție, într-un termen rezonabil, rezultă cu

certitudine că reclamantul nu poate pretinde neexecutarea de către Comisie a

deciziei Curții Supreme de Justiție.

11

Astfel, procedura reluată de evaluare s-a desfășurat cu respectarea principiului

res judicata, or, după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție, Comisia în

continuare are un drept neafectat de: (i) a colecta materiale noi în scopul

reevaluării; și (ii) a (re)examina și aprecia materialele acumulate în cadrul evaluării

inițiale și reluate.

Având în vedere că, Comisia nu a fost obligată de către Curtea Supremă de

Justiție să emită o decizie favorabilă sau defavorabilă reclamantului, în general,

ține de esența procedurii reluate a evaluării ca să existe un drept al Comisiei de a

reexamina circumstanțele care au stat la baza deciziei Curții Supreme de Justiție.

Acest element inerent procedurii de reevaluare exclude ab initio caracterul absolut

al „autorității de lucru judecat” al faptelor analizate în deciziei Curtea Supremă de

Justiție, ceea ce permite și solicită Comisiei să aibă o marjă de apreciere la etapa

reevaluării problemelor de integritate a candidaților. Această marjă de apreciere

admite inclusiv posibilitatea ca Comisia să ajungă la anumite concluzii care, la

prima vedere și fără a intra în esență, pot fi considerate ca fiind contrare

concluziilor instanței de judecată, ceea ce, însă, nicidecum nu înseamnă că,

Comisia ar repune în discuție decizii judecătorești definitive.

În privința principiului res judicata, jurisprudența CtEDO a stabilit că

„… Curtea se referă în primul rând la principiul securității juridice, care este

implicit în toate articolele Convenției…”. „În dreptul Convenției, principiul

securității juridice se manifestă în diferite forme și contexte, cum ar fi necesitatea

ca legea să fie clar definită și previzibilă în aplicarea sa [...], sau impunând ca, în

cazul în care instanțele au hotărât definitiv o problemă, hotărârea lor să nu fie pusă

în discuție (a se vedea, de exemplu, Brumărescu împotriva României [GC],

nr. 28342/95, § 61, CEDO 1999-VII). Acest ultim aspect al securității juridice

presupune, în general, respectarea principiului autorității de lucru judecat, care,

prin protejarea definitivă a hotărârilor judecătorești și a drepturilor părților la

procedurile interne – inclusiv a oricăror persoane implicate în calitate de victime –

servește la asigurarea stabilității sistemului judiciar și contribuie la încrederea

publicului în instanțe. Potrivit jurisprudenței constante a Curții, deși exigențele

principiului securității juridice și autoritatea de lucru judecat nu sunt absolute (a se

vedea, de exemplu, în sfera dreptului penal, Moreira Ferreira contra Portugalia (nr.

2) [GC], nr. 19867/12, § 62, 11 iulie 2017), o derogare de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare, cum ar fi corectarea defectelor fundamentale sau a erorilor din

justiție (a se vedea, de exemplu, Ryabykh împotriva Rusiei, nr. 52854/99, §52,

CEDO 2003-IX și OOO Link Oii SPB împotriva Rusiei (dec.), nr. 42600/05, 25

iunie 2009).

La caz însă, constatările de mai sus în partea ce ține de limitarea dreptului

părților de a repune în discuție anumite chestiuni soluționate definitiv prin hotărâri

judecătorești nu sunt oportune în contextul procedurii reluate de evaluare odată ce:

1) pe de o parte, însăși prin decizia Curții Supreme de Justiție, Comisiei i-a

fost recunoscut dreptul de a reevalua (relua evaluarea) reclamanta, prin prisma

probelor colectate în procedura de evaluare inițială și cea reluată; iar

12

2) pe de altă parte, în general, principiul res judicata nu are un caracter absolut

și permite derogări, în context, în partea motivată a deciziei, Comisia a clarificat

într-un mod explicit și convingător circumstanțele care au permis acesteia, în

anumite cazuri, să ajungă la alte concluzii decât cele expuse în decizia Curții

Supreme de Justiție.

În privința dubiului privind dezechilibrul de avere pentru anii 2013, 2014,

2017 și 2021, pârâta a menționat că, concluziile trase de Curtea Supremă de Justiție

în decizia din 01 august 2023 sunt bazate pe informații incomplete cu privire la

circumstanțele aferente dezechilibrului de avere pentru anii 2013, 2014, 2017 și

2021.

La capitolul dat, pârâta a remarcat că, în cadrul evaluării reluate a analizat

veniturile părinților reclamantului (în privința cărora reclamantul a indicat că

acestea ar fi acoperit orice deficit de numerar în perioada supusă evaluării 2007 –

2021) și a stabilit că, teoretic, chiar și întregul venit economisit de părinții

reclamantului (minus cheltuielile de consum) nu ar acoperi nici jumătate din

diferența în sumă de 3 582 577 MDL (constatată de către Comisie). La fel, a

constatat, în continuare, că eventuala contribuție din partea părinților (întru

acoperirea deficitului de numerar) ar fi trebuit cel mai probabil să fie declarate ca

donații în declarația reclamantului pentru cinci ani către Comisie, lucru pe care

reclamantul nu l-a făcut. Aceste informații au permis Comisiei să ajungă la o

concluzie diferită de cea din decizia Curții Supreme de Justiție, or, concluziile din

ultima s-au bazat pe informații incomplete care au fost obținute de către Comisie

în cadrul evaluării reluate.

Caracterul obligatoriu netăgăduit al argumentelor și concluziilor conținute în

decizia Curții Supreme de Justiție nu obligă Comisia să emită, în cadrul reevaluării,

o decizie de promovare a reclamantului, odată ce cumulul de fapte (circumstanțe)

rezultat din probele noi, acumulate în cadrul reevaluării, este diferit și mai avansat

decât cel din cadrul evaluării inițiale. Este esențial, însă, ca Comisia să

argumenteze soluția aleasă, cu referire precisă la faptele examinate și concluziile

rezultate, fapt care s-a făcut în mod plenar în decizie.

Deopotrivă, pârâta a menționat că, reclamantul și-a bazat pretențiile pe

prevederile Codului administrativ, și anume Cartea I și Cartea II, deși, prin prisma

Legii nr. 26/2022, aceste norme nu sunt aplicabile în speță. Din conținutul Legii

nr. 26/2022 rezultă clar că, doar procedura de judecare a cauzelor, și anume

procedura contenciosului administrativ (Cartea III) din Codul administrativ sunt

aplicabile în speță, dar nu și prevederile din Codul administrativ care

reglementează procedura administrativă (Cartea II). În raport cu procedura în fața

Comisiei de evaluare se aplică prevederile legii speciale, adică ale Legii

nr. 26/2022 și Regulamentului Comisiei.

Pârâta a invocat că, formula aleasă de legiuitor pentru reglementarea

procedurii în fața Comisiei (de către Legea nr. 26/2022 și Regulamentul Comisiei,

dar nu de Cărțile I și II din Codul administrativ) este în măsură să asigure protecția

drepturilor candidaților, inclusiv a reclamantului, garantate de Constituție și

tratatele internaționale aplicabile (în special CEDO).

13

În context, prin Legea nr. 180/2023 de interpretare a unor prevederi din Legea

nr. 26/2022, Parlamentul a explicat că, în sensul articolului 3 alineatul (2) și al

articolului 4 alineatul (2), Comisia de evaluare nu este autoritate publică în sensul

prevederilor Codului administrativ.

Astfel, se deduce că, în cazul în care Comisia nu este autoritate publică (în

sensul art. 7 din Codul administrativ), atunci activitatea ei nu este una de natură

administrativă (în sensul art. 5 din Codul administrativ), procedura de evaluare

prevăzută de Legea nr. 26/2022 nu este o procedură administrativă (în sensul art. 6

din Codul administrativ), nu sunt incidente prevederile Codului administrativ

aplicabile procedurii administrative, inclusiv cercetarea din oficiu (art. 22), limba

de procedură (art. 26), întocmirea dosarului administrativ (art. 82), etc.

Succesiv, pârâta a remarcat că, contrar celor pretinse de către reclamant,

Comisia nu constată integritatea candidaților, inclusiv prin prisma respectării

prevederilor Legii nr. 133/2016. Comisia este ținută să constate dacă există sau nu

dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate

și nu existența sau lipsa unei atare conformități. Decizia de promovare sau

nepromovare a unui candidat constituie o apreciere a Comisiei, cu exercitarea

marjei legale de discreție, în dependență de faptul dacă constată existența sau lipsa

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la

art. 8 din Legea nr. 26/2022, care nu au fost înlăturate de către candidat.

La fel, pârâta a considerat neîntemeiată alegația reclamantului, precum că

decizia Comisiei nu ar fi motivată. Or, decizia emisă de către Comisie a fost în mod

corespunzător motivată, fiind indicate (i) circumstanțele de fapt, (ii) normele

juridice aplicabile și (iii) concluziile Comisiei referitoare la lipsa sau existența unor

dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate.

