3-5/23 — contestarea actului administrativ

3-5/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3-5/23

2-23004035-01-3-09012023

D E C I Z I E

06 februarie 2023 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Vladimir Timofti

Judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

cu participarea grefierului Natalia Arapu

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 8

din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și dispunerea

evaluării candidatului

constată :

La 9 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21

decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea

deciziei nominalizate și dispunerea evaluării candidatului.

În motivarea acțiunii a invocat că în calitate de judecător al Curții Supreme de

Justiție, la 1 septembrie 2021, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii cererea

și actele solicitate, pentru a participa la concursul pentru alegerea în funcția de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

A menționat că prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, au fost introduse noi prevederi privind etapa

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcții.

Astfel, deși, prin Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, au fost schimbate în mod discreționar regulile de a

1

candida la funcția electivă (procesul de selectare, alegere sau numire a membrilor

Consiliului Superior al Magistraturii fiind deja în curs de derulare), totuși, la

solicitarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a depus

cererea și documentele solicitate de Comisia de evaluare.

A explicat că începând cu luna iunie și până în luna august 2022, a remis

informațiile solicitate, deși aceasta a fost formată într-un mod ad-hoc, arbitrar,

netransparent și contrar oricăror principii democratice.

A obiectat că prin e-mailul expediat la 9 august 2022, secretariatul Comisiei l-a

avertizat în mod anticipat cu privire la posibila afectare a rezultatelor evaluării, în

acest mod secretariatul asumându-și funcția decidentă, cu substituirea Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

La solicitările de a da răspunsuri, dar și de a furniza informații și acte

suplimentare, a comunicat în scris că nu-i sunt clare dubiile care ar fi apărut în fața

Comisiei vis-a-vis de integritatea candidatului, solicitând inițierea audierilor cu

prezența lui personală, pentru a clarifica esența presupuselor dubii. Însă, prin e-

mailul expediat la 16 septembrie 2022, șeful secretariatului Comisiei din nou l-a

avertizat că Regulamentul nu-i va permite să furnizeze informații în timpul

audierilor.

Anatolie Țurcan a indicat că la 27 octombrie 2022, a avut loc audierea sa în

mod public, în fața Comisiei de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pretinsă ca

fiind independentă, a cărei înregistrare video poate fi accesată pe site-ul:

https://vetting.md/audiereapublica-a-lui-anatolie-țurcan/.

A accentuat că pe parcursul acestor audieri, confirmate prin înregistrările

video:

membrul Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu, nu a primit nici până în prezent

un răspuns concret în acest sens și nici nu cunoaște dacă există o hotărâre de

admitere a recuzării și care au fost temeiurile admiterii recuzării;

pretinde și a deține o astfel de funcție, membrul Comisiei de evaluare, Nadejda

Hriptievschi, în mod categoric a refuzat să răspundă referitor la legalitatea aflării

sale în această funcție;

Hebel, cel din urmă a anunțat că decizia cu privire la faptul dacă candidatul (nu)

corespunde criteriilor de integritate etică și financiară va fi adoptată și remisă

candidatului în decurs de 30 zile.

A subliniat că, la 21 decembrie 2022, a fost adoptată decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 cu privire la candidatura

lui Anatolie Țurcan, prin care s-a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de

integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nepromovarea

evaluării.

2

A menționat că consideră ilegală și neîntemeiată decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022.

A specificat că decizia Comisiei de evaluare urma a fi pronunțată la 27

noiembrie 2022, însă a fost emisă la 21 decembrie 2022, fiindu-i adusă la

cunoștință, prin intermediul poștei electronice, tocmai la 4 ianuarie 2023.

A susținut că în conținutul deciziei contestate, Comisia de evaluare ad-hoc a

remarcat că are dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile

de integritate financiară și etică, concluzie pe care reclamantul o consideră de natură

să-i prejudicieze grav și iremediabil reputația profesională, inclusiv în măsura în

care ar putea determina eliberarea din funcția deținută, considerând-o ilegală și

adoptată cu depășirea competențelor acordate prin lege.

Invocând prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, a subliniat că Comisia

de evaluare nu a indicat temeiul concret din lege care ar constitui o necorespundere

privind criteriul de integritate etică. Mai mult, Comisia de evaluare nu a efectuat o

corelare dintre temeiul de drept și circumstanțele de fapt atestate, nemotivându-și

decizia referitor la integritatea etică a candidatului. Or, din cumulul circumstanțelor

reflectate în decizia contestată, principalul argument al Comisiei, îl constituie faptul

că nu au fost oferite răspunsuri scrise și nu au fost prezentate acte justificative,

asupra unor dubii ale Comisiei de evaluare.

În contextul dat, a remarcat că a solicitat Comisiei de evaluare să fie

concretizate, explicate și detaliate acuzațiile despre existenta presupuselor dubii și

seriozitatea acestora, însă, Comisia de evaluare a evitat să respecte drepturile

candidatului prevăzute la art. 12 alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

A susținut că pentru a acoperi ilegalitatea și nerespectarea procedurii de

audiere prevăzută de art. 12 din Legea nominalizată, după redactarea deciziei,

adoptate la 21 decembrie 2022, prin Legea nr. 354 din 22 decembrie 2022, pentru

modificarea Legii nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, în vigoare din 27 decembrie 2022, a fost completat articolul 12 alin.

(4) lit. d) cu textul „dacă a fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior”.

A indicat că și după admiterea recuzării lui Herman von Hebel, acesta a

continuat să acționeze în calitate de președinte al Comisiei de evaluare.

