3rh-39/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului

3rh-39/23 — anularea deciziei si dispunerea reluarii procedurii de evaluare a candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3rh-39/23

2-23004035-01-3rh-04082023

Î N C H E I E R E

23 februarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni

Judecători Boris Talpă

Igor Mânăscurtă

Cu participarea grefierului Tatiana Capațina

examinând în ședință publică, cererea de recuzare înaintată de reprezentantul

revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul Verginia Baltag, judecătorilor Curții Supreme

de Justiție Ion Malanciuc și Aliona Donos, de la examinarea cererii de revizuire

depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare

depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022,

a c o n s t a t a t :

La 09 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie

2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea deciziei

nominalizate și dispunerea evaluării candidatului.

Prin decizia din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea

de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din

21 decembrie 2022.

La 04 august 2023, Anatolie Țurcan și avocatul Verginia Baltag au depus cerere

de revizuire împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

1

Cererea de revizuire depusă de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06

februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8

din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea

evaluării candidatului, a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 17 august 2023, completului de

judecată: Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic, Ion Malanciuc – judecător-

raportor.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341 din 25 august 2023,

a fost acceptată cererea de demisie a judecătorului Tamara Chișca-Doneva, fiind

eliberată din funcție din data de 25 august 2023.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 123 din

01 septembrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022”,

a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții

Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în componența: Viorica

Puica (președinte), Oxana Parfeni și Mariana Pitic (judecători). Membru supleant –

Ion Malanciuc (judecător).

Prin încheierea din 29 septembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție au fost schimbați membrii completului de judecată special pentru

examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06

februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din

21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea

evaluării candidatului, precum urmează: Viorica Puica (președinte), Mariana Pitic și

Ion Malanciuc (judecători).

Prin încheierea din 04 decembrie 2023 a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție a fost schimbat membrul completului de judecată special pentru

examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06

februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din

21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea

evaluării candidatului, precum urmează: Ion Malanciuc (președinte), Mariana Pitic și

Oxana Parfeni (judecători).

Examinarea cauzei cu participarea părților a fost stabilită pentru

data 19 februarie 2024, ora 13:00.

2

La 16 februarie 2024, reprezentantul revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul

Verginia Baltag, a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Ion Malanciuc și Aliona Donos, de la examinarea cererii de revizuire depuse de

Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

deoarece consideră că transferarea unor judecători la Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu prevederile Legii nr. 65 din 30 martie 2023, precum și examinarea de

către judecătorii respectivi a admisibilității cererii de revizuire sau altor cereri

înaintate în cadrul examinării prezentei cauze pune în discuție chestiunea legalității

desemnării lor precum și caracterul unui tribunal stabilit de lege conform prevederilor

art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 6 CEDO și jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului.

Menționează că, potrivit art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi

lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată

prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege. La caz, competența de

examinare a cauzei în ordine de revizuire aparține Curții Supreme de Justiție,

corespunzător judecătorilor instanței numiți în această calitate cu conformitate cu

prevederile legii și ale Constituției.

Totodată, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016, la § 44 și

46, Curtea a stabilit interdicția referitoare la transferul temporar al judecătorilor la

Curtea Supremă de Justiție care se bazează pe statutul constituțional al CSJ – instanță

supremă de drept comun, unica instanță judecătorească de acest grad (articolul 115

alin. (1) din Constituție). Faptul că a fost modificată modalitatea de numire a

judecătorilor la CSJ, prin abrogarea alin. (4) din articolul 116 din Constituție, nu

schimbă acest statut constituțional și inclusiv raționamentele Curții Constituționale

din Hotărârea nr. 12 din 12 mai 2016.

Invocă că, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că din perspectiva Constituției

este important ca procedura de selectare a candidaților pentru funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție să fie reglementată într-un mod care va asigura accederea

în această funcție a persoanelor cu o înaltă pregătire juridică, independente și

imparțiale. Deși aceste standarde sunt aplicabile pentru toate numirile în funcția de

judecător, Curtea a reținut că, atunci când este în discuție funcția de judecător al Curții

Supreme de Justiție, ele au o importanță mai pregnantă și intervine o mai mare

exigență. De asemenea, Curtea a reținut că prin reglementarea în Constituție a

criteriilor pentru numirea și cariera judecătorilor (articolul 116 alin. (5), criteriile în

discuție vor dobândi un caracter rigid, obligatoriu, cu o aplicabilitate îndelungată,

contribuind astfel la dezideratul numirii în funcție a unor judecători necesari într-o

societate democratică.

Potrivit Comisiei de la Veneția, numirea judecătorilor potrivit meritelor lor și în

baza unor criterii obiective prevăzute de lege reprezintă un principiu fundamental al

independenței judiciare (a se vedea § 33 din Opinia comună nr. 983/2020 din 20

martie 2020, CDLAD(2020)001-e).

Prin Decizia de inadmisibilitate nr. 100 din 10 august 2023 Curtea

Constituțională s-a expus asupra faptului că judecătorii transferați corespund

criteriilor stabilite de alin. (5) al art. 116 din Constituție și a admis faptul că aceștia

3

sunt numiți prin derogare de la prevederile Legii cu privire la statutul judecătorului,

dar a omis să motiveze lipsa decretului prezidențial de numire a judecătorilor,

procedură impusă de art. 116 alin.( 2) din Constituție. Corespunzător art. 21 alin. (8)

din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 prevede derogare de la Legea privind statutul

judecătorului, dar nu prevede nici o derogare de la art. 116 alin.(2) din Constituție.

Prin urmare, consideră că, examinarea cauzei de către judecători transferați

temporar de la instanțe de rang inferior, fără numirea în funcție de către Președintele

Republicii Moldova, nu corespunde standardului unei instanțe independente și

imparțiale, instituite de lege. Mai mult decât atât, activitatea temporară a judecătorilor

pentru funcțiile respective nu le oferă protecția principiului independenței și

inamovibilități, considerente din care pot fi supuși presiunilor sau răspunderii pentru

deciziile luate.

În conformitate cu prevederile art. 52, 202 din Codul administrativ, pentru a

exclude orice dubii privind imparțialitatea judecătorilor, declară recuzarea

judecătorilor Ion Malanciuc și Aliona Donos de la examinarea cererii de revizuire în

cauza de contencios administrativ nr. 3rh-39/23.

În ședința de judecată, reprezentantul revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul

Verginia Baltag, și-a concretizat cererea de recuzare, indicând că, nu susține cererea

de recuzare a judecătorului Aliona Donos, în legătură cu adoptarea de către Consiliul

Superior al Magistraturii a hotărârii privind acceptarea cererii de demisie a

magistratului din 20 februarie 2024. Cererea de recuzare înaintată judecătorului Ion

Malanciuc, o susține pe motivele de fapt și de drept invocate.

În ședința de judecată, reprezentantul Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii

de recuzare, ca neîntemeiată. A reiterat că, cererea de recuzare nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art. 49-50 din Codul administrativ.

În ședința de judecată, fiind înștiințați legal despre ora, data și locul petrecerii

acesteia, revizuentul Anatolie Țurcan, nu s-a prezentat, fiind citat legal.

Audiind participanții la proces, analizând argumentele expuse în cererea de

recuzare înaintată de reprezentantul revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul Verginia

Baltag, judecătorilor Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc și Aliona Donos, și

raportând, per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează speța, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție, reține următoarele.

Conform art. 14 alin. (4) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în cazul abținerii sau recuzării membrului

completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalți

membri ai completului special, cu substituirea membrului a cărui abținere sau

recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare

sau abținere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către

membrul supleant.

Prevederile art. 14 alin. (6) al aceleiași legi, statuează că cererea de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în

4

Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

Prin urmare, se rețin ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul

administrativ, conform cărora judecătorul care examinează acțiunea în contencios

administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la

art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu

indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare

se examinează de instanța sesizată cu acțiunea. Instanța examinează explicațiile

persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, și ascultă opinia

participanților la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de

recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

Totodată, în conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate

publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în

privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când

persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ prevede că recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În baza art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare trebuie să fie motivată.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

motivele invocate de către reprezentantul revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul

Verginia Baltag nu cad sub incidența art. 50 din Codul administrativ.

Argumentele care au fost invocate drept temei de recuzare a judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Ion Malanciuc se referă, în esență, la dezacordul părții cu privire

la modul de numire a magistratului Ion Malanciuc în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție, circumstanță care nu cade sub incidența art. 50 din Codul

administrativ și care ar constitui o suspiciune de imparțialitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, conform

prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de

Justiție, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav

5

afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii

poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995

cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care

corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de

Justiție.

Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de

judecător al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în

funcțiile deținute înaintea transferului.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 142/8 din 02 mai 2023,

s-a dispus transferarea temporară, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu 10 mai

2023, în funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție, a mai multor judecători

din instanțele ierarhic inferioare, inclusiv a judecătorilor Ion Malanciuc și Aliona

Donos.

Ulterior, prin hotărârea nr. 506/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a prelungit termenul de transfer temporar, în funcția de

judecător la Curtea Supremă de Justiție, până la ocuparea a cel puțin 11 posturi de

judecător, pentru judecătorii: Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de

la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puica

de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la

Judecătoria Bălți.

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de recuzare este

neîntemeiată și nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 50 din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de recuzare a

judecătorului Ion Malanciuc, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Anatolie

Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, Completul de judecată remarcă prevederile art. 52 alin. (5) și alin. (6)

din Codul de procedură civilă, prin care în proces nu se admite înaintarea repetată a

recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a

fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în

imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru

înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea

temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt

implicați în examinarea cauzei.

Сererea de recuzare depusă contrar prevederilor alin. (5) din prezentul articol în

care se invocă alte motive decît cele prevăzute la art. 50 și 51 nu se examinează și se

anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.

La caz, Completul de judecată reține că judecătorul Aliona Donos nu face parte

din completul de judecată special stabilit pentru examinarea cererii de revizuire

depuse de Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție. Totodată, prin hotărârea din 06 februarie 2024, Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a acceptat cererea de demisie a judecătorului Aliona Donos, în baza

art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând

cu 20 februarie 2024.

6

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de

reprezentantul revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul Verginia Baltag, judecătorului

Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, ca fiind neîntemeiată, iar cererea de

recuzare înaintată în privința judecătorului Aliona Donos, se lasă fără examinare.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 52-53 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare înaintată de reprezentantul

revizuentului Anatolie Țurcan, avocatul Verginia Baltag, judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Ion Malanciuc, de la examinarea cererii de revizuire depuse de

Anatolie Țurcan împotriva deciziei din 06 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de contestare depusă de

Anatolie Țurcan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor privind anularea deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la

candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea evaluării candidatului.

Se lasă fără examinare cererea de recuzare a judecătorului, Aliona Donos, fiind

depusă contrar prevederilor art.52 alin.(5) din Codul de procedură civilă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni

Judecători Boris Talpă

Igor Mânăscurtă

7