De asemenea, pârâta a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile reclamantului

cu referire la aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 287/2017 a contabilității și

raportării financiare, or, metoda de calcul a averii nedeclarate se determină

conform anexei la Regulamentul de evaluare al Comisiei (art. 3.2 din

Regulamentul de evaluare), dar nu în corespundere cu Legea nr. 287/2017. Prin

urmare, Comisia utilizează o altă metodă întru determinarea averii nejustificate,

fără a fi utilizate mecanisme aferente contabilității și raportării financiare care nu

pot fi aplicate în contextul determinării averii nejustificate.

În ședința de judecată, reclamanta Alexandru Rotari a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei Comisiei de evaluare nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu

privire la evaluarea reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând admiterea acesteia, pe motivele de

fapt și de drept invocate în cerere.

În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei a susținut argumentele

invocate în referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiate.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

14

pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește

următoarele.

Aprecierea instanței.

Prin decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui

Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, ca urmare a evaluării reluate a candidatei, desfășurată în temeiul

art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, a decis, în temeiul art. 8

alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) și (5) lit. b) și d) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

La 09 februarie 2024, Alexandru Rotari a depus, prin intermediul poștei

electronice, cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea deciziei Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu

privire la evaluarea reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare

a candidatului de către Comisie.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de

către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 12 ianuarie 2024 a fost notificată lui

Alexandru Rotari în mod electronic, prin intermediul e-mail-ului, la 06 februarie

2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

dosarului candidatului (v. II+III, f.d. 185).

Respectiv, Completul de judecată special conchide că cererea de contestare

depusă de Alexandru Rotari este admisibilă, deoarece reclamantul s-a conformat

prevederilor legale, depunând electronic prezenta cerere de contestare la 09

februarie 2024, în interiorul termenului prevăzut de lege.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, în debutul analizei sale, Completul de

judecată special observă că, atât în contestație, cât și în cadrul examinării prezentei

15

cauze, reclamantul a invocat că prevederile Codului administrativ au prioritate față

de prevederile Legii nr. 26/2022.

La aspectul dat, Completul de judecată special învederează că, aplicarea

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia are competență Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată

competentă pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din

01 decembrie 2022, §24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, §19).

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/2022,

prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de

membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de

selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.

În conformitate cu art. 4 din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare are

independență funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau

juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea

membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Conform art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

Astfel, Completul de judecată special relevă că, în preambulul Legii

nr. 26/2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea sporirii

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Consiliului

Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale acestora, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

16

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Și, deși Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22 decembrie 2017, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare

a normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de

Constituție.

Iar, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 prevede că, în cazul în care între două

acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică

prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor

prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).

Astfel, atât Legea nr. 26/2022, cât și Codul administrativ sunt legi organice,

însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26/2022, însă,

aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura în care legea specială

nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or, excluderea integrală

de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere al rolului

central și legăturii organice a Codului administrativ cu domeniile/subdomeniile

dreptului administrativ.

Completul de judecată special, în acest sens, nu poate reține argumentul

reclamantului Alexandru Rotari, deoarece prin aplicarea prevederilor Codului

administrativ nu pot fi denaturate reglementările Legii speciale nr. 26/2022, după

cum încearcă să invoce. Or, prevederile Codului administrativ urmează a fi aplicate

în măsura în care nu contravin Legii speciale nr. 26/2022.

Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare, Completul

de judecată special reține că, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia

privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în afara celor

menționate expres în lege, nu sunt stipulate la moment.

La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la Veneția

și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că rezultatele

evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei candidatului.

Astfel, Completul de judecată special nu poate accepta ideea că, o eventuală

decizie de nepromovare a candidatului ar echivala cu o constatare că aceasta nu e

integrul. Or, în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile legale de

integritate. Soluția oferită de Comisie, prin decizia de constatare a promovării sau

nepromovării evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a faptului

dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantului cu criteriile de

integritate financiară și etică. Comisia nu constată existența sau lipsa conformității

reclamantului cu criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase

privind conformitatea.

17

Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de evaluare,

Completul de judecată special reține că prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie

2021, la pct. 11, Comisia de la Veneția și Direcția Generală observă că integritatea

personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea

cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea

acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale democrației,

încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte mult, sau

esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea apartenenței sale.

Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

Pe lângă preambulul Legii nr. 26/2022, menționat supra, Completul de judecată

special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție mai consideră necesară să

menționeze și că, potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea

integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea

Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru

anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06

decembrie 2021.

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor

și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în

sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul

privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat

de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă

riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

18

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv,

să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună

efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem”.

În continuare, în recentul său Aviz nr. 24 (2021) privind Evoluția Consiliilor

Justiției și rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, CCJE

reamintește (§ 34) că procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv

posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că

calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt

verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută

o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul

de a asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar

periclita continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.

De asemenea, Completul de judecată special consideră relevant că în pct. 50

din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la

curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea nr. 26/2022,

care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Magistraturii.

Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu neapărat se permite

în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele

sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile

pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității

candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui

procuror numit în funcție într-un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai

precisă la o conduită inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

În aceiași ordine de idei, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la

Veneția, conceptul de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de

mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și

de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem

de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi

justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși,

decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de

ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de

orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-

AD(2022)011, § 9-10).

19

În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

De asemenea, Curtea Constituțională la § 120 din decizia de inadmisibilitate

nr. 42 din 06 aprilie 2023 a constatat că, prin termenul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului doar

dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii

constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele sunt

aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din

articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

În § 123 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea

Constituțională a indicat că, pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și

aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din

Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ

constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în

ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia

legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a

candidaților.

La fel, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie

2023, a notat în § 123, cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5)

din Legea nr. 26, că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii

de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la

integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu

privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat,

stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în

mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit

de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată,

care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire

la promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

20

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.

Astfel, Completul special al Curții Supreme de Justiție reține că, deși marja de

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

Completul special al Curții Supreme de Justiție învederează că, în speță, nu se

pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

Completul de judecată special relevă că potrivit art. 14 alin. (8) din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, în vigoare la moment, la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei

de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare,

Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate și de faptul că obiect al

prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea

reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior

al Magistraturii, Completul de judecată special menționează că, la caz, urmează că

verifice dacă în cadrul procedurii de evaluare reluată au fost admise erori

procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul

21

echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce

la promovarea evaluării de către candidată.

Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, Completul de judecată

special nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile oferite de

legiuitor la examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare,

stabilite în mod imperativ la art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în

temeiul Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 privind

excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Completul de judecată special relevă că, în pct. 81 din Hotărârea nr. 5 din 14

februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022, Curtea Constituțională a stabilit că legea trebuie

să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele

carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural

afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că

neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.

În aprecierea sa, Curtea Constituțională, verificând dacă dispozițiile

contestate urmăresc realizarea unui scop legitim, a reținut că în nota informativă la

proiectul de Lege nu se regăsește niciun argument cu privire la necesitatea limitării

controlului judiciar al deciziilor Comisiei de evaluare. Totuși, din opinia prezentată

de autorități și din conținutul textului contestat, Curtea a dedus că legislatorul a

urmărit să evite situațiile de anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza

încălcării unor reguli de procedură nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a

asigura celeritatea soluționării contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu

Superior al Magistraturii funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot

fi încadrate în obiectivele generale ale ordinii publice și garantării autorității și

imparțialității justiției, stabilite de articolul 54 alin.(2) din Constituție.

Verificând dacă dispozițiile contestate îi permit Completului de judecată

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate

sunt apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de

anulare a deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de

procedură nesemnificative.

În acest context, Completul de judecată special reține că, potrivit art. 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii

de evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

22

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le

consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă

a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special reține că noțiunea „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și

de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva

Ucrainei (nr. 2) (MC), pct. 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106].

Aplicabilitatea art. 6 § 1 în materie civilă depinde, în primul rând, de existența

unei „contestații” (în limba engleză, „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze

pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în

dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie

să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența

însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit,

rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în

cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru

ca art. 6 § 1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 99;

Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 60; Naït-Liman împotriva Elveției

(MC), pct. 106].

Prin urmare, Completul de judecată special conchide că prin prisma art. 6 § 1

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de

evaluare reluată, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantului Alexandru Rotari i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de lege specială.

Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Alexandru

Rotari în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în

criteriile statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a

acțiunii, și anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către

Comisia de evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

precum și celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau

conduce la promovarea evaluării de către candidata Alexandru Rotari.

Cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată special reiterează că, în

urma evaluării reluate a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, desfășurate în temeiul art. 14 alin. (8) lit. b) și

alin. (10) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a adoptat decizia nr. 7 din 12

ianuarie 2024, prin care, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) și (5) lit. b)

23

și d) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că, candidatul nu întrunește

criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu

privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară

și, astfel, nu promovează evaluarea.

În context, sunt relevante prevederile art. 8 alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) și (5)

lit. b) și d) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că, în sensul prezentei legi,

evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice și a

integrității financiare a acestora.

(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică

dacă:

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la

art. 2 alin.(2).

În corespundere cu art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, se consideră că un

candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii

serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art. 8, care nu

au fost înlăturate de către persoana evaluată.

Totodată, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, în contextul

evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor

apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea privind declararea

averii și a intereselor personale nr. 133/2016, precum și a persoanelor menționate

la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate.

Completul de judecată special reține că, persoană apropiată, în sensul art. 2

din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133/2016, este

soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la

întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau

prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul

declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

La rândul său, art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 prevede că,

controlul averii și al intereselor personale se extinde asupra membrilor de familie,

părinților/socrilor și copiilor majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana

24

supusă controlului se află în concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde

și asupra averii acestei persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise

pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și

persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații

sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și

comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor

utilizate pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea

acestor aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații relevante de la

orice persoană fizică sau juridică.

Completul de judecată special notează că, potrivit spiritului Legii nr. 26/2022,

Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau nu criteriile de

integritate și/sau existența cărorva încălcări ale candidaților, ci doar existența sau

lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la concluzia că

există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

În cazul în care, Comisia de evaluare constată existența unor dubii serioase

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

Făcând o retrospectivă a speței, Completul de judecată special reiterează că,

prin decizia nr. 31 din 28 martie 2023 cu privire la candidatura lui Alexandru Rotari,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în baza art. 8

alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. b), alin. (5) lit. b), d) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a decis

că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate, deoarece s-au constatat dubii

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și

financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

În decizia nr. 31 din 28 martie 2023, la Capitolului III „Evaluarea candidatului”,

Comisia de evaluare a indicat că Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii, nu corespunde criteriilor de integritate, ținând

cont de existența dubiilor serioase în privința existenței diferenței negative dintre

venituri și cheltuieli:

- pentru anul 2013 – în sumă de 281 439 de lei;

- pentru anul 2014 – în sumă de 207 388 de lei;

- pentru anul 2017 – în sumă de 1 689 962 de lei;

- pentru anul 2021 – în sumă de 529 732 de lei.

Prin decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3-

23/23, 2-23049400-01-3-04042023) s-a admis acțiunea în contencios administrativ

depusă de Alexandru Rotari, fiind anulată decizia Comisiei de evaluare nr. 31 din

28 martie 2023 cu privire la candidatura lui Alexandru Rotari, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispusă reevaluarea

candidatului Alexandru Rotari de către Comisia independente de evaluare a

25

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor.

Prin decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui

Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, ca urmare a evaluării reluate a candidatului, desfășurată în temeiul

art. 14 alin. (8) lit. b) și alin. (10) din Legea nr. 26/2022, a decis, în temeiul art. 8

alin. (1), (2) lit. c), alin. (4) și (5) lit. b) și d) și art. 13 alin. (5) din Legea

nr. 26/2022, că candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Analizând textul deciziei nr. 7 din 12 ianuarie 2024, Completul de judecată

special atestă că, având în vedere decizia din 01 august 2023 a Curții Supreme de

Justiție, precum și în contextul unei revizuiri multiaspectuale, complete și

obiective, evaluând reluat candidatul Alexandru Rotari, Comisia de evaluare și-a

menținut dubiile cu referire la dezechilibrul de avere din anii 2013, 2014, 2017 și

2021 și economiile în numerar declarate pentru anul 2021, dubii care nu au fost

atenuate de către candidat.

După cum rezultă din decizia contestată, având în vedere critica Completului

de judecată special al Curții Supreme de Justiție, expusă în decizia din 01 august

2023, potrivit căreia Comisia de evaluare nu a motivat respingerea calculelor

candidatului, în cadrul evaluării reluate Comisia a prezentat candidatului o

notificare cu privire la faptele și dubiile serioase, care a răspuns la fiecare variație

a calculelor sale și seriei sale în evoluție de argumente. În răspuns la notificarea cu

privire la faptele și dubiile serioase ale Comisiei, candidatul a formulat mai multe

obiecții procedurale, inclusiv faptul că Comisia nu a solicitat clarificări de la

candidat în timpul evaluării reluate și că notificarea cu privire la faptele și dubiile

serioase se referă la documente și clarificări nefurnizate de către candidat în timpul

evaluării inițiale, dar Comisia nu le-a solicitat nici în timpul evaluării reluate. Cu

toate acestea, conform Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei,

așa cum a fost explicat în scrisoarea trimisă candidatului împreună cu notificarea

cu privire la faptele și dubiile serioase, candidatul avea la dispoziție șapte zile

pentru a răspunde și a furniza orice documente necesare. Prin urmare, candidatul

era liber să ofere orice clarificare pe care o consideră relevantă la notificarea cu

privire la faptele și dubiile serioase a Comisiei și nimic nu îl împiedica să furnizeze

orice documente suplimentare. În ceea ce privește fondul notificării cu privire la

faptele și dubiile serioase, candidatul a obiectat la luarea în considerare de către

Comisie a capacității părinților săi de a face economii doar pe baza veniturilor și

pensiilor obținute în ultimii 15 ani, la aderarea de către Comisie la principiul

conform căruia soldul de deschidere al unui an financiar trebuie să corespundă

soldului de închidere al anului precedent și tratarea de către Comisie a lipsei datelor

este temei pentru dubii serioase, atunci când candidatul și persoanele apropiate ale

26

acestuia nu aveau obligația de a prezinta declarații cu privire la impozitul pe venit

sau alte declarații.

Instanța de judecată atestă că, dubiile serioase ale Comisiei de evaluare au

constat în faptul că averea candidatului în anii 2007 – 2021 implică dezechilibre

între veniturile și cheltuielile candidatului în sumă totală de 2 708 521 MDL pe

parcursul a patru ani. Fiind solicitat să explice aceste dezechilibre, răspunsul inițial

al candidatului, din data de 25 februarie 2023, a fost să crească suma economiilor

în numerar pe care susținea că le-a avut în fiecare an din perioada 2017 și 2021 cu

sume totale de 3 582 577 MDL. Aceasta s-a întâmplat în virtutea faptului că, mai

puțin de două luni mai devreme, candidatul incluse detalii foarte specifice despre

sume precise și tipuri de valută ale economiilor sale în numerar în declarațiile

anuale depuse la Comisie la data de 03 ianuarie 2023 și confirmase aceste detalii

în răspunsuri concrete la întrebările scrise ale Comisiei cu doar zece zile anterior,

la data de 15 februarie 2023.

Comisia de evaluare a reținut că, atunci când i s-a solicitat să explice diferența

semnificativă dintre sumele de economii declarate anterior și confirmate în

răspunsurile la întrebări, candidatul a susținut că diferența din 2017 în valoare de

613 337 MDL reprezintă cheltuieli pe care le-a suportat în ultimii 15 ani și ar trebui

realocate acestor ani în sume de 40 889 MDL per an. Conform principiilor

contabile, însă, creșterea cheltuielilor duce la creșterea deficitelor. Urmând

abordarea candidatului, creșterea sumei de cheltuieli în fiecare dintre anii

precedenți cu 40 889 MDL creează dezechilibre între venituri și cheltuieli pentru

acei ani. În 2007, de exemplu, venitul net anual al familiei candidatului din salarii

și indemnizații a fost de 53 324 MDL. Cheltuielile de consum pentru acel an au

fost în sumă de 46 764 MDL. Alocarea unor cheltuieli suplimentare în sumă de

40 889 MDL în acel an, creează un deficit în sumă de 37 449 MDL. În loc să

diminueze dezechilibrele dintre venituri și cheltuieli, metoda de realocare, invocată

de candidat le dispersează doar pe parcursul mai multor ani. O altă problemă în

linia de argumentare și calculele candidatului este că diferența dintre economiile

declarate inițial de către candidat și economiile ajustate ulterior, nu se limita la

discrepanța de 613 337 MDL din 2017. Diferențele dintre economiile declarate și

cele afirmate ulterior, pentru perioada 2017 – 2021, au însumat totalul de 3 582 577

MDL. Candidatul a susținut că atunci când diferența de 613 337 MDL este

realocată în decursul celor 15 ani anteriori anului 2017, aceasta are un efect de

cascadă și elimină toate dezechilibrele viitoare. Dezechilibrele dintre venituri și

cheltuieli nu sunt eliminate de alocarea cheltuielilor către anii precedenți conform

abordării candidatului, ci de creșterea cu 3 582 577 MDL în economiile pretinse

de către candidat care urmărește să înlăture dezechilibrele, fără nicio explicație din

partea candidatului cu privire la motivele pentru care economiile sale declarate

inițial erau incorecte sau care au fost sursele mijloacelor bănești pentru economiile

crescute însumând 3 582 577 MDL.

Comisia de evaluare a notat că, deoarece candidatul a pretins că orice deficit

de numerar în perioada supusă evaluării 2007 – 2021 ar fi fost acoperit prin

contribuțiile părinților săi, în timpul evaluării reluate, Comisia a evaluat

27

capacitatea părinților candidatului de a face economii pentru a le oferi candidatului.

Așa, Comisia a stabilit că, chiar dacă părinții candidatului ar fi economisit întregul

lor venit din perioada 2007 – 2021, minus cheltuielile de consum ale populației, și

au făcut contribuții familiei candidatului, suma ar fi fost doar de 1 140 168 MDL.

În opinia Comisiei, această sumă nu ar acoperi nici jumătate din diferența de

3 582 577 MDL dintre economiile declarate inițial de către candidat pentru

perioada 2017 – 2021 și sumele ulterior ajustate în sens ascendent de către

candidat, în încercarea de a explica dezechilibrele dintre venituri și cheltuieli din

acei ani. Nici economiile maxime posibile ale părinților nu ar acoperi nici măcar

dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli în sumă de 2 708 521 MDL pentru anii

2013, 2014, 2017 și 2021, identificat de Comisie în timpul evaluării inițiale, pe

lângă faptul că erau insuficiente pentru a acoperi dezechilibrele de cheltuieli,

contribuțiile părinților săi în cuantumul necesar candidatului pentru a acoperi

cheltuielile, ar fi trebuit cel mai probabil să fie declarate ca donații în declarația sa

de pentru cinci ani către Comisie pentru perioada 2017 – 2021, lucru pe care

candidatul nu l-a făcut.

Comisia de evaluare a menționat că, deși, a furnizat candidatului detalii

extinse cu privire la problemele legate de calculele și argumentele dezechilibrelor

dintre veniturile și cheltuielile candidatului în anii 2013, 2014, 2017 și 2021, acesta

nu atenuat în nicio etapă a evaluării inițiale și celei reluate dubiile Comisiei.

Dubiile Comisiei de evaluare s-au fortificat și mai mult prin inconsecvențele

și contradicțiile din explicațiile candidatului, inclusiv tenacitatea acestuia în a

susține că declarațiile și prezentările sale despre economiile sale sunt ambele

corecte și nu se contrazic reciproc, în pofida unei diferențe în sumă de 3 582 577

MDL, fapt ce a subminat credibilitatea candidatului. Or, prezentările candidatului

oferă totaluri foarte divergente cu privire la aceeași sumă, și anume suma

economiilor sale anuale.

Dubiile Comisiei de evaluare au fost trezite de contradicțiile și

inconsecvențele din explicațiile candidatului, care sunt amplu demonstrate de

prezentările sale privind economiile sale în numerar în 2021. Or, în declarația

anuală pentru 2021, depusă la 03 ianuarie 2023, candidatul a declarat economii în

numerar pentru acel an în sumă de 490 600 MDL, în tabelul său Excel depus la 25

februarie 2023, candidatul a crescut economiile indicate pentru acel an la suma de

963 326 MDL, iar în răspunsul său din 16 martie 2023, după audierea din cadrul

evaluării inițiale, candidatul a redus suma economiilor sale în numerar pentru anul

2021 la suma de 128 000 MDL. Fiind întrebat la etapa post-audiere despre

economiile sale în numerar în 2021, candidatul a declarat în răspunsul său din 23

martie 2023 că suma de bani pe care o deținea la sfârșitul anului 2021 era suma pe

care a declarat-o în declarația sa anuală depusă la Comisie, 490 600 MDL.

În această ordine de idei, Comisia de evaluare și-a fortificat dubiile serioase

cu privire la faptul dacă averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate și cu privire la sursele de venit ale candidatului,

inclusiv pretinsele contribuții de la părinții săi, în special în ceea ce privește anii

2013, 2014, 2017 și 2021, și, în mod special, cu privire la suma pretinsă a

28

economiilor în numerar ale candidatului pentru anii 2013 – 2014 și 2017 – 2021,

precum și suma cheltuielilor suportate de către candidat în acei ani. Or, candidatul

a furnizat totaluri semnificativ divergente ale economiilor declarate pe parcursul

mai multor ani, cu explicații contradictorii și fără nicio explicație cu privire la

motivele pentru care detaliile foarte clare ale economiilor pe care le-a declarat

inițial erau incorecte sau care au fost sursele mijloacelor financiare pentru suma de

3 582 577 MDL – economii adiționale declarate de candidat câteva săptămâni mai

târziu.

De asemenea, Comisia a remarcat că are dubii serioase cu privire la

capacitatea părinților candidatului de a oferi sprijin financiar familiei acestuia și

donațiile nedeclarate în declarațiile anuale pentru anii 2012 – 2014 și 2017 – 2021

depuse la Comisie.

Comisia de evaluare a atras atenția că, a oferit în repetate rânduri candidatului

posibilitatea, atât în timpul evaluării inițiale, cât și în timpul evaluării reluate, de a

atenua aceste dubii, însă, în timpul evaluării reluate candidatul a decis să facă uz

de dreptul său de a nu participa la audiere.

Verificând sub aspectul concluziilor referitoare la corespunderea candidatului

Alexandru Rotari criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor reținut de către

Comisia de evaluare în decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de

judecată special consideră că, candidatul Alexandru Rotari nu a înlăturat dubiile

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și financiară.

Completul de judecată special decelează că, în vederea sporirii integrității

viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în vederea

sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor

atribuite în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice

dacă candidata Alexandru Rotari nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile,

care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul

dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acesteia nu există

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor

de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum

și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor,

dar și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație și dacă

averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor

declarate.

Conform art. 8 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 26/2022, pentru evaluarea

integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică sursele de venit

ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art. 2 alin. (2).

În corespundere cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, în contextul evaluării

candidaților menționați la alin. (1), este verificată și averea persoanelor apropiate

candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea privind declararea averii și

29

a intereselor personale nr. 133/2016, precum și a persoanelor menționate la art. 33

alin. (4) și (5) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.

132/2016.

În sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr.

133/2016, persoană apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina

subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de

asemenea, persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării

(părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana

înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră,

ginere/noră)”.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Regulamentul de evaluare, veniturile sau

cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în măsura în

care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv,

dar fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare interzise,

evaziune fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.

Regulamentul de evaluare, de asemenea, indică la art. 3 alin. (2) că Anexa la

Regulamentul de evaluare definește metoda de calcul a averii nedeclarate.

Conform art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 133/2016 (în redacția în vigoare

în anul 2020), subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1) declară inter alia activele

financiare deținute de subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi, adică numerarul în

monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii

pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare.

Conturile bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții, formele echivalente

de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile,

certificatele de împrumut, alte documente care încorporează drepturi patrimoniale

personale ale subiectului declarării și ale membrilor familiei,

concubinului/concubinei acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi, investițiile

directe în monedă națională sau în valută străină făcute de subiectul declarării și

membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi,

precum și alte active financiare, dacă valoarea însumată a tuturor acestora

depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.

Articolul 5 din Legea nr. 133/2016 stipula la alin. (4) lit. d) că,

responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informațiilor o poartă persoana care o depune.

Completul de judecată special învederează că, pilonii unei justiții

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului (2015), care la art. 5 alin. (1) și

(12) stipula că judecătorul trebuie să respecte cele mai înalte standarde de

integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe.

Activitățile extrajudiciare ale judecătorului nu vor provoca îndoieli cu privire la

imparțialitatea, obiectivitatea sau integritatea sa.

30

Din conținutul acestor principii rezultă că, judecătorii trebuie să evite conduita

ce ar putea reduce respectul din partea observatorilor rezonabili ai comunității.

Astfel, comportamentul judecătorului în public și în viața privată întotdeauna

trebuie să corespundă legii și criteriilor de etică expuse în Cod. Aceasta se referă

atât la activitățile judiciare, cât și la cele extrajudiciare. Judecătorii nu vor defăima

în public modul în care funcționează, nu vor contribui prin orice alte modalități la

crearea unei percepții publice negative a sistemului judecătoresc.

Din norma articolului 5 din Codul de etică și de conduită profesională al

judecătorului (2015) se deduce că, este interzisă obținerea ilegală de bunuri

materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv acceptarea sau obținerea de

bunuri, servicii, prin achiziționarea lor la un preț mai mic decât valoarea reală.

Judecătorii trebuie să manifeste un comportament ireproșabil bazat pe onestitate și

integritate ca oricare alt cetățean. Judecătorii, în statutul lor oficial, își asumă

responsabilități care le depășesc pe cele ale cetățenilor de rând, inclusiv cele ce țin

de onestitatea în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Conform Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară „Judecătorul

trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este

ireproșabilă” (3.1) și „Atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme

încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie

făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție”. (3.2).

