3-15/24 — Cerere de recuzare

3-15/24 — Cerere de recuzare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea cererii de recuzare

în cauza de contencios administrativ intentată de

Anatolie Țurcan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

(Dosarul nr. 3-15/2024

Nr. PIGD 2-24074809-01-3-09072024)

Cerere de recuzare inadmisibilă conform Legii nr. 65/2023, precum și

depusă după expirarea termenului de decădere; De asemenea, modul de

numire al judecătorilor recuzați la CSJ și emiterea unor decizii pentru a

asigura buna funcționare a CSJ nu pot trezi dubii unui observator obiectiv

cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

07 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică, cu participarea părților, cererea de

recuzare depusă de Anatolie Țurcan și reprezentantul acestuia, avocatul

Ghenadie Bambuleac,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a solicitat anularea hotărârii

CSM nr. 387/25 din 02 iulie 2024, prin care a fost constatată nepromovarea

evaluării externe de către judecătorul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Anatolie

Țurcan.

Bleșceaga, în complet cu judecătorii Stela Procopciuc și Diana Stănilă. La 16

iulie 2024, judecătorul raportor, în temeiul art. 216 Cod administrativ, a emis o

încheiere de pregătire a dezbaterilor judiciare. Prin această încheiere, sub

sancțiunea decăderii, a explicat părților că orice recuzare urmează a fi depusă

până la 29 iulie 2024 și că ședința la care fi examinată cauza va avea loc pe 02

august 2024, începând cu ora 09.00. Până la termenul limită stabilit, părțile nu au

înaintat recuzări.

în fond, reclamantul și apărătorul acestuia, Ghenadie Bambuleac, au înaintat

cererea de recuzare a celor trei judecători din complet. Cererea de recuzare se

întemeiază pe art. 49 și 50 Cod administrativ și art. 51 alin. lit. e) Cod de

procedură civilă (existența unui interes personal în soluționarea cauzei ori alte

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului).

menționează că, prin hotărârea CSM din 02 aprilie 2024, a fost acceptat Raportul

cu privire la promovarea evaluării externă de către Stella Bleșceaga. Ulterior,

aceasta fost selectată de către CSM pentru numire la Curtea Supremă de Justiție.

Argumente similare au fost indicate și față de judecătorii Stela Procopciuc

(hotărârea CSM din 19 martie 2024) și Diana Stănilă (hotărârea CSM din 26

martie 2024). În cauza nr. 3-18/2023, la 27 octombrie 2023, CSJ deja a admis

abținerea a doi judecători de la examinarea cauzelor similare, pentru că erau

evaluați de la momentul examinării cauzelor de către Comisia de Vetting.

menționează că, prin hotărârea CSM din 07 martie 2024, Stela Procopciuc a fost

desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al CSJ. Aceste

1

fapt ar confirma o interdependență între acțiunile CSM și cariera judecătorului. În

calitate de Președinte interimar al CSJ, la 08 iulie 2024, Stela Procopciuc a

semnat un ordin prin care a luat act de hotărârea CSM din 02 iulie 2024, anularea

căreia se solicită prin contestație, și eliberarea lui Anatolie Țurcan din funcția de

judecător al CSJ. Acest ordin a fost emis chiar dacă la 08 iulie 2024, Anatolie

Țurcan a depus contestația, care suspendă de drept hotărârea CSM, iar termenul

de contestare curge de la ziua comunicării hotărârii motivate a CSM. De

asemenea, prin încheierea din 26 septembrie 2024 semnată de Stela Procopciuc,

au fost modificate completele CSJ care examinează cauzele penale, iar la 27

septembrie 2024, prin încheierea lui Stela Procopciuc a fost blocat temporar

judecătorul Anatolie Țurcan în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor

(PIGD), iar câteva sute de cauze penale au fost luate de la judecătorul Țurcan și

distribuite altor judecători pentru examinare. În opinia lui Anatolie Țurcan,

blocarea sa în PIGD și luarea de la el a dosarelor este ilegală. Anatolie Țurcan

mai menționează că, la 03 octombrie 2024, el a depus pe numele Procurorului

General o plângere prin care a solicitat inițierea unui proces penal în privința

judecătorului Stela Procopciuc și a altor persoane „implicate în comiterea

abuzurilor care în mod vădit denotă în amestecul în înfăptuirea justiției” prin

redistribuirea dosarelor distribuite inițial lui.

judecătorului Vladislav Gribincea, iar ședința publică de examinare a cererii de

recuzare a fost fixată pentru 07 martie 2025.

citească integral cerere de recuzare, timp de mai mult de o oră. Reclamantul

Țurcan și avocatul său, Ghenadie Bambuleac, