3rh-39/23 — contestarea actului administrativ

3rh-39/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3rh-39/23

2-23004035-01-3rh-04082023

Î N C H E I E R E

09 octombrie 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Viorica Puica

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Cu participarea grefierului Marcela Vitvițchi

examinând în ședință de judecată publică, declarația de abținere a judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea cererii de revizuire

depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022,

c o n s t a t ă :

La 09 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21

decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea

deciziei nominalizate și dispunerea evaluării candidatului.

La 16 ianuarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare

înaintate de Anatolie Țurcan.

Prin decizia din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

1

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din

21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea

evaluării candidatului.

La 04 august 2023, Anatolie Țurcan și avocatul Baltag Verginia au depus cerere

de revizuire împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Cererea de revizuire depusă de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06

februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan

și dispunerea evaluării candidatului, a fost repartizată în mod automat-aleatoriu

prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 17 august

2023, completului de judecată: Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic, Ion

Malanciuc - judecător – raportor.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august

2023, a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Tamara Chișca-Doneva,

fiind eliberată din funcție din data de 25 august 2023.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 123 din

01 septembrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”,

a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența:

Viorica Puica (președinte), Oxana Parfeni și Mariana Pitic (judecători). Membru

supleant – Ion Malanciuc (judecător).

Prin încheierea din 29 septembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție au fost schimbați membrii completului de judecată special

pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei

din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios

administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022, precum urmează: Viorica Puica (președinte),

Mariana Pitic și Ion Malanciuc (judecători).

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru

05 octombrie 2023, ora 09:00.

La 05 octombrie 2023, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic a

declarat abținere de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan

împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie

Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022.

2

În motivarea declarației de abținere, judecătorul Mariana Pitic a invocat că după

plasarea pe pagina web a Curții Supreme de Justiției a deciziilor pe cauzele intentate

împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în mass-

media au fost publicate și mediatizate declarațiile denigratoare a unor

politicieni/demnitari de stat (șeful statului, prim-ministru, președintele

Parlamentului, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități) în privința

membrilor completului de judecată special, în componența căruia a fost și

judecătorul Mariana Pitic (e.g. grupare criminală, grupare coruptă, deciziile ilegale,

minoritate coruptă, etc.).

De asemenea a menționat și faptul că, la 02 august 2023, în calitate de judecător

al Curții Supreme de Justiție a fost notificată de către Comisia de evaluare externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

privind inițierea evaluării conform Legii nr. 65/2023.

În ședința de judecată, reprezentantul revizuentului, avocata Verginia Baltag, a

solicitat admiterea declarației de abținere. În esență, a menționat că dacă judecătorul

a invocat imposibilitatea de a examina obiectiv această cauză, imparțialitatea

acestuia poate fi afectată și declarația de abținere urmează să fie admisă.

În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Roger Gladei, a solicitat respingerea

declarației de abținere, ca neîntemeiată. A reiterat că, anterior judecătorul Mariana

Pitic a declarat abținere în baza acelorași temeiuri, în alte cauze, dar care prin

încheierile din 28 septembrie 2023 ale Curții Supreme de Justiție au fost respinse.

A suplimentat că, în spațiul public există și o altă categorie de expunere din

partea politicienilor cu privire la deciziile plasate pe pagina web a Curții Supreme

de Justiției, fiind apreciate pozitiv.

Examinând în ședință de judecată publică declarația de abținere a judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea cererii de revizuire

depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022,

Completul de judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, o

consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului

completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către

ceilalți membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere

sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de

recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de

către membrul supleant.

3

Prevederile art. 14 alin. (6) din Legea citată stipulează că cererea de contestare

a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în

Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect

suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care

participă candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3) – (4) din

Codul administrativ, potrivit cărora judecătorul care examinează acțiunea în

contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor

prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în

scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Totodată, în conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate

publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în

privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd

persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale

strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau

împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-

un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c)

și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față

de rezultatul procedurii administrative.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de

judecată special instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție consideră că motivele

invocate în declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana

Pitic, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan împotriva

deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, nu cad sub incidența art.

50 din Codul administrativ.

Astfel, cu referire la argumentul invocat de judecătorul Curții Supreme de

Justiție, Mariana Pitic în declarația de abținere, precum că, după plasarea pe pagina

web a Curții Supreme de Justiției a deciziilor pe cauzele intentate împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în mass-media au fost publicate

și mediatizate declarațiile denigratoare a unor politicieni/demnitari de stat în privința

membrilor completului de judecată special, în componența căruia a fost și

judecătorul Mariana Pitic, Completul de judecată special instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție relevă că, acest motiv nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 50 din Codul administrativ și nu poate justifica admiterea declarației de

abținere.

Declarațiile expuse în mass-media cu privire la actele judecătorești emise pe

cauzele intentate împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

4

și procurorilor, din punctul de vedere al unui observator rezonabil nu creează

temeiuri pentru a considera că imparțialitatea judecătorului poate fi pusă la îndoială.

Or, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sânt obligați să fie imparțiali, să

asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora,

să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției și să asigure interpretarea

și aplicarea uniformă a legislației. Prin statutul său, judecătorii trebuie să fie imuni

la criticile politicienilor și publicului larg.

Drept urmare, Completul de judecată special conchide că, existența

declarațiilor în mass-media, nu poate justifica admiterea declarației de abținere. Or,

acest aspect nu poate confirma existența pretinsului interes personal al judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, în calitate de membru al completului de

judecată față de rezultatul prezentei cauze.

Subsecvent, Completul de judecată special consideră irelevant argumentul

invocat de către judecătorul Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, prezentat în

susținerea declarației de abținere, precum că la moment este în derulare procedura

de evaluare a judecătorului Mariana Pitic de către Comisia de evaluare externă a

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

privind inițierea evaluării conform Legii nr. 65/2023.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție, Comisia de evaluare efectuează evaluarea subiecților indicați la art.3 alin.

(1).

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nominalizată, subiecții evaluării sunt: a)

judecătorii Curții Supreme de Justiție în funcție la data intrării în vigoare a prezentei

legi, inclusiv cei suspendați din funcție; b) candidații la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție.

În corespundere cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind

evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, Comisia de evaluare este independentă funcțional și decizional

față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma

juridică de organizare, inclusiv față de fracțiunile parlamentare și partenerii de

dezvoltare, care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

Completul de judecată special notează că, judecătorul Curții Supreme de

Justiție, Mariana Pitic este evaluată de Comisia de evaluare externă a judecătorilor

și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în baza Legii

nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților

la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. În prezenta cauză partea în

proces este Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, creată în

baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, fiind alți membri ai Comisiei.

5

Mai mult, este relevat și faptul că judecătorul Curții Supreme de Justiție,

Mariana Pitic este evaluată conform criteriilor stabilite în Legea nr. 65 din 30 martie

2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție, iar în cazul din speță revizuentul a fost

evaluat de către Comisia de evaluare în baza criteriilor stabilite de Legea nr. 26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că

în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea

se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate

fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, pct. 43; Micallef

împotriva Maltei (MC), pct. 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93):

potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este

totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul

de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu

privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei

sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice

prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate

obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva

Maltei (MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor

împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic la examinarea cererii de revizuire depuse

de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare

depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022.

În contextul celor redate supra, Completul de judecată special instituit în cadrul

Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în declarația de abținere

nu se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

6

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, prin urmare, declarația de

abținere urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

d i s p u n e:

Se respinge declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție,

Mariana Pitic, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan

împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie

Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Viorica Puica

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

7