A considerat neîntemeiată constatarea reflectată în decizia contestată, precum

că candidatul nu ar fi solicitat acces la materialele de evaluare, nefiindu-i clară

poziția Comisiei de evaluare, din care ar rezulta că evaluarea poate avea loc pe baza

unor date secrete, pe care persoana vizată poate să nu le cunoască.

A insistat că din documentele de care a dispus Comisia de evaluare, precum și

din conținutul documentelor prezentate, nu se constată niciun dubiu serios, pentru a

supune oricăror îndoieli integritatea etică și financiară a candidatului.

Mai mult, concluziile Comisiei de evaluare contravin și cerinței legale potrivit

căreia aceasta la evaluarea integrității candidaților urma să constate dacă averea

3

dobândită de candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate. Or, dubiile

invocate într-un mod arbitrar, nu pot apărea doar pe baza unei lipse de informație,

ci, dimpotrivă, pe existența anumitor informații.

A comunicat că Comisia de evaluare voluntar a afirmat că are dubii serioase cu

privire la conformarea candidatului criteriilor de integritate financiară și etică, cu

privire la declararea surselor financiare pentru procurarea automobilului, fiind

ignorat faptul că automobilul nu a fost procurat de către candidat.

Cu referire la constatarea precum că candidatul nu a răspuns la întrebarea

surselor de venit a rudei sale, care în anul 2013 i-a acordat un împrumut de 200 000

lei, a comunicat că a fost ignorat faptul că candidatul este în imposibilitate de a

verifica sursele de venit a unei persoane care locuiește în statul xxx din anul 2005 și

care este căsătorită cu un cetățean a acestui stat și că Comisia de evaluare nu a

concretizat în ce constă caracterul dubios al împrumutului din 2013.

În privința constatării Comisiei de evaluare privind nedeclararea inexplicabilă

de către candidat a contului bancar pe numele soției, a invocat că nu a fost luat în

considerare faptul că Comisia avea posibilitatea de a verifica dacă sumele rulate pe

parcursul anilor 2013-2021 ar fi depășit suma obligatorie pentru declarare.

A indicat că deși Comisia de evaluare a stabilit că Anatolie Țurcan a vândut

automobilul de model xxx, această informație o consideră eronată și lipsită de

adevăr.

A specificat că, deși anume Comisia de evaluare urma să obțină date relevante

pentru punctele menționate mai sus sau apariția altor neclarități, contrar

competențelor și obligațiunilor sale, aceasta a acceptat o poziție pur acuzatoare. Or,

Comisia de evaluare nu a încercat să obțină informații relevante, chiar și în

condițiile în care candidatul a justificat în mod veritabil lipsa de necesitate ca el să

prezinte informațiile care vizează alte persoane, pentru o perioadă de timp

îndelungată.

A explicat că averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație,

fapt confirmat prin emiterea de către Autoritatea Națională de Integritate a Actului

de constatare nr.04/59 din 19 februarie 2015 și procesul-verbal nr. 799/28 cu privire

la verificarea declarațiilor de avere și interese personale din 8 noiembrie 2022.

Respectiv, Comisia de evaluare și-a depășit competențele sale.

Cu referire la concluziile Comisiei de evaluare în privința persistenței unor

dubii serioase asupra integrității candidatului, a indicat că acestea se bazează pe

unele silogisme alogice și neconfirmate. Astfel, a remarcat că deși în decizia

contestată, se menționează că judecătorul trebuie să se abțină de la orice

comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea prejudicia încrederea

publicului în sistemul judecătoresc, făcându-se aluzie că, candidatul a admis un

asemenea comportament, acest fapt nu corespunde adevărului.

A accentuat că inversarea sarcinii probei către candidat poate avea loc doar

odată ce organul de evaluare a identificat probleme de integritate, iar aceste

probleme sunt aduse la cunoștința candidatului. Or, nu i-au fost aduse la cunoștință

problemele de integritate imputate de către Comisia de evaluare, respectiv a fost în

imposibilitate de a se apăra de acuzațiile aduse, iar o decizie de a-i permite

candidatului să furnizeze informații nu a fost adoptată. Mai mult, doar în ziua

4

audierii publice din 27 octombrie 2022, întrebările adresate de membrii Comisiei au

sugerat unele suspiciuni cu privire la integritate.

În drept, Anatolie Țurcan și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 119,

166-168, 174, 177 Cod de procedură civilă, art. 20, 93, 171, 172, 177, 189, 206 alin.

(1) lit. a), 211-212 Cod administrativ, art. 216, 219, 2191, 220 Cod civil, art. 13-14

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu

privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Magistraturii și dispunerea evaluării sale.

La 16 ianuarie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de

contestare înaintate de Anatolie Țurcan.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că decizia Comisiei de evaluare nr. 8

din 21 decembrie 2022, este legală și întemeiată, iar alegațiile reclamantului sunt

neîntemeiate și nu au un suport probatoriu.

A menționat că Comisia de evaluare a executat cu diligență și bună-credință

toate obligațiile prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, iar când a constatat anumite neclarități, aceasta a

oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare, stabilindu-i un termen suficient.

A explicat că la 8 august 2022 a expediat în adresa reclamantului solicitările

Comisiei de evaluare privind acordarea răspunsurilor la întrebările formulate, iar la

10 august 2022, prin e-mailul expediat de către reclamant, acesta a accentuat că

termenul restrâns acordat îi creează starea de imposibilitate să satisfacă solicitările

Comisiei de evaluare, însă nu a cerut prelungirea termenului acordat. Iar, la

solicitările Comisiei de evaluare din 13 octombrie 2022, reclamantul nu a oferit

niciun răspuns, inclusiv nu a solicitat prelungirea termenului acordat. Or, la apariția

unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia de evaluare oferă

candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare, iar

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept și nu o obligație a

candidatului.

Pârâta a considerat ca lipsită de consecvență poziția reclamantului precum că

doar întrebările Comisiei de evaluare din ziua audierilor publice din 27 octombrie

2022 ar fi sugerat anumite dubii pe care reclamantul urma să le răstoarne, în

contextul în care în ziua audierii reclamantului, președintele Comisiei de evaluare

nu a făcut altceva decât să invoce în mod repetat întrebările anterior formulate prin

solicitările din 8 august 2022 și 13 octombrie 2022.

A invocat că în comunicările cu reclamantul din 16 septembrie 2022 și din 10

octombrie 2022, acestuia i s-a reiterat despre necesitatea prezentării informațiilor și

materialelor, cu excepția cazului când este oferită o justificare eficientă. Astfel,

5

reclamantul era conștient de faptul că din momentul recepționării întrebărilor de la

Comisia de evaluare, era în sarcina acestuia să înlăture orice potențial dubiu cu

privire la evenimentele și circumstanțele investigate.

A explicat că procesul de evaluare a integrității și decizia Comisiei de evaluare

nr. 8 din 21 decembrie 2022 nu afectează statutul profesional al candidatului, or,

Comisia nu substituie și nu preia funcțiile unui organ public din Republica Moldova.

Iar, decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs, respectiv niciun alt efect juridic nu

are suport legal.

Totodată, potrivit pct. 39 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a

Direcției generale a drepturilor omului și stat de drept a Consiliului Europei (Avizul

nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Moldova), proiectul de lege revizuit arată clar

că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului ca judecător.

A remarcat că Comisia de evaluare nu constată existența sau lipsa conformității

candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existența sau lipsa dubiilor serioase

privind conformitatea.

Pârâta a evidențiat că concluzia Comisiei de evaluare din decizie privind

existența unor dubii serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile

de integritate etică și financiară ține de oportunitatea deciziei, iar, instanța de

judecată este ținută să exercite controlul de legalitate a deciziei și nu este în drept să

execute controlul de oportunitate. Or, instanța de judecată poate dispune reluarea

evaluării doar în situația în care constată existența unor circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat, situație care lipsește în speță.

A explicat că contrar obiecțiilor reclamantului formulate în acțiune, Comisia de

evaluare a respectat dreptul la apărare a reclamantului.

Cu privire la dreptul invocat de reclamant și anume de a solicita concretizări,

explicații și detalii în privința acuzațiilor despre existența dubiilor și seriozitatea

acestora, a explicat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nu acordă candidaților asemenea drepturi.

Referitor la dreptul invocat de reclamant de a-i fi aduse la cunoștiință

problemele de integritate, a subliniat că suspiciunile Comisiei de evaluare,

materializate prin întrebările formulate la data de 8 august 2022 și 13 octombrie

2022, au fost aduse la cunoștința reclamantului.

La fel, cu referire la dreptul alegat de reclamant de a prezenta date și informații

pe care le consideră necesare în cadrul audierii, a explicat că un candidat nu poate

furniza informații, documente sau alte materiale în timpul audierii dacă Comisia de

evaluare le-a solicitat anterior și candidatul nu le-a furnizat în termenul limită

specificat, iar despre efectele nerespectării termenului de prezentare reclamantul a

fost anunțat în repetate rânduri.

A notat că alegația reclamantului precum că Comisia de evaluare nu a emis o

decizie în privința solicitării sale de a furniza informații, este nefondată, în contextul

în care în decizia adoptată este descris într-o manieră minuțioasă din ce motiv s-a

respins solicitarea reclamantului de a prezenta informații și documente în timpul

audierii.

6

Pârâta a evidențiat că, deși reclamantul a remarcat că nu a fost informat despre

persoana care a recuzat-o pe membrul Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu, el

nu a motivat în ce a constat pretinsa încălcare a legii din partea Comisiei de

evaluare, mai mult că această circumstanță nu are un impact asupra soluției

adoptate.

În privința alegației reclamantului precum că membrul Comisiei de evaluare,

Nadejda Hriptievschi în mod categoric a refuzat să răspundă referitor la legalitatea

aflării sale în astfel de funcție, pârâta a menționat că reclamantul a avut dreptul să

declare recuzarea membrului Comisiei de evaluare, de care nu s-a folosit și nici nu a

explicat care a fost pretinsa incompatibilitate a acestui membru al Comisiei.

Cât privește motivul invocat de reclamant referitor la declararea recuzării

președintelui Comisiei de evaluare - Herman von Hebel, pârâta a notat că nu este

clar care a fost pretinsa încălcare a legii din partea Comisiei de evaluare și mai mult

că această circumstanță nu are impact asupra soluției.

Totodată, pârâta a considerat și nefondată obiecția reclamantului precum că

Comisia de evaluare nu a exercitat nici măcar o încercare de a obține informații

relevante, or potrivit materialelor dosarului candidatului, aceasta a investigat

resursele informaționale disponibile.

Referitor la argumentele reclamantului că decizia urma a fi pronunțată până la

27 decembrie 2022, pârâta a explicat că Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu impune

Comisiei de evaluare un anumit termen pentru emiterea și pronunțarea deciziei.

Deci, termenul de o lună enunțat de către Comisie de evaluare a avut un scop de

informare a reclamantului privind acțiunile care urmează a fi întreprinse după data

audierii, însă președintele Comisiei de evaluare nu a dat de înțeles că decizia va fi

emisă, în mod obligatoriu, în decurs de o lună.

În ședința de judecată, reclamantul Anatolie Țurcan a susținut cererea de

contestare împotriva deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura

lui Anatolie Țurcan, solicitând admiterea acesteia.

Suplimentar celor invocate în cererea de contestare, a menționat că decizia

contestată conține falsuri referitor la cariera acestuia.

La fel, reclamantul Anatolie Țurcan a indicat că includerea cetățenilor străini în

Comisia de evaluare și cedarea dreptului decizional în chestiuni interne ale statului

este o încălcare a suveranității.

Reclamantul a mai invocat că pe parcursul desfășurării evaluării nu i-a fost

asigurat dreptul de a face cunoștință cu materialele cauzei și dreptul de a fi asistat de

un avocat sau avocat stagiar pe parcursul desfășurării procedurii administrative.

Reprezentanții Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

avocații Roger Gladei și Irina Sugoneaco au susținut argumentele invocate în

referința depusă, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Suplimentar celor invocate în referința depusă, a pretins că Comisia a respectat

toate drepturile prevăzute de art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

7

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește următoarele.

Prin decizia nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie

Țurcan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, în

baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) și

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor a decis că candidatul nu corespunde criteriilor de integritate,

deoarece s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, el nu promovează evaluarea.

La 9 ianuarie 2023, Anatolie Țurcan a depus cerere de contestare a deciziei

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21

decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan, solicitând anularea

deciziei nominalizate și dispunerea evaluării candidatului.

Potrivit art. 14 alin. (1) și (2) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de

către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Candidatul

evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special

compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant

sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție.

Iar conform art. 14 alin. (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de contestare a deciziei Comisiei

de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

În acest context, se reține că decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 a fost recepționată de către

Anatolie Țurcan la data de 04 ianuarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.78 vol. II dosar administrativ).

Potrivit art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ.

Completul de judecată special conchide că cererea de contestare depusă de

Anatolie Țurcan este admisibilă, întrucât reclamantul s-a conformat prevederilor

art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

8

nr. 26 din 10 martie 2022 legale, depunând prezenta cerere la 9 ianuarie 2023, în

interiorul termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Conform art. 219 alin. (1) - (3) Cod administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Totodată, potrivit art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea cererii de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul

Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare, dacă constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, și dispunerea reluării

procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.

Prin urmare, ținând cont de normele legale precitate și de faptul că obiect al

prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la nepromovarea

evaluării de către candidatul Anatolie Țurcan, completul de judecată special

menționează că, la caz, urmează că verifice existența unor circumstanțe care puteau

duce la promovarea evaluării de către candidat.

Or, la examinarea prezentei cereri de contestare, completul de judecată special

nu are dreptul să depășească limitele acesteia și împuternicirile oferite de legiuitor la

examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, stabilite în mod

imperativ la art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Completul de judecată special reiterează că potrivit deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022,

candidatul la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, Anatolie

Țurcan, nu a promovat evaluarea în baza art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4)

lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și e) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, pe motiv că nu corespunde

criteriilor de integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară.

9

Potrivit art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d)

și e) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în

verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă nu a

încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară

dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în

ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia

candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile

legate de întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la

art. 2 alin. (2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă.

Potrivit art. 2 alin. (2) din legea nominalizată supra, în contextul evaluării

candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor apropiate

candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la

art. 33 alin.(4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate.

Respectiv, conform art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, persoană

apropiată este soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită

prin sânge sau prin adopție cu subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul

declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

Iar, conform art. 33 alin.(4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate, controlul averii și al intereselor

personale se extinde asupra membrilor de familie, părinților/socrilor și copiilor

majori ai persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în

concubinaj cu o altă persoană, verificarea se va extinde și asupra averii acestei

persoane.

Dacă există aparența că bunurile persoanei supuse controlului au fost înscrise

pe numele altor persoane, controlul se va extinde și asupra acestor bunuri și

10

persoane. Dacă subiectul declarării a indicat venituri și bunuri obținute din donații

sau deține bunuri în comodat, controlul se va extinde și asupra donatorului și

comodantului. Acestora li se pot cere clarificări privind originea veniturilor utilizate

pentru achiziția și întreținerea respectivelor bunuri. Pentru clarificarea acestor

aspecte, inspectorul de integritate poate solicita informații relevante de la orice

persoană fizică sau juridică.

Conform art. 4 alin. (1) lit. b) și d) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, în vigoare conform redacției la data

adoptării, subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară:

b) bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate

cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării,

inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de

concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de

mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință;

d) activele financiare ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă

națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe

economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Conturile

bancare, unitățile de fond în fondurile de investiții, formele echivalente de

economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile, cambiile, certificatele

de împrumut, alte documente care incorporează drepturi patrimoniale personale ale

subiectului declarării, ale membrilor de familie sau ale concubinului/concubinei lui,

investițiile directe în monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de

membrii familiei lui, concubinul/concubina lui, precum și alte active financiare,

dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe

economie.

La fel, relevante speței se prezintă prevederile art. 4 din Legea privind

declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de

demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor

persoane cu funcție de conducere nr. 1264 din 19 iulie 2002 (în vigoare până la

1 august 2016), persoanele menționate la art. 3 declară:

a) veniturile obținute împreună cu membrii familiei pe parcursul perioadei de

declarare;

b) bunurile mobile și imobile de toate tipurile, deținute în proprietate, cu drept

de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie ori aflate în posesia declarantului sau a

membrilor familiei lui în baza contractelor de mandat, de comision, de administrare

fiduciară, precum și a contractelor translative de posesie și de folosință (locațiune,

arendă, leasing, comodat) la data depunerii declarației cu privire la venituri și

proprietate;

c) bunurile realizate prin persoane interpuse sau transmise cu titlu oneros către

ascendenți, descendenți, frați, surori și afinii de același grad, precum și cele

transmise cu titlu gratuit către orice persoană;

d) activele financiare, adică conturile bancare, fondurile de investiții, formele

echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile, cecurile,

cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care incorporează drepturi

patrimoniale ale declarantului sau ale membrilor familiei lui, investițiile directe în

11

monedă națională sau în valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui,

precum și alte active financiare;

e) cota-parte în capitalul social al societăților comerciale a declarantului și a

membrilor familiei lui;

f) datoriile sub formă de debite (inclusiv taxe neachitate), ipoteci, garanții

emise în beneficiul unor terți, împrumuturi și credite.

Completul de judecată special menționează că în decizia nr. 8 din 21 decembrie

2022, la compartimentul B „Evaluare-Probleme de integritate”, Comisia de evaluare

a indicat că Anatolie Țurcan, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii, nu corespunde criteriilor de integritate, ținând cont de următoarele

circumstanțe:

modul stabilit de legislație - automobilul xxxxx;

MDL;

contul bancar în EUR al soției;

amenajări al copilului și construcția casei;

de transport ale familiei copilului.

Analizând concluziile Comisiei de evaluare pe marginea acestor șase

circumstanțe raportate la criteriile de evaluare, completul de judecată special relevă

că lui Anatolie Țurcan, în cadrul etapei întrebărilor scrise, i-au fost solicitate

informații și acte suplimentare pentru a fi prezentate Comisiei de evaluare. De

fiecare dată, reclamantul a comunicat că urmează să prezinte în mod personal

răspunsurile la etapa de audieri, însă nici la etapa audierilor nu au fost oferite

răspunsurile la întrebările formulate de Comisia de evaluare.

Se reține că candidatul nu a comunicat Comisiei de evaluare și nici instanței de

judecată despre existența unor impedimente de a prezenta informațiile solicitate,

enunțând doar că intenționa să prezinte aceste informații personal la etapa de

audieri.

Completul de judecată special conchide că prin absența explicațiilor și

clarificărilor din partea candidatului asupra chestiunilor ridicate de Comisia de

evaluare și manifestarea în continuare, în cadrul ședinței de judecată la examinarea

prezentei cereri de contestare, a unui comportament pasiv, de către Anatolie Țurcan

nu au fost înlăturate dubiile Comisiei de evaluare cu privire la conformitatea

candidatului criteriilor de integritate financiară și etică. Respectiv, completul de

judecată special constată că în absența furnizării informațiilor relevante de către

candidat, atât Comisia de evaluare, cât și completul de judecată special, au fost în

imposibilitate de a înlătura dubiile serioase constatate de Comisia de evaluare cu

privire la respectarea de către candidatul Anatolie Țurcan a criteriilor de integritate.

Așadar, completul de judecată special concluzionează că din argumentele

reclamantului, prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei și care

12

ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile

serioase formulate de Comisia de evaluare cu privire la respectarea de către Anatolie

Țurcan a criteriilor de integritate etică și financiară stabilite de art. 8 din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022, în ceea ce privește modul de dobândire a bunurilor/sursa

venitului/nedeclararea bunurilor în modul stabilit de legislație - automobilul xxxxx;

verificarea împrumutului/sursa veniturilor unei rude apropiate - 200.000 MDL;

sursa veniturilor soției/nedeclararea bunurilor în modul stabilit de legislație - contul

bancar în EUR al soției; nedeclararea în modul stabilit de legislație - vânzarea

autoturismului xxx; modul de dobândire a bunurilor/sursa de venituri - teren pentru

construcții și amenajări al copilului și construcția casei; modul de dobândire a

bunurilor/sursa de venituri - apartamentele și unitățile de transport ale familiei

copilului.

Referitor la alegația reclamantului precum că, deși Comisia de evaluare a

examinat și sursele de venit utilizate de fiica sa pentru efectuarea studiilor în

Danemarca, a omis să se expună asupra acestor circumstanțe, completul de judecată

special precizează că obiect al deciziei Comisiei de evaluare îl constituie doar acele

circumstanțe de fapt care au creat dubii serioase cu privire la respectarea de către

Anatolie Țurcan a criteriilor de integritate etică și financiară.

Completul de judecată special respinge ca neîntemeiat argumentul

reclamantului Anatolie Țurcan precum că Comisia de evaluare și-a depășit

competențele sale, pe motiv că averea candidatului a fost declarată în modul stabilit

de legislație, fapt confirmat prin emiterea de către Autoritatea Națională de

Integritate a Actului de constatare nr.04/59 din 19 februarie 2015 și procesul-verbal

nr. 799/28 cu privire la verificarea declarațiilor de avere și interese personale din

8 noiembrie 2022.

Or, art. 8 alin. (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 prevede în mod expres că, în aprecierea

criteriilor prevăzute la alin.(2)–(5) și în luarea unor decizii cu privire la acestea,

Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv.

De asemenea, completul de judecată special apreciază ca fiind pur declarativ

argumentul reclamantului că Comisia de evaluare nu a efectuat o corelare dintre

temeiul de drept și circumstanțele de fapt atestate, nemotivându-și decizia referitor

la integritatea etică a candidatului. Or, decizia Comisiei de evaluare cuprinde pentru

fiecare temei invocat atât argumentarea de fapt, cât și motivarea de drept.

Cu referire la argumentul reclamantului Anatolie Țurcan precum că

constatările Comisiei de evaluare privind dubiile serioase referitor la conformitatea

candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică, sunt de natură să-i

prejudicieze grav și iremediabil reputația profesională, inclusiv ar putea determina

eliberarea din funcția deținută, completul de judecată special remarcă următoarele.

Potrivit art. 13 alin. (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia privind nepromovarea evaluării

13

constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs.

Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru examinarea

încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese.

Astfel, alte careva consecințe juridice, în afara celor menționate expres în lege,

de natură a determina eliberarea candidatului din funcția de judecător deținută, nu

sunt stipulate la moment de cadrul legislativ aplicabil.

Mai mult, prin depunerea dosarului personal și menținerea în continuare a

intenției de a participa la concursul pentru alegerea în funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, manifestată inclusiv prin prezentarea în fața

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, reclamantul în mod

benevol a acceptat consecințele unei decizii eventual nefavorabile a Comisiei de

evaluare.

Subsecvent, completul de judecată respinge ca neîntemeiat argumentul

reclamantului că deși anume Comisia de evaluare urma să obțină date relevante

pentru aspectele menționate mai sus sau apariția altor neclarități, contrar

competențelor și obligațiunilor sale, aceasta a acceptat o poziție pur acuzatoare.

Or, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a încercat

de a obține informații relevante inclusiv de la candidat, care a manifestat o atitudine

pasivă.

În acest context, completul de judecată special subliniază că potrivit art. 10

alin. (2) – (3) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia de evaluare și secretariatul acesteia au acces

gratuit și în timp real la sisteme informaționale care conțin date necesare pentru

realizarea mandatului său, și anume pentru evaluarea integrității etice și a integrității

financiare a candidaților, în condițiile legislației privind schimbul de date și

interoperabilitatea, cu excepția informației care cade sub incidența prevederilor

Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat.

În procesul de evaluare a integrității candidaților, Comisia de evaluare are

dreptul să solicite de la persoanele fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele și informația necesare pentru

realizarea evaluării. Informațiile solicitate se prezintă Comisiei de evaluare gratuit,

inclusiv în format electronic, în termen de cel mult 10 zile de la data solicitării.

Totodată, alin. (7) din norma legală precitată, stabilește în mod expres că în

scopul elucidării unor neclarități depistate, Comisia de evaluare poate solicita, la

orice etapă a procedurii de evaluare, date și informații suplimentare de la candidații

evaluați.

Prin urmare, din normele legale precitate, se deduce că în cazul depistării unor

neclarități Comisia de evaluare poate solicita, la orice etapă a procedurii de

evaluare, date și informații suplimentare de la candidat, iar informațiile care au fost

solicitate la caz, nu au putut fi colectate de către Comisia de evaluare fără aportul

nemijlocit al candidatului.

14

Mai mult, potrivit art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Punctul 7 din Regulamentul de evaluare al Comisiei independente de evaluare

a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022, adoptat la ședința

Comisiei de evaluare din 02 mai 2022 prevede că, cooperarea sau lipsa de cooperare

a unui candidat în timpul procesului de evaluare poate fi luată în considerare de

către Comisie pentru a stabili dacă candidatul a înlăturat dubiile serioase cu privire

la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară

prevăzute la articolul 8 din Legea nr. 26/2022

Însă, la caz se constată un comportament pasiv al candidatului la oferirea unor

informații suplimentare pentru a înlătura neclaritățile depistate de Comisia de

evaluare.

Astfel, la 8 august 2022, Comisia de evaluare a trimis candidatului o solicitare

de clarificare a informațiilor, care conținea 10 întrebări, inclusiv 28 subîntrebări și

14 solicitări adiționale de documente, care urmau să fie transmise până la 12 august

2022, însă candidatul prin răspunsul din 10 august 2022 a solicitat să fie invitat

pentru a da răspunsuri în fața Comisiei de evaluare.

Iar, la 13 octombrie 2022, Comisia de evaluare a transmis pentru a doua rundă,

4 întrebări, inclusiv 8 subîntrebări și 4 solicitări de documente suplimentare, pentru

a elucida unele aspecte care au apărut în cadrul evaluării, care la fel au rămas fără

răspuns din partea candidatului.

Completul de judecată special consideră neîntemeiat argumentul reclamantului

precum că nu i-au fost explicate dubiile care ar fi apărut în fața Comisiei de evaluare

vis-a-vis de integritatea candidatului, or acestea au fost expuse în întrebările și

subîntrebările formulate de Comisie la prima și a doua rundă de întrebări.

Mai mult, potrivit pct. 4 din Regulamentul de evaluare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022,

adoptat la ședința Comisiei independente de evaluare din 02 mai 2022, un candidat

nu poate furniza informații, documente sau alte materiale în timpul audierii dacă

Comisia le-a solicitat anterior și candidatul nu le-a furnizat în termenul limită

specificat. Dacă este considerat justificat, Comisia poate permite excepții.

În context, completul de judecată relevă că invocarea acestei prevederi de către

șeful secretariatului Comisiei în comunicarea cu candidatul, nu duce la substituirea

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor de către acesta,

respectiv acest argument invocat de reclamant este unul neîntemeiat juridic.

