3rh-39/23 — Anularea deciziei și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

La 9 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea deciziei nominalizate și dispunerea evaluării candidatului. 1

Prin decizia din 6 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului.

La 4 august 2023, Anatolie Țurcan, reprezentat de avocata Verginia Baltag, a depus cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 6 februarie 2023, solicitând, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei nr. 3-5/23 din 6 februarie 2023, reținerea cauzei spre judecare în fond, admiterea cererii de contestare și anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022.

La 2 octombrie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință publică, oferind posibilitatea acestora de a-și susține pozițiile procesuale, atât cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, cât și pe fondul criticilor formulate de revizuent în privința deciziei atacate.

Completul de judecată special relevă că, atât legea specială – Legea nr.26/2022, cât și Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 din Codul administrativ se stipulează că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile și alți participanți la proces.”

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că: 2 „Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”

Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că: „Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b).”

Art. 453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă statuează că: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Totodată, revizuentul a reiterat existența unor vicii de procedură în cadrul evaluării desfășurate de Comisia independentă, constând în: refuzul de a-i permite să ofere explicații orale în ședință, transmiterea unor termene ambigue și nerezonabile pentru prezentarea documentelor solicitate, lipsa unei motivări adecvate a deciziei Comisiei, solicitarea de informații privind persoane apropiate care nu au calitatea de candidați, precum și ignorarea cererilor de recuzare formulate în privința a doi membri ai Comisiei. Aceste împrejurări, în opinia revizuentului, afectează legalitatea deciziei Comisiei, caracterul echitabil al procedurii administrative și, implicit, corectitudinea soluției adoptate de instanță în litigiul inițial.

Reprezentanții Comisiei independente de evaluare au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, arătând că motivele invocate de revizuent nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 449 lit. b) Cod procedură civilă, întrucât nu vizează fapte sau împrejurări esențiale care nu puteau fi cunoscute anterior, ci exprimă simple critici la adresa soluției judecătorești sau nemulțumiri față de modul de interpretare și aplicare a normelor legale. Potrivit Comisiei, invocarea unei practici judiciare ulterioare 3 nu echivalează cu descoperirea unor fapte relevante, ci urmărește, în mod inadmisibil, reexaminarea fondului cauzei pe cale extraordinară.

Ab initio, instanța de revizuire consideră oportun de a învedera că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. Astfel, această cale de atac este guvernată de reguli speciale, iar condițiile de admisibilitate trebuie interpretate în mod strict, în conformitate cu voința legiuitorului.

În acest context, instanța va analiza dacă elementele invocate de revizuent îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă reprezintă fapte sau împrejurări obiective, esențiale, necunoscute anterior și dovedite în mod corespunzător, care ar avea un impact determinant asupra soluției adoptate anterior.

Prin urmare, întrucât revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Anatolie Țurcan și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Completul de judecată relevă că circumstanțele nou- descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au 4 putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Aceste condiții urmează a fi îndeplinite cumulativ, întrucât simpla menționare a unei împrejurări pretins noi, în lipsa caracterului obiectiv, a forței probatorii și a impactului decisiv asupra soluției, nu poate constitui temei de revizuire în sensul legii. Revizuentul are sarcina procesuală de a demonstra că aceste fapte esențiale existau înainte de pronunțarea hotărârii, dar nu i-au fost și nici nu puteau fi cunoscute la acel moment, iar descoperirea ulterioară este reală, verificabilă și relevantă pentru fondul cauzei.

La caz, analizând cererea de revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că circumstanțele invocate de Anatolie Țurcan nu constituie obiect al probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității în speță și nu ar fi fost în stare să influențeze adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin decizia din 6 februarie 2023. În plus, circumstanțele menționate nu pot fi calificate ca fiind noi sau necunoscute în mod obiectiv anterior, ci reprezintă percepții subiective asupra unor pretinse vicii de procedură sau simple neconcordanțe între practici judiciare.

În concret, revizuentul nu a prezentat probe care ar demonstra, în mod clar și convingător, existența unor fapte esențiale necunoscute anterior și care să influențeze decisiv soluția. Criticile formulate se referă la interpretarea actului atacat, la lipsa motivării deciziei sau la compararea cu alte spețe pretins similare, dar nu la fapte noi cu caracter obiectiv.

Nu poate constitui circumstanță nou-descoperită, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nici simpla nemulțumire față de modul în care instanța de recurs a analizat motivele invocate în contestarea actului administrativ. Revizuirea nu este o cale de reexaminare a legalității motivării, ci doar a situațiilor în care au apărut elemente de fapt esențiale, necunoscute anterior și apte să conducă la o soluție diferită.

În mod evident, aceste critici reflectă un dezacord cu soluția instanței, nu existența unor circumstanțe noi în sensul legii. Eventuala evoluție a practicii judiciare sau invocarea altor decizii pretins similare nu poate constitui, prin ea însăși, temei de revizuire în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În același sens, niciuna dintre afirmațiile revizuentului nu demonstrează că instanța care a pronunțat hotărârea ar fi omis să analizeze circumstanțele relevante ale cauzei. Jurisprudența constantă, atât națională, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului, confirmă că simpla existență a unei interpretări ulterioare diferite a aceleiași norme nu poate constitui o circumstanță nou- descoperită, iar caracterul evolutiv al practicii judiciare nu justifică retractarea unei hotărâri judecătorești irevocabile. 5

Cumulul acestor aspecte denotă că cererea de revizuire reprezintă, în esență, o solicitare de reanalizare a fondului cauzei, inadmisibilă prin prisma caracterului excepțional al acestei căi de atac. Prin urmare, în lipsa unor circumstanțe reale, necunoscute anterior, cu caracter determinant asupra soluției, cererea nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respinsă.

Întrucât cererea nu îndeplinește cerințele de admisibilitate prevăzute de lege, iar revizuirea nu poate fi utilizată pentru reluarea dezbaterii asupra fondului cauzei, instanța constată că nu se întrunesc condițiile legale pentru a proceda la examinarea pe fond.

Pentru considerentele menționate, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Anatolie Țurcan împotriva deciziei nr. 3-5/23 din 6 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.14 alin.(6), din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.26 din 10 martie 2022, art. 195 și art. 230 din Codul administrativ, precum în a art. 446, 447, 448, 449 lit. b) și 453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea lui Anatolie Țurcan cu privire la revizuirea deciziei din 6 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6