3rh-39/23 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-39/23 2-23004035-01-3rh-04082023 ÎNCHEIERE 09 octombrie 2023 mun.

Chişinău Completul de judecată instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea cererii de recuzare în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Ghenadie Eremciuc Cu participarea grefierului Marcela Vitviţchi examinând în şedinţă publică, cererea de recuzare înaintată de Anatolie Ţurcan, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022, a c o n s t a t a t : La 09 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea deciziei nominalizate și dispunerea evaluării candidatului.

La 16 ianuarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de Anatolie Țurcan. Prin decizia din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie s-a respins cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de 1 autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022. La 04 august 2023, Anatolie Țurcan şi avocatul Baltag Verginia au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie.

Cererea de revizuire depusă de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului, a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 17 august 2023, completului de judecată: Tamara Chişca-Doneva, Mariana Pitic, Ion Malanciuc - judecător – raportor.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.341 din 25 august 2023, a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Tamara Chișca-Doneva, fiind eliberată din funcție din data de 25 august 2023. Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 123 din 01 septembrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziţiei nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curţii Supreme de Justiţie, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, în componenţa: Viorica Puica (președinte), Oxana Parfeni și Mariana Pitic (judecători).

Membru supleant – Ion Malanciuc (judecător). Prin încheierea din 29 septembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție au fost schimbaţi membrii completului de judecată special pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului, precum urmează: Viorica Puica (președinte), Mariana Pitic şi Ion Malanciuc (judecători).

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru 05 octombrie 2023, ora 09:00.

La 04 octombrie 2023, Anatolie Ţurcan a depus cerere de recuzare judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele 2 de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului, din motiv că judecătorii care anterior au adoptat hotărâri prin care au anulat deciziile Comisiei de evaluare, au fost supuşi unor critici din partea mai multor politicieni şi reprezentanţi ai guvernării, ba chiar fiind supuşi şi unor acţiuni cu un scop de persecutare şi o vădită intimidare pe viitor a altor judecători.

Respectiv, indiferent de soluţia care ar fi pronunţată în prezenta cauză, urmează a fi excluse aparenţe că, justiţia se face sub presiuni şi la comandă. În şedința de judecată, reprezentantul revizuentului, avocatul Verginia Baltag, suplimentar celor invocate în cererea de recuzare a menţionat că, cererea de recuzare o întemeiază pe prevederile art. 50 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ şi art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, indicând că, presiunile politice sunt reflectate în declaraţiile Preşedintelui Republicii Moldova, deputatului Olesea Stamate, dar şi comunicatele de presă ale Comisiei pre-vetting şi Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, a invocat că deşi declaraţiile nu fac referire la judecători nominali, acestea creează presiune asupra judecătorilor care urmează să examineze prezenta cauză.

Mai mult, faptul că Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară creează presiuni supra judecătorilor care urmează să examineze cauza. Totodată, judecătorul Viorica Puica urmează să fie supusă vetting-ului, respectiv există o presiune asupra acestui judecător, şi cererea de recuzare urmează să fie admisă. În şedința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, avocatul Roger Gladei, a solicitat respingerea cererii de recuzare, ca neîntemeiată. A reiterat că, anterior judecătorul Mariana Pitic a declarat abţinere în baza aceloraşi temeiuri, în alte cauze, dar care prin încheierile din 28 septembrie 2023 ale Curţii Supreme de Justiţie au fost respinse.

A suplimentat că, pe lângă aprecierile critice din public, au existat şi aprecieri pozitive ale deciziilor la adoptarea cărora a participat judecătorul Mariana Pitic, iar judecătorul Ion Malanciuc a avut opinii separate pe acele cauze. Mai mult, judecătorul Viorica Puica nu a participat la examinarea cauzelor la care se face referire în cererea de recuzare. Audiind participanții la proces, examinând cererea de recuzare înaintată de Anatolie Ţurcan, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc, și raportând, per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează speța, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, o apreciază ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 şi 50. 3 Potrivit art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În baza art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare trebuie să fie motivată. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că deşi reprezentantul revizuentului şi-a întemeiat cererea inclusiv în baza prevederilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, la caz cererea de recuzare urmează a fi examinată prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50 din Codul administrativ, fapt expres prevăzut de art. 202 alin. (1) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate de către Anatolie Ţurcan nu cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ. Argumentele care au fost invocate drept temei de recuzare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc se referă, în esenţă, la faptul că judecătorii care anterior au adoptat hotărâri prin care au anulat deciziile Comisiei de evaluare, au fost supuşi unor critici din partea mai multor politicieni şi reprezentanţi ai guvernării, cu scop de persecutare şi o vădită intimidare pe viitor a altor judecători. Cu referire la faptul că judecătorii care anterior au adoptat hotărâri prin care au anulat deciziile Comisiei de evaluare, au fost supuşi unor critici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reţine că judecătorul Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica anterior nu a participat la examinarea cauzelor la care face referire Anatolie Ţurcan.

Declarațiile expuse în mass-media de către Preşedintele Republicii Moldova şi deputatul Olesea Stamate, cu privire la actele judecătorești emise pe cauzele 4 intentate împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, din punctul de vedere al unui observator rezonabil nu creează temeiuri pentru a considera că imparțialitatea judecătorilor Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc poate fi pusă la îndoială. Mai mult, în aceste declaraţii nu se face referire la judecători nominal, ci doar dau apreciere deciziilor Curţii Supreme de Justiţie. Comunicatul de presă al Consiliului Superior al Magistraturii nu are relevanţă, întrucât Inspecţia Judiciară s-a autosesizat pe marginea declaraţiilor din presă şi au îndemnat persoanele publice să se abţină de la atacurile care ar putea să afecteze actul de justiţie.

Or, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii sânt obligaţi să fie imparţiali, să asigure apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora, să respecte întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei. Prin statutul său, judecătorii trebuie să fie imuni la criticile politicienilor şi publicului larg. Drept urmare, Completul de judecată conchide că, existența declarațiilor în mass-media, nu poate justifica admiterea cererii de recuzare. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul reprezentantului revizuentului, precum că judecătorul Viorica Puica urmează să fie supusă vetting-ului, şi există o presiune asupra acestui judecător, nu constituie temei pentru admiterea cererii de recuzare.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Comisia de evaluare efectuează evaluarea subiecţilor indicaţi la art.3 alin.(1). Potrivit art. 3 alin.(1) din Legea nominalizată, subiecţii evaluării sunt: a) judecătorii Curţii Supreme de Justiţie în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv cei suspendaţi din funcţie; b) candidaţii la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

În corespundere cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Comisia de evaluare este independentă funcţional şi decizional faţă de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv faţă de fracţiunile parlamentare şi partenerii de dezvoltare, care au participat la desemnarea membrilor acesteia. Conform art. 17 din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii examinează în şedinţă publică, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la Comisia de evaluare, rezultatele evaluării judecătorului.

Conform art. 18 alin. (1) şi (2) din aceiaşi Lege, prevede că, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată de către judecătorul vizat 5 sau de către Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestaţia se depune la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează în termen de 30 de zile de un complet format din primii 3 judecători care au promovat evaluarea şi nu au activat în cadrul Curţii Supreme de Justiţie până la data de 31 decembrie 2022. Completul de judecată notează că, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Viorica Puica urmează să fie evaluată de Comisia de evaluare, în baza Legii nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Iar, în prezenta cauză partea în proces este Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, creată în baza Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, fiind alţi membri ai Comisiei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanţa trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare şi poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală şi comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanţa a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă şi imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza şi chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 şi 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparenţelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum şi circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curţii Supreme 6 de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc, la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Anatolie Ţurcan, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge cererea de recuzare înaintată de Anatolie Ţurcan, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Viorica Puica, Mariana Pitic şi Ion Malanciuc, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Ţurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Ghenadie Eremciuc 7