În speță, completul de judecată special remarcă și faptul că întru respectarea

dreptului la un proces echitabil, urmează să fie examinate și alte argumente invocate

de reclamant, or garanțiile implicite ale art. 6 § 1 includ obligația de a motiva

hotărârile judecătorești (H. împotriva Belgiei, pct. 53). O decizie motivată permite

părților să demonstreze că cauza lor a fost într-adevăr audiată.

15

Deși art. 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument [Van de Hurk

împotriva Țărilor de Jos, pct. 61; García Ruiz împotriva Spaniei (MC), pct. 26;

Jahnke și Lenoble împotriva Franței (dec.); Perez împotriva Franței (MC), pct. 81].

Or, întinderea obligației privind motivarea poate varia în funcție de natura deciziei

(Ruiz Torija împotriva Spaniei, pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27) și

trebuie analizată în lumina circumstanțelor speței (Ruiz Torija împotriva Spaniei,

pct. 29; Hiro Balani împotriva Spaniei, pct. 27).

Astfel, trebuie examinate argumentele principale ale reclamantului (Buzescu

împotriva României, pct. 67; Donadzé împotriva Georgiei, pct. 35) și motivele care

vizează respectarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau

Protocoalele sale, pe care instanțele naționale trebuie le examineze cu rigoare și

atenție deosebită (Fabris împotriva Franței (MC), pct. 72 in fine; Wagner și

J.M.W.L. împotriva Luxemburgului, pct. 96).

Cu referire la argumentul că decizia Comisiei de evaluare conține falsuri, pe

motiv că în aceasta este indicat că Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău în 2009, însă în 2009 a fost ales membru în

Consiliul Superior al Magistraturii, iar în anul 2013 că acesta a fost numit în funcția

de vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău, deși în anul 2013 a fost ales la al

doilea mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, tăinuindu-se faptul că 8 ani a

fost membrul al Consiliului Superior al Magistraturii, completul de judecată special

relevă următoarele.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia independentă de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor efectuează evaluarea integrității candidaților la funcția

de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (1).

Prin urmare, Anatolie Țurcan fiind candidat la funcția de membru în organul de

autoadministrare ale judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul

judecătorilor, Comisia de evaluare a reținut ca esențiale doar datele biografice ce

reflectă activitatea acestuia în funcție de judecător. Or, faptul detașării din funcția de

judecător la Consiliul Superior al Magistraturii nu prezintă relevanță pentru cauză.

Completul de judecată special respinge și argumentul reclamantului precum că

în condițiile în care din Comisia de evaluare fac parte 3 membri cetățeni străini, are loc

cedarea dreptului decizional în chestiuni interne ale statului, prin ce se încalcă

suveranitatea Republicii Moldova.

În susținerea acestei opinii se va nota că componența Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor este stabilită la art. 5 alin. (1) din

Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022.

Astfel, potrivit normei invocate, Comisia de evaluare este formată din

6 membri desemnați după cum urmează:

16

a) 3 membri cetățeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracțiunilor

parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției,

aprobați cu votul a 3/5 din deputații aleși;

b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare, aprobați cu votul a 3/5

din deputații aleși.

Prin urmare, condiția de a deține cetățenia Republicii Moldova este prevăzută

doar pentru membrii propuși de fracțiunile parlamentare, nu și pentru membrii

propuși de partenerii de dezvoltare.

Mai mult, Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26

din 10 martie 2022 a fost obiectul controlului constituționalității, fiind adoptată

Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 07 aprilie 2022.

Totodată, potrivit punctului 21 din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și

Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Stat de Drept a Consiliului Europei

(Avizul nr. 1069/2021), articolul 5 § 2 enumeră mai multe cerințe pentru membrii

Comisiei. Aceste criterii nu precizează dacă membrii trebuie să fie cetățeni

moldoveni sau pot fi străini, ceea ce ar putea fi relevant pentru cei selectați de

donatorii internaționali. Dacă acesta este cazul, criteriile ar trebui ajustate.

În afară de aceasta, se accentuează că aspectele statutului și mandatului

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv stabilirea

cerințelor față de membrii Comisiei de evaluare și autorizarea includerii

persoanelor, având o cetățenie străină, se referă la atribuțiile exclusive ale

Parlamentului Republicii Moldova în procesul legiferării, care și-au găsit expresia

prin adoptarea Legii privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26

din 10 martie 2022, iar completul special de judecată, în limitele cererii de contestare

examinate, nu este competent să se pronunțe asupra încălcarii, in abstracto, a

suveranității statului.

Cu referire la alegația reclamantului Anatolie Țurcan precum că, fiind declarată

recuzarea președintelui Comisiei de evaluare, Herman von Hebel, acesta doar a

anunțat că decizia cu privire la faptul dacă candidatul (nu) corespunde criteriilor de

integritate etică și financiară va fi adoptată și remisă candidatului în decurs de 30

zile, fără a fi soluționată cererea de recuzare, completul special de judecată relevă

următoarele.

Potrivit art. 10 alin. (4) și (5) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, adoptat în cadrul ședinței Comisiei de evaluare din data de 22

aprilie 2022, în cazul în care Comisia decide recuzarea, în ceea ce privește

candidatul vizat, membrul recuzat: nu va mai avea acces la informațiile care nu sunt

publice; se va abține de la activitățile de colectare a informațiilor; nu va participa la

elaborarea materialelor; nu va participa la procedura de vot, decât în cazul prevăzut

de art. 13 alin. (3) din Legea nr. 26/2022 sau dacă este afectat cvorumul necesar

pentru adoptarea deciziei.

17

Recuzarea se aplică în toate etapele ulterioare ale procedurii, chiar dacă nu a

fost declarată repetat și în mod explicit.