Deopotrivă, Completul de judecată special notează că, judecătorii trebuie să

fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini profesionale și

organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției trebuie să

mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se comporte

în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

Împărtășirea unor principii juridice și valori etice comune de către toți

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§ 10, 39).

Conform CtEDO, conduita etică a funcționarilor publici reprezintă o

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un

alt funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani contra Albaniei,

nr. 58997/18, 13 decembrie 2022, § 124).

Potrivit principiului integrității, judecătorul inter alia trebuie să respecte cele

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

31

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

Din conținutul acestui principiul rezultă că, judecătorul trebuie să se comporte

întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod onorabil și

demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

Integritatea trebuie văzută ca o valoare fundamentală care presupune o

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de

justiție.

Standardele de integritate emană și din prevederile Legii integrității nr. 82 din

25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. c) stipulează că climatul de integritate

instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea regimului

juridic al declarării averii și intereselor personale.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede imperativ că, nerealizarea măsurilor

prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de integritate instituțională

și a integrității în sectorul public.

Completul de judecată deduce că, normele internaționale și naționale precitate

impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate absolută a

comportamentului lor.

Respectiv, pentru a nu provoca îndoieli în privința integrității sale și a trezi

careva dubii în acest sens, reclamantul Alexandru Rotari avea obligația pozitivă de

a introduce date (informații) veridice și depline în declarația depusă cu privire la

averea dobândită în ultimii 15 ani și care să corespundă veniturilor declarate,

precum și să indice sursele de venit, inclusiv pretinsele contribuții (donații) de la

părinții săi, în special în anii 2013, 2014, 2017 și 2021.

În acest sens, este relevant că, în data de 03 ianuarie 2023, candidatul

Alexandru Rotari a depus la Comisia de evaluare declarația pentru ultimii cinci ani.

Totodată, deoarece nu avea obligația să depună declarații anuale de avere și

interese personale la Autoritatea Națională de Integritate pentru anii 2017 – 2021,

candidatul a depus declarațiile anuale pentru acei ani la Comisie, împreună cu

declarația sa pentru ultimii cinci ani.

În declarațiile anuale pentru anii 2017 – 2021 depuse de Alexandru Rotari la

Comisia de evaluare, primul a declarat economii în numerar deținute de el și soția

sa la sfârșitul anului care depășeau echivalentul a 15 salarii lunare medii pe

economie, după cum urmează:

- în anul 2017 – 85 000 USD (estimativ 1 571 650 MDL), formată din 70 000

USD banii din conturile bancare închise în perioadele anterioare și 15 000 USD

economisiți și acumulați din veniturile familiei;

- în anul 2018 – 85 000 USD și 10 000 EUR (economiile în numerar

transferate din anul 2017 și la care s-au adăugat 10 000 EUR, inclusiv și din

veniturile familiei);

- în anul 2019 – 85 000 USD și 30 000 EUR (economiile în numerar

transferate din anul 2018, la care s-au adăugat economii în sumă de 20 000 EUR);

32

- în anul 2020 – 10 000 USD și 8 000 EUR, economiile familiei au fost

diminuate în legătură cu faptul că o parte din mijloacele bănești (100 000 EUR) au

acordate cu împrumut S.R.L. „GC”;

- în anul 2021 – 10 000 USD și 15 000 EUR (economiile în numerar

transferate din anul 2020, la care s-au adăugat economii în sumă de 7 000 EUR).

Pe parcursul anului 2021 candidatul a efectuat tranzacții de împrumut (al doilea

împrumut de 50 000 EUR acordat S.R.L. „GC”, care include și împrumutul de

40 000 EUR primit de candidat de la o rudă apropiată).

Completul de judecată atestă că informațiile de care dispunea Comisia de

evaluare, inclusiv cele prezentate de către candidat, atestau o discrepanță totală de

2 708 521 MDL dintre veniturile și economiile pentru anii 2013, 2014, 2017 și

2021 (în anul 2013 cu 281 439 MDL, în 2014 cu 207 388 MDL, în 2017 cu

1 689 962 MDL și în 2021 cu 529 732 MDL), Comisia de evaluare, în a doua rundă

de întrebări scrise în cadrul evaluării inițiale, l-a întrebat pe candidat despre aceste

dezechilibre dintre venituri și cheltuieli pentru acești ani.

Însă, prin răspunsul din 25 februarie 2023, candidatul Alexandru Rotari a

contestat unele dintre sumele prezentate de către Comisia de evaluare, susținând că

aceasta ar trebui să utilizeze salariul brut al soției sale în loc de salariul net ca venit.

De asemenea, candidatul a susținut că, Comisia de evaluare a calculat greșit

veniturile și cheltuielile sale, deoarece nu a inclus economiile acumulate de familia

candidatului înainte de anul 2013 și soldul de numerar pe care candidatul susținea

că îl deținea la sfârșitul fiecărui an. În susținerea poziției sale, candidatul a

prezentat un tabel în format Excel, care includea veniturile și cheltuielile revizuite

ale familiei sale pentru perioada 2002 – 2021, conform căruia, candidatul susținea

că veniturile familiei sale au depășit efectiv cheltuielile în anii 2013, 2014, 2017 și

2021.

Însă, în tabelul său Excel, candidatul a crescut suma economiilor în numerar

ale familiei pentru anii 2017 – 2021, în total cu suma de 3 582 577 MDL față de

sumele indicate de către în declarațiile sale anuale pentru perioada 2017 – 2021,

depuse la Comisia de evaluare la 03 ianuarie 2023 și confirmate ca fiind corecte în

cadrul primei runde de întrebări.

Diferențele dintre economiile în numerar indicate de către candidatul

Alexandru Rotari în declarațiile sale pentru anii 2017 – 2021 și economiile pretinse

în răspunsul la a doua rundă de întrebări sunt:

- pentru anul 2017 – diferență de 613 337 MDL (1 571 650 MDL

(echivalentul a 85.000 USD) declarați inițial și 2 184 987 MDL indicați în

răspunsul la cea de a doua rundă de întrebări);

- pentru anul 2018 – diferență de 835 325 MDL (1 626 400 MDL

(echivalentul a 85 000 USD și 10 000 EUR) declarați inițial și 2 461 725 MDL

indicați în răspunsul la cea de a doua rundă de întrebări);

- pentru anul 2019 – diferență de 806 183 MDL (2 083 550 MDL

(echivalentul a 85 000 USD și 30 000 EUR) declarați inițial și 2 889 734 MDL

indicați în răspunsul la cea de a doua rundă de întrebări);

33

- pentru anul 2020 – diferență de 855 005 MDL (331 120 MDL (echivalentul

a 10 000 USD și 8 000 EUR) declarați inițial și 1.186.126 MDL indicați în

răspunsul la cea de a doua rundă de întrebări);

- pentru anul 2021 – diferență de 472 727 MDL (490 600 MDL (echivalentul

a 10 000 USD și 15 000 EUR) declarați inițial și 963 327 MDL indicați în

răspunsul la cea de a doua rundă de întrebări).

Completul de judecată remarcă faptul că, din considerentul apariției

divergențelor dintre economiile în numerar declarate de către candidat Comisiei de

evaluare la 03 ianuarie 2023 și confirmate în răspunsurile la întrebările scrise

depuse la 15 februarie 2023 și soldul în numerar declarat de către candidat la

sfârșitul fiecărui an între 2017 și 2021 depus la 25 februarie 2023, Comisia de

evaluare i-a solicitat candidatului, în cadrul celei de a treia runde de întrebări la

evaluarea inițială, să explice aceste diferențe. Însă, candidatul a declarat că tabelul

său Excel „este unul estimativ și prezintă anumite inexactități, exprimate în formă

de surplus față de sumele declarate anterior. [...] economiile în numerar declarate

pentru 2017 reprezintă numerarul pe care familia i-a economisit până la momentul

depunerii declarației. Economiile în numerar prezentate în răspunsul dat Comisiei

la data de 25 februarie au fost calculate în baza unei informații statistice generale,

precum și a câtorva cheltuieli majore ale familiei, fără a pune în calcul și cheltuieli

reale care au avut loc, care nu au putut fi reflectate din considerente obiective,

deoarece nu a fost dusă evidența lor minuțioasă. Respectiv, o parte din soldul final

în numerar pentru fiecare an din acest tabel cu adevărat este formată din economiile

declarate comisiei pentru 2017, iar altă parte a soldului este formată de cheltuielile

suportate de familie care nu au fost incluse în tabel. Prin urmare, atât informația

din declarațiile transmise Comisiei pentru toți anii, cât și calculele prezentate în

tabel sunt corecte și nu se contrazic, aceste două informații având scopuri diferite:

tabelul a fost prezentat cu scopul de a demonstra posibilitatea acumulării în familie

a economiilor necesare pentru a deschide conturi în bancă, suportarea cheltuielilor

de viață și păstrarea unor economii în numerar, iar indicarea economiilor în

numerar în declarațiile depuse Comisiei are drept scop declararea acelor mijloace

care familia real le-a economisit până la acel moment”.

La fel, candidatul a explicat că „… diferența de 613 337 MDL dintre

economiile în numerar indicate în declarația pentru anul 2017 și valoarea

economiilor în numerar declarate în răspunsuri la a doua rundă de întrebări ale

Comisiei reprezintă este o diferență cumulativă, care nu este exprimată în numerar

nedeclarat, dar în cheltuieli care au fost suportate de familie până în anul 2017

(inclusiv) și care nu au fost incluse în tabelul Excel prezentat Comisiei. Astfel,

deoarece a construit acest bilanț reieșind din venitul și cheltuielile familiei în anul

2002, a considerat că și diferența de 613 337 MDL reprezintă cheltuielile familiei

suportate timp de 15 ani (anual câte aprox. 40 889 MDL)”.

La capitolul dat, Completul de judecată special observă că, în cadrul celei de

a treia runde de întrebări la evaluarea inițială, candidatului i s-a solicitat să

furnizeze orice documente de confirmare pentru sumele pe care le-a pretins a fi

corecte, însă, candidatul nu a furnizat niciun document în acest sens.

34

La 16 martie 2023, după audierea din cadrul evaluării inițiale, candidatul a

trimis Comisiei de evaluare o notă explicativă despre diferența dintre economiile

în numerar pe care le-a declarat Comisiei pentru anii 2017 – 2021 și soldul în

numerar pe care l-a prezentat pentru fiecare an în tabelul său Excel. Candidatul a

exclus din tabelul său diferența de 613 337 MDL identificată de către Comisia de

evaluare pentru anul 2017 din soldul în numerar (pentru 2017), alocând această

sumă la cheltuieli pentru 15 ani anteriori anului 2017 și a prezentat încă un tabel

care indică aceste modificări:

Deopotrivă, candidatul a prezentat versiune revizuită a tabelului său Excel,

evidențiind modificările dintre răspunsurile anterioare și poziția sa după audiere.

Principala schimbare a fost alocarea de către candidat a diferenței de 613 337 MDL

dintre economiile în numerar pentru anul 2017, declarate Comisiei și soldul în

numerar, pe care l-a pretins că îl avea la sfârșitul anului 2017 în tabelul său Excel

din 25 februarie 2023, la cheltuielile din ultimii 15 ani. Candidatul a adăugat, de

asemenea, cheltuieli în sumă de 221 998 MDL pentru anul 2018, fără a explica

modul în care aceasta s-a aplicat modificărilor aferente anului 2017.

La fel, în cadrul rundei de întrebări post-audiere în cadrul evaluării inițiale,

candidatul a susținut că „având în vedere că familia sa a dus și duce până în prezent

o gospodărie comună cu părinții, și-a permis deseori să recurgă și recurge până în

prezent, în caz de necesitate, la ajutorul părinților. Aceste sume uneori erau

remutate, dar nu obligatoriu în același an calendaristic, iar alteori părinții le iertau

(evidența și documentarea acestor rulaje firesc că nu se făcea și nici nu se face).

Fiind în familie și bazându-se toți pe încredere și grijă reciprocă, nu au dus evidența

la aceste fluxuri. Astfel, nu a ținut cont că volumul cheltuielilor care de fapt au fost

suportate de familie au putut depăși veniturile pentru acel an.”

Completul de judecată reține și faptul că, în cadrul întrebărilor post-audiere la

evaluarea inițială, Alexandru Rotari a fost întrebat de către Comisie despre

economiile sale în numerar din 2021, or, în declarația sa pentru 2021 depusă la 03

ianuarie 2023 acesta a declarat economii în numerar pentru acel an în sumă de

490 600 MDL, ulterior, în tabelul său Excel depus la 25 februarie 2023, economiile

pretinse pentru acel an au crescut la suma de 963 326 MDL, iar în prezentarea

depusă post-audiere, la 16 martie 2023, candidatul a redus suma economiilor sale

în numerar pentru anul 2021 la suma de 128 000 MDL.

La acest aspect, candidatul a recunoscut că venitul său din 2021 ar putea părea

mai mic decât cheltuielile declarate în noile calcule, dar a afirmat că o parte din

cheltuielile declarate au fost incluse în economiile sale declarate în numerar de

490 600 MDL. Când era necesar să acopere cheltuielile familiei și când venitul

familiei nu era suficient, aceste economii urmau să fie utilizate. Alexandru Rotari

a mai explicat că, deși, ar putea fi considerată drept o eroare declararea către

Comisie a numerarului în sumă de 490 600 MDL (echivalentul a 10 000 USD și

15 000 EUR, dar nu 128 000 MDL) la sfârșitul anului 2021, el a susținut că tabelul

său Excel post-audiere nu este un raport detaliat, ci mai degrabă o prezentare

estimativă că veniturile familiei au fost suficiente pentru a acoperi anumite

cheltuieli majore, incluse în tabel, și pentru a acumula economii. În opinia

35

reclamantului, în pofida diferenței dintre soldul din tabel și numerarul declarat

pentru 2021, tabelul ilustrează, totuși, că totalul veniturilor și economiilor în

familie în 2021 a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile.

Suplimentar, în răspunsurile la runda de întrebări post-audiere din cadrul

evaluării inițiale, candidatul a învederat că, în declarația sa anuală pentru 2021

depusă la Comisie, a indicat un cont bancar cu suma de 176 800 MDL (10 000

USD), care nu ar fi trebuit să îl includă, deoarece a fost deschis în anul 2022. În

opinia candidatului, soldul acestui cont a afectat calculul numerarului pe care

candidatul îl deținea la sfârșitul anului 2021.

Totodată, candidatul a reiterat că, atunci când aveau lipsă de numerar, el și

soția sa beneficiau adesea de ajutor de la părinții lor, care aveau mijloace financiare

suficiente, ceea ce nu a fost niciodată documentat din cauza unei relații bazate pe

încredere. Singurul împrumut documentat de la părinții lor a fost un împrumut luat

în anul 2021, care a fost documentat doar din cauza unei cerințe bancare.

Candidatul a recunoscut că, în contextul procedurii de evaluare, a fost o

greșeală să nu documenteze ajutorul financiar al părinților, dar aceasta

circumstanță nu a fost omisă cu rea-credință, în scop de evaziune fiscală sau alte

motive care ar putea compromite integritatea financiară, ci mai degrabă din cauza

tradițiilor societății de a nu documenta tranzacțiile financiare între rude apropiate,

în special într-o familie ca a sa, în care era singurul copil și locuia cu părinții, cu

excepția unei perioade scurte de timp. Candidatul a confirmat, de asemenea, că

numerarul pe care îl deținea la sfârșitul anului 2021 era acel pe care l-a declarat în

declarația sa anuală depusă la Comisie (490 600 MDL).

La capitolul dat, Completul de judecată decelează că, informațiile bancare

într-adevăr confirmă deschiderea unui cont bancar de către Alexandru Rotari în

luna martie a anului 2022 și alimentarea acestuia cu suma de 10 000 USD în aprilie

acest cont bancar, precum și un cont pe care l-a deținut în anul 2021, care avea un

sold de 374 096 la sfârșitul anului 2021. Însă, înregistrările bancare indică o

retragere în aprilie 2022 în sumă de 184 750 MDL din contul din 2021, dar nu de

176 800 MDL după cum a declarat reclamantul în cadrul rundelor de întrebări. La

fel, înregistrările bancare indică și depunerea ulterioară a sumei de 10 000 USD,

convertiți din MDL, în noul cont. Astfel, prin declararea ambelor conturi în anul

2021, candidatul a supra-declarat suma de bani din conturile sale bancare, deoarece

suma de 10 000 USD depusă în contul din 2022 au fost retrasă în anul 2022 din

contul din 2021.

Respectiv, cheltuielile candidatului pentru anul 2021 sunt mai mari decât

veniturile candidatului cu cel puțin 352 932 MDL. Or, veniturile candidatului și ale

soției acestuia în anul 2021 au constituit în total 1 780 736 MDL (491 590 MDL

salariu net și indemnizație/alocație; 836 800 MDL (echivalentul a 40 000 EUR)

împrumut de la soacră; 331 120 MDL (echivalentul a 10 000 USD și 8 000 EUR)

economii în numerar din 2020; 121 226 MDL economii bancare din 2020. Iar,

cheltuielile în total au constituit 2 133 668 MDL, formate din: 162 144 MDL CCP

pentru 4 membri ai familiei; 60 828 MDL costuri de școlarizare; 1 046 000 MDL

36

împrumut acordat S.R.L. „GC”; 490 600 MDL (echivalentul a 10 000 USD și

15 000 EUR) economii în numerar; și 374 096 MDL conturi bancare.

Din analiza deciziei din 01 august 2023 a Curții Supreme de Justiție,

Completul de judecată special vădește că instanța de judecată a anulat decizia

Comisiei de evaluare, deoarece Comisia nu a motivat respingerea calculelor

candidatului și pentru că răspunsurile și poziția acestuia cu privire la cei patru ani

cu dezechilibre între venituri și cheltuieli nu au relevat intenția sa de a se eschiva

de la declararea tuturor veniturilor din economiile deținute în numerar pentru anii

menționați în declarații.

Astfel, în cadrul evaluării reluate, Comisia de evaluare a colectat informații

despre veniturile părinților candidatului pentru a evalua capacitatea acestora de a

oferi sprijin financiar candidatului și familiei sale, astfel cum a susținut candidatul.

Conform informațiilor administrate de către Comisie, între anii 2006 și 2015,

tatăl candidatului a primit două tipuri de indemnizații sociale: o pensie lunară

pentru limita de vârstă, în perioada 2010 – 2015, precum și începând cu 01 ianuarie

2006 o indemnizație lunară pentru merite deosebite față de stat. Venitul lunar pe

care tatăl candidatului l-a obținut din aceste două alocații sociale a variat de la

7 000 MDL în 2010 până la 16 055 MDL la sfârșitul anului 2014. De asemenea, în

perioada 2007 – 2008, tatăl candidatului a primit un salariu anual net de

aproximativ 30 000 MDL de la Curtea Supremă de Justiție.

Totodată, mama candidatului a beneficiat de două alocații sociale: o pensie

pentru limita de vârstă începând cu 2007 și o pensie de urmaș, după anul 2015.

Venitul lunar al mamei candidatului din pensia pentru limita de vârstă a variat de

la 748 MDL în anul 2007 până la 2 112 MDL în anul 2016, per lună. Începând cu

2016, mama candidatului primește o pensie de urmaș, inițial stabilită în sumă de

8 027 MDL, care începând cu anul 2022 a crescut la suma de 12 553 MDL. În plus,

în perioada 2007 – 2011, mama candidatului a obținut venit sub formă de salariu,

pentru anul 2007 în sumă de 32 904,02 MDL, pentru anul 2008 în sumă de

37 740,54 MDL, pentru anul 2009 în sumă de 46 397,54 MDL, pentru anul 2010

în sumă de 23 854,85 MDL și pentru anul 2011 în sumă de 32 715,32 MDL.

Astfel, în perioada anilor 2007 – 2021, părinții reclamantului Alexandru

Rotari au avut un venit total de 1 564 792,82 MDL, dintre care mama reclamantului

în sumă de 1 042 659,13 MDL (perioada anilor 2007 – 2021) și tatăl reclamantului

în sumă de 522 133,69 MDL (perioada anilor 2007 – 2015).

Respectiv, Comisia de evaluare a calculat că, în cazul în care părinții

candidatului ar fi economisit venitul lor total între anii 2007 – 2021, minus

cheltuielile de consum ale populației, suma economiilor cu care aceștia ar fi putut

contribuit la necesitățile familiei candidatului ar fi fost de doar 1 140 168 MDL.

Completul de judecată special atrage atenția că, în răspunsul său la notificarea

cu privire la faptele și dubiile serioase prezentate candidatului în timpul evaluării

reluate, Alexandru Rotari a invocat mai multe obiecții procedurale, inclusiv faptul

că Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări în timpul evaluării reluate și că

notificarea cu privire la faptele și dubiile serioase se referă la documente și

clarificări care nu au fost furnizate de candidat în timpul evaluării inițiale, dar

37

Comisia nu le-a solicitat nici în timpul evaluării reluate. În ceea ce privește fondul

notificării cu privire la de faptele și dubii serioase, candidatul a obiectat față de

evaluarea capacității părinților săi de a face economii pe baza veniturilor și

pensiilor obținute în ultimii 15 ani, față de respectarea de către Comisia de evaluare

a principiului conform căruia soldul de deschidere al unui an financiar trebuie să

corespundă soldului de închidere al anului anterior și față de tratarea lipsei de date

ca temei ce generează dubii serioase, în condițiile în care candidatul și persoanele

sale apropiate nu erau obligați să depună declarații cu privire la impozitul pe venit

sau alte declarații. Alexandru Rotari a recunoscut posibilitatea unor erori din partea

sa în informațiile furnizate Comisiei, dar a susținut că aceasta s-a întâmplat

deoarece nu avea obligația să țină o evidență strictă a veniturilor și cheltuielilor,

faptă care nu poate fi calificată ca o camuflare cu rea-credință sau circumstanțe

care ar determina Comisia să identifice dubii serioase în speță. Alexandru Rotari a

mai menționat că, în cazul unor candidați, Comisia a admis erori în prezentarea

surselor de venituri, avere sau interese, iar în alte cazuri, erorile similare au fost

calificate drept dubii serioase. Conform reclamantului, Comisia de evaluare a

constatat o singură „eroare mică și financiar nesemnificativă” în sumă de 352 932

MDL, diferență între veniturile și cheltuielile candidatului în 2021, pe care el o

califică ca fiind nesemnificativă și care nu constituie temei pentru nepromovare a

sa.

La aspectul dat este relevant că, în cadrul evaluării reluate, Comisia de

evaluare a oferit candidatului în repetate rânduri posibilitatea de a desființa dubiile

Comisiei cu referire la dezechilibrul de avere din anii 2013, 2014, 2017 și 2021 și

economiile în numerar declarate pentru anul 2021, inclusiv prin participarea la

audieri, însă, Alexandru Rotari a refuzat să participe la audiere în cadrul evaluării

reluate.

Astfel, Completul de judecată special vădește că, deși, în cadrul evaluării

inițiale, Alexandru Rotari a avut un comportament activ în perioada de colectare a

informaților relevante pentru evaluarea sa de către Comisie, în cadrul evaluării

reluate acesta și-a schimbat atitudinea, demonstrând prin refuzul de a participa la

audieri lipsă de interes în desființarea dubiilor Comisiei, apărut în rezultatul

declarațiilor sale contradictorii.

Așadar, Completul de judecată special concluzionează că din argumentele

reclamantului, prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei și care

ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile

serioase formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către

Alexandru Rotari a criteriilor de integritate etică și financiară stabilite de art. 8 din

Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește dezechilibrul de avere din anii 2013, 2014,

2017 și 2021 și economiile în numerar declarate pentru anul 2021.

În condițiile speței, Completul de judecată reține că, Comisia a explicat în

decizia contestată de ce reclamantul nu a fost în măsură să înlăture neajunsurile

depistate, și în concluzie a indicat că s-a ridicat problema dacă averea dobândită de

către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate și cu privire la

38

sursele de venit ale candidatului, inclusiv pretinsele contribuții de la părinții săi, în

special în ceea ce privește anii 2013, 2014, 2017 și 2021, și, în mod special, cu

privire la suma pretinsă a economiilor în numerar ale candidatului pentru anii 2013

– 2014 și 2017 – 2021, precum și suma cheltuielilor suportate de către candidat în

acei ani.

Fiindu-i solicitate candidatului să confrunte cifrele indicate de către Comisie,

prin explicații și probe, acesta a furnizat totaluri semnificativ divergente ale

economiilor declarate pe parcursul mai multor ani, cu explicații contradictorii și

fără nicio explicație cu privire la motivele pentru care detaliile foarte clare ale

economiilor pe care le-a declarat inițial erau incorecte sau care au fost sursele

mijloacelor financiare pentru suma de 3 582 577 MDL – economii adiționale

declarate de candidat câteva săptămâni mai târziu.

Conform art. 10 alin. (2) și (3) din Legea nr. 26/2022 Comisia de evaluare și

secretariatul acesteia au acces gratuit și în timp real la sisteme informaționale care

conțin date necesare pentru realizarea mandatului său, și anume, pentru evaluarea

integrității etice și a integrității financiare a candidaților, în condițiile legislației

privind schimbul de date și interoperabilitatea, cu excepția informației care cade

sub incidența prevederilor Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru

realizarea evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare gratuit,

inclusiv în format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data solicitării.

Alin. (7) al art. 10 din Legea nr. 26/2022 indică că, în scopul elucidării unor

neclarități depistate, Comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă a procedurii

de evaluare, date și informații suplimentare de la candidații evaluați.

Prin urmare, din normele legale precitate, se deduce că în cazul depistării unor

neclarități Comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă a procedurii de

evaluare, date și informații suplimentare de la candidat, iar informațiile care au fost

solicitate la caz, nu au putut fi colectate de către Comisia de evaluare fără aportul

nemijlocit al candidatului.

Punctul 7 din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022, adoptat la ședința

Comisiei de evaluare din 02 mai 2022 prevede că, cooperarea sau lipsa de

cooperare a unui candidat în timpul procesului de evaluare poate fi luată în

considerare de către Comisie pentru a stabili dacă candidatul a înlăturat dubiile

serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică

și financiară prevăzute la articolul 8 din Legea nr. 26/2022.

La caz, candidatul a trecut în cadrul evaluării inițiale prin patru runde de

întrebări, subîntrebări și solicitări de documente suplimentare pentru a elucida

unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării, precum și audierea candidatului în

ședință publică. Iar, în cadrul evaluării reluate, reclamantul a răspuns doar la

notificarea Comisiei cu privire la faptele și dubiile serioase, prin care a refuzat să

39

participe la audiere și a solicitat să fie evaluat în baza cererii sale, având în vedere

argumentele expuse în răspunsul la notificare.

Completul de judecată special vădește că, în cadrul evaluării inițiale,

candidatul a furnizat informații cu referire la sursele sale de venit, însă, datele

financiare ale candidatului au fost în continuă schimbare pe parcursul procesului

de evaluare, respectiv a împiedicat Comisia să își îndeplinească obligația de a

verifica veniturile obținute de candidat și, dacă averea candidatului corespunde

veniturilor declarate în perioada în care face obiectul verificării de către Comisie.

Iar, în cadrul evaluării reluate, candidatul a refuzat să participe la audiere, în cadrul

căreia avea posibilitatea reală de a desființa dubiile Comisiei. Astfel, în loc să

înlăture dubiile Comisiei cu privire la dezechilibru de avere din anii 2013, 2014,

2017 și 2021 și economiile în numerar declarate pentru anul 2021, candidatul le-a

fortificat.

Instanța de judecată nu poate accepta ca viabilă alegația reclamantului,

precum că Comisia de evaluare nu a luat în calcul simpla circumstanță că are un

stagiu de muncă începând cu anul 1995, cumulând în același timp mai multe locuri

de muncă, printre care inițial profesor și avocat, apoi judecător și profesor, ulterior

avocat și profesor, iar însumarea salariilor, pe lângă sursele financiare la care a

făcut referire candidatul, ar constitui o justificare suficientă a surselor financiare

care să-i permită acoperirea cheltuielilor invocate de Comisia de evaluare.

Or, Comisia nu trebuia să obțină probe că reclamantul avea sau nu economii

în numerar, deoarece în spiritul Legii nr. 26/2022, sarcina probațiunii este pusă pe

seama candidaților. Comisia doar constată existența dubiilor serioase, dubii care

pot fi generate de anumite neclarități sau chiar de lipsa de informații sau probe.

Respectiv, ține de obligația pozitivă a candidaților să pună la dispoziția Comisiei

informații și probe care desființează dubiile Comisiei. În cazul care candidații dau

dovadă de o atitudine pasivă și pasează obligația probării pe seama Comisiei,

dubiile se transformă în dubii serioase și, conform art. 8 coroborat cu art. 13

alin. (5) din Legea nr. 26/2022, candidatul nu promovează evaluarea.

La capitolul dat urmează a fi reținut ca pertinent și faptul că reclamantul nu a

prezentat înscrisuri legate de împrumuturile și donațiile inter-familiale. Cu atât mai

mult că, la depunerea declarațiilor, reclamantul avea obligația să introducă în

declarații contribuțiile părinților ca donații, lucru pe care nu l-a făcut.

La fel, reclamantul nu a combătut concluziile Comisiei de evaluare, precum

că în cazul în care părinții candidatului ar fi economisit venitul lor total între anii

2007 – 2021, minus cheltuielile de consum ale populației, suma economiilor cu

care aceștia ar fi putut contribuit la necesitățile familiei candidatului ar fi fost de

doar 1 140 168 MDL. Or, unicul argument al reclamantului a fost că evaluarea

capacității părinților săi de a face economii s-a bazat doar pe veniturile și pensiile

obținute în ultimii 15 ani.

Completul de judecată special apreciază ca fiind lipsite de temei argumentele

reclamantului referitor la contribuția bănească din partea părinților acestuia, or,

după cum a fost menționat supra, în speță, sarcina probațiunii este pusă pe seama

candidaților. Respectiv, candidatul și membrii familiei acestuia aveau obligația să

40

demonstreze că părinții candidatului dispuneau de economii în numerar, acumulate

pe parcursul vieții, care le permiteau să contribuie financiar la necesitățile

reclamantului în perioada relevantă speței. Mai mult ca atât, instanța de judecată

reiterează că, în condițiile în care reclamantul a beneficiat de careva contribuții

bănești din partea părinților, care după cum a susținut reclamantul „uneori părinții

îi iertau sumele ce i le ofereau cu împrumut”, acesta avea obligația să includă aceste

sume ca donații în declarațiile depuse la Comisia de evaluare, circumstanță care a

fost omisă.

La fel, Completul de judecată special respinge ca neîntemeiat argumentul

reclamantului Alexandru Rotari, precum că Comisia de evaluare a omis electic din

analiza fluxului financiar anual a lichidităților pentru anii 2013, 2014, 2017, 2021

transferați din anii precedenți. Or, Comisia de evaluare a ținut cont de prevederile

Regulamentului de evaluare al Comisiei, aprobat la 02 mai 2022, în temeiul Legii

nr. 26/2022, de informațiile furnizate de către candidat, precum și de datele

obținute de la diverse instituții, făcând un calcul în baza anexei Averea nejustificată

și a constatat o divergență între venituri și cheltuieli pentru anii 2013, 2014, 2017

și 2021 și economiile în numerar declarate pentru anul 2021. Comisia s-a bazat nu

doar pe lipsa actelor confirmative, dar și pe explicațiile divergente ale

reclamantului și omisiunile de a declara din start toate sursele de venit pentru

pretinsele economii în numerar.

De asemenea, Completul de judecată special apreciază ca fiind neîntemeiat

argumentul reclamantului că, Comisia a insistat la aplicarea venitului net, ceea ce

a contribuit la reflectarea unei duble impozitări artificiale și la diminuarea soldului

anual, or, pct. 2.1 din anexa Regulamentului de evaluare stabilește că fluxurile de

numerar de intrare sunt venituri plus alte fluxuri de numerar (împrumuturi primite,

numerar rămas din perioadele anterioare etc.) care măresc mijloacele financiare

(lichiditatea), pe care declarantul le poate dispune în perioada curentă. Respectiv,

Comisia nu a inclus la cheltuielile anuale și impozitele aferente salariilor și

onorariilor declarate, iar în calculul Comisiei nu s-a reflectat o dublă impozitare și

o diminuare a soldului anual.

Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată special

concluzionează că, din argumentele reclamantului, prezentate în fața instanței de

judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate

de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform

art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. b) și d) din Legea nr. 26/2022,

cu referire la dezechilibrul de avere din anii 2013, 2014, 2017 și 2021 și economiile

în numerar declarate pentru anul 2021, dubii care nu au fost atenuate de către

candidat.

Cu titlu subsecvent, Completul de judecată special apreciază ca neîntemeiat

argumentul reclamantului, precum că a fost supus unui tratament diferit în raport cu

alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, invocând pentru

41

comparație decizia Comisiei nr. 26 din 13 martie 2023. Or, în cazul candidatului în

privința căruia a fost emisă decizia nr. 26 din 13 martie 2023, candidatul a prezentat

toate actele relevante pentru examinarea chestiunii ce a ridicat dubiile Comisiei, a

furnizat explicații consecvente atât de la sine, cât și de la prietenului care a făcut

donația, precum și a furnizat actele ce demonstrează capacitatea financiară a

prietenului de a dona această sumă din surse legitime. Astfel, aspectele date au

permis Comisiei să înlăture dubiile și să constate promovarea acelui candidat.

Din declarațiile reprezentantului Comisiei de evaluare, în situația candidatului

în privința căreia a fost adoptată decizia nr. 26 din 13 martie 2023, nu au existat

erori în declarațiile acelui candidat, evaluarea s-a concentrat pe verificarea

bunurilor dobândite, sursele pentru achiziționarea bunurilor, donația și cheltuielile

implicate. Iar, informațiile furnizate de către candidat în acea evaluare au fost

consecvente și fără schimbări sau contradicții semnificative, fiind suficiente

documente pentru a permite Comisiei să efectueze o verificare detaliată.

Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile reclamantului,

precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit, din moment ce în

celelalte cazuri invocate de către reclamant au existat circumstanțe diferite și

candidații au reușit să înlăture dubiile Comisiei.

Cumulul ipotezelor descrise supra conving instanța de judecată că, la caz, nu

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea Alexandru

Rotari, candidat la funcția de membrul în Consiliul Superior al Magistraturii, a

evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (2)

lit. c), alin. (4) lit. b) și alin. (5) lit. b) și d) din Legea nr. 26/2022.

Ținând cont de cele reținute supra, Completul de judecată special relevă că, în

litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu

privire la evaluarea reluată a lui Alexandru Rotari, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare și

evaluare reluată nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de

evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că

cererea de contestare depusă de Alexandru Rotari este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

42

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

decide:

Se respinge cererea de contestare depusă de Alexandru Rotari împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 7 din 12 ianuarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a Lui Alexandru

Rotari, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și

dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecător Ion Malanciuc

judecătorii Boris Talpă

Oxana Parfeni

43