03-7/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

03-7/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare si dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 03-7/23

2-24041255-01-3-15042024

ÎNCHEIERE

27 mai 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

Grefier Stanislav Ungureanu

Cu participarea:

Reprezentantului pârâtei, avocatului Roger Gladei

examinând în ședință publică propunerea reclamantului Vitalie Stratan de

recuzare a membrului Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorului Diana

Stănilă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de

Vitalie Stratan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a

candidatului de către Comisie,

constată:

La 15 aprilie 2024, Vitalie Stratan a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 9 din 28

februarie 2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Vitalie Stratan, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 16

februarie 2024 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu

1

privire la instituirea completului de judecată special”, a fost modificată componența

Completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva

deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum

urmează: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Boris Talpă (judecători),

membru supleant: Igor Mânăscurtă.

La 22 aprilie 2023, prezenta cauză a fost repartizată în mod automat-aleatoriu,

prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în

primă instanță judecătorului-raportor Oxana Parfeni.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 14

mai 2024 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire

la instituirea completului de judecată special”, a fost modificată componența

completului de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva

deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după cum

urmează: Ion Malanciuc – președinte, judecător, Oxana Parfeni și Diana Stănilă –

judecători. Membru supleant fiind desemnat judecătorul – Lilia Roic-Botezatu.

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru data de 20 mai

2024, ora 11:00.

La 17 mai 2024, reclamantul Vitalie Stratan a depus prin intermediul poștei

electronice propunere de recuzare a membrului Completului de judecată special,

instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor

declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor, judecătorului Diana Stănilă, de la examinarea prezentei cauze de

contencios administrativ.

În esență, reclamantul a specificat că examinarea cauzei respective cu

participarea judecătorului Diana Stănilă nu întrunește cerințele stabilite de art. 6 §1

din Convenție, or, magistratul nu întrunește criteriile de „independent” și „imparțial”.

Prin „independentă” se înțelege independența față de alte puteri (executivă și

legislativă). La caz, însă, prin hotărârea nr. 507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la

Curtea Supremă de Justiție, începând cu data de 12 noiembrie 2023, până la ocuparea

a cel puțin 11 posturi de judecător, judecătorul Diana Stănilă de la Curtea de Apel

Bălți.

Reclamantul a remarcat că, având în vedere principiul statului de drept, o

„instanță” trebuie să fie întotdeauna constituită „potrivit legii”, în caz contrar fiind

lipsită de legitimitatea necesară într-o societate democratică pentru a audia cauzele

persoanelor de drept privat.

La fel, reclamantul a menționat că, deși instanța de judecată din care face parte

judecătorul Diana Stănilă este instituită contrar Legii, adică contrar art. 6 §1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu la legile naționale, prezenta cerere

de recuzare nu este un dezacord cu normele naționale care atribuie caracter legal al

instanței investite să judece prezenta cauză, dar la existența temeiurilor de

incompatibilitate (recuzare) a judecătorului de a participa la examinarea cauzei.

În acest sens, reclamantul a notat că, imparțialitatea trebuie evaluată potrivit

unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul

2

judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în

cauză; și, de asemenea, potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Reclamantul a învederat că activează în funcția de judecător în cadrul

Judecătoriei Chișinău, fiind numit în funcție prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-

IV din 13 mai 2008. Totodată, Diana Stănilă activează permanent în calitate de

judecător în cadrul Curții de Apel Bălți, fiind numită în funcția de judecător la

Judecătoria Bălți prin Decretul Președintelui RM nr. 2280-IV din 22 iulie 2009, iar

prin Decretul Președintelui RM nr. 190-VIII din 20 mai 2017, a fost numită în funcția

de judecător la Curtea de Apel Bălți. Astfel, Diana Stănilă, fiind judecător cu funcții

permanente la Curtea de Apel Bălți (instanța de al doilea nivel din cele trei nivele din

Republica Moldova, adică în instanță de judecată inferioară Curții Supreme de

Justiție), este judecător temporar la Curtea Supremă de Justiție, care a priori nu are

dreptul să judece în fond o cauză în contencios administrativ inițiată de un magistrat

din instanța de judecată de prim nivel (judecătorie). Or, competența de a examina

prezenta cauză o au doar judecătorii permanenți ai Curții Supreme de Justiție.

Respectiv, judecătorul Diana Stănilă nu este un judecător inamovibil a Curții

Supreme de Justiție, or inamovibilitatea este o puternică garanție a independenței

judecătorului, fiind o măsură de protecție a acestuia și o garanție oferită justițiabililor

despre certitudinea independenței magistratului.

Obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ îl constituie decizia

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 9 din 28 februarie

2024 cu privire la evaluarea reluată a lui Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Circumstanțele respective expres

indică în privința faptului că, examinarea cauzei în care Stratan Vitalie este

reclamant, iar colega sa – Diana Stănilă este judecător, reprezintă temei ce determină

lipsa imparțialității ultimului la examinarea cauzei, atât potrivit unui demers

subiectiv, cât și potrivit celui obiectiv.

Mai mult decât atât, judecătorul Diana Stănilă, fiind judecător cu funcții

permanente la Curtea de Apel Bălți (instanța de al doilea nivel din cele trei nivele din

Republica Moldova, adică în instanță de judecată inferioară Curții Supreme de

Justiție), este judecător temporar la Curtea Supremă de Justiție, care a priori nu are

dreptul să judece în fond o cauză în contencios administrativ inițiată de un magistrat

din instanța de judecată de prim nivel (judecătorie). Or, competența de a examina

prezenta cauză o au doar judecătorii permanenți ai Curții Supreme de Justiție.

Respectiv, judecătorul Diana Stănilă nu este un judecător inamovibil al Curții

Supreme de Justiție, or, inamovibilitatea este o puternică garanție a independenței

judecătorului, fiind o măsură de protecție a acestuia și o garanție oferită justițiabililor

despre certitudinea independenței magistratului.

Modul în care judecătorul Diana Stănilă a fost transferat temporar și se menține

în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție probează caracterul dependent al

acestuia față de puterea executivă și politică din Republica Moldova, precum și a

altor persoanele care au interes în prezenta cauză de contencios administrativ și

afectează puternic garanția de independență a magistratului a cărui recuzare se

solicită.

3

Din acest punct de vedere există o prezumție verosimilă că judecătorul Diana

Stănilă nu este un magistrat independent și imparțial, care ar putea să judece prezenta

cauză fără de a crea indicii de necesitatea recuzării.

În ședința de judecată, reclamantul Vitalie Stratan nu s-a prezentat, dar prin

cererea depusă electronic la 17 mai 2024 a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa.

În ședința de judecată, reprezentantul pârâtei, Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, avocatul Roger Gladei a solicitat

respingerea recuzării judecătorului Diana Stănilă, ca fiind neîntemeiată.

Examinând în ședință de judecată publică propunerea reclamantului Vitalie

Stratan de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă,

Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră

că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului

completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți

membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau

recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare

sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către

membrul supleant.

Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 26/2022 statuează că, cererea de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la

care participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul

administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios

administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la

art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu

indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 52 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute la

art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură până la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-

verbal. Decizia cu privire la cererea de recuzare se ia în decursul unei săptămâni și se

comunică în scris participanților.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare

se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile

persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și ascultă opinia

participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de

recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

Totodată, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o

autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea,

persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o

exercitare imparțială a funcției.

4

Alin. (2) al aceluiași articol stipulează că motivul indicat la alin. (1) poate exista,

în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele

invocate de către reclamantul Vitalie Stratan nu cad sub incidența art. 50 din Codul

administrativ.

Argumentele care au fost invocate drept temei de recuzare a judecătorului Curții

Supreme de Justiție Diana Stănilă se referă, în esență, la dezacordul acestuia cu

privire la modul de numire a acestui magistrat în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul

administrativ și care ar constitui o suspiciune de lipsă de independență și

imparțialitate.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, începând cu data de

12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de judecător, în funcția de

judecător la Curtea Supremă de Justiție, al unor judecători, inclusiv a Dianei Stănilă,

este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care este în vigoare

și poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie și opozabilă tuturor subiecților de

drept.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că potrivit

prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav

afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii

poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995

cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care

corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de

Justiție. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de

judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în

funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea nr. 507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a transferat temporar, în funcția de judecător la Curtea Supremă de

Justiție, începând cu data de 12 noiembrie 2023, până la ocuparea a cel puțin 11

posturi de judecător, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălți și Igor

Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult ca atât, prin decizia Curții Constituționale nr. 100 din 10 august 2023

(dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 123a/2023, nr. 159g/2023

și nr. 169g/2023 pentru controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65

din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la

5

funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (transferul temporar al unor

judecători la Curtea Supremă de Justiție), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru

controlul constituționalității art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție, depuse de Vlad Bătrîncea și Adrian Albu, deputați în

Paramentul Republicii Moldova, de avocații Nicolae Posturusu, Petru Balan și Ion

Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr. 1r-arest-3/2023, pendinte la

Curtea Supremă de Justiție, precum și de către Neonila Casian, reclamantă în dosarul

nr. 2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,

suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, până la ocuparea a

cel puțin 11 posturi de judecători, începând cu data de 12 noiembrie 2023, în funcția

de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a judecătorului Diana Stănilă de la Curtea

de Apel Bălți, este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(art. 21 alin. (8)), care la moment este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este

executorie și este opozabilă tuturor subiecților de drept.

Pe cale de consecință, prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme

de Justiție nr. 89 din 14 mai 2024 „Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 29 din 29

martie 2022 cu privire la instituirea completului de judecată special”, a fost

modificată componența completului de judecată special pentru examinarea

contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, după cum urmează: Ion Malanciuc – președinte,

judecător, Oxana Parfeni și Diana Stănilă – judecători. Membru supleant fiind

desemnat judecătorul – Lilia Roic-Botezatu.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge propunerea reclamantului Vitalie Stratan de

recuzare a membrului Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorului Diana

Stănilă, de la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

În conformitate cu art. 50, art. 52, art. 202 alin. (1), (3)-(4) și art. 230 din Codul

administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 și art. 54 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Se respinge propunerea reclamantului Vitalie Stratan de recuzare a membrului

Completului de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, judecătorului Diana Stănilă, de la

examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare

depusă de Vitalie Stratan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

6

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului de către Comisie.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

7