Distinct de aceste prevederi legale, completul de judecată special notează că

cererea de recuzare a președintelui Comisiei de evaluare, Herman von Hebel, a fost

înaintată de către Anatolie Țurcan la finele audierii publice desfășurate la data de

27 octombrie 2022, după care nu au mai fost examinate careva informații ce țin de

candidatura lui Anatolie Țurcan, fapt ce rezultă din înregistrarea video a audierilor

publice a respectivului candidat.

Se mai constată că prin decizia nr. 1 din 2 noiembrie 2022 a Comisiei de

evaluare, a fost admisă recuzarea lui Herman von Hebel de la evaluarea candidatului

Anatolie Țurcan, indicându-se expres că Herman von Hebel nu va mai avea acces la

informațiile care nu sunt publice, nu va participa la activitățile de colectare a

informațiilor, nu va participa la elaborarea materialelor și nu va participa la

procedura de vot, decât în cazul prevăzut de art.13 alin. (3) din Legea nr. 26/2022.

Prezenta decizie a fost adusă la cunoștința candidatului Anatolie Țurcan încă la

data de 04 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice.

În esență, completul de judecată special remarcă că, odată cu admiterea cererii

de recuzare a președintelui Comisiei de evaluare, Herman von Hebel, la data de

02 noiembrie 2022, acesta nu a mai participat la evaluarea candidatului Anatolie

Țurcan, decizia nr. 8 din 21 decembrie 2022 în privința acestui candidat fiind

adoptată de către membrii Comisiei Victoria Henley, Nadejda Hriptievschi, Vitalie

Miron și Nona Tsotsoria și semnată în calitate de președinte de către Nadejda

Hriptievschi, membru al Comisiei.

Or, întrucât există posibilitatea recuzării unui membru la orice etapă a

proceduri de evaluare, efectele recuzării urmează a fi aplicate din momentul

admiterii acesteia, circumstanță respectată, la caz.

Prin urmare, la caz nu au fost încălcate drepturile candidatului, or participarea

lui Herman von Hebel până la recuzarea acestuia este în conformitate cu prevederile

legii și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu Legea

nr. 26/2022.

Cu referire la alegațiile reclamantului în sensul că membrul Comisiei de

evaluare, Nadejda Hriptievschi, în mod categoric a refuzat să răspundă referitor la

incompatibilități în care ar putea să se afle exercitând această funcție, completul de

judecată special precizează că reclamantul Anatolie Țurcan nu a înaintat o cerere de

recuzare a acestui membru.

Referitor la argumentul reclamantului precum că nu a fost informat cine a

recuzat membrul Comisiei de evaluare, Tatiana Răducanu, completul de judecată

special menționează că potrivit actelor anexate la dosarul candidatului Anatolie

Țurcan, însuși Tatiana Răducanu a solicitat aplicarea recuzării (abținerii) de la

procedura de evaluare a candidatului Anatolie Țurcan (f. d. 13 dosarul

administrativ), iar potrivit procesului-verbal din 7 iulie 2022 această cerere a fost

admisă (f. d. 14 dosar administrativ).

La fel, se constată că prin e-mailul din 15 iulie 2022 Comisia de evaluare i-a

comunicat lui Anatolie Țurcan că acest membru nu va participa la evaluarea

18

candidatului nominalizat, iar în scrisoarea electronică din 22 iulie 2022 au fost

menționate expres circumstanțele de fapt care au dus la această situație (f. d. 225,

224 dosar administrativ).

Mai mult decât atât, Anatolie Țurcan a avut dreptul să facă cunoștință cu

materialele cauzei conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

În acest context, completul de judecată special respinge ca fiind neîntemeiat

argumentul reclamantului Anatolie Țurcan precum că nu i-a fost acordat dreptul de

a face cunoștință cu materialele cauzei și că nu a fost informat despre dreptul de a fi

asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare .

Or, potrivit art. 12 alin. (4) lit. b) și c) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022,

candidatul are următoarele drepturi: b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat

stagiar pe parcursul procedurii de evaluare; c) să ia cunoștință de materialele

evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere.

Astfel, completul de judecată special remarcă că reclamantul urma să facă uz

de drepturile acordate de legiuitor, inclusiv ținând cont de faptul că pregătirea

profesională de care dispune oferă posibilitate reclamantului de a interpreta normele

legale care îi acorda anumite drepturi, de care acesta nu s-a folosit, în condițiile în

care nu a solicitat Comisiei de evaluare acces la materialele dosarului cu cel puțin 3

zile până la audiere.

De altfel, și în cadrul ședinței de judecată din 30 ianuarie 2023 reclamantul

Anatolie Țurcan a comunicat că nu dorește să facă cunoștință cu materialele

dosarului administrativ.

Completul de judecată special respinge ca fiind neîntemeiat și argumentul

reclamantului că, deși decizia Comisiei de evaluare în privința candidatului Anatolie

Țurcan urma a fi pronunțată la 27 noiembrie 2022, a fost emisă la 21 decembrie

2022, fiind cert că Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

nr. 26 din 10 martie 2022 nu prevede un termen limită în care urmează a fi adoptată

decizia.

Ținând cont de cele reținute supra, completul de judecată special relevă că, în

litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu

privire la candidatura lui Anatolie Țurcan.

Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform

prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, astfel că cererea de contestare depusă de

Anatolie Țurcan este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

19

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se respinge cererea de contestare depusă de Anatolie Țurcan împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 8 din 21 decembrie 2022 cu privire la candidatura lui Anatolie Țurcan și

dispunerea evaluării candidatului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Vladimir Timofti

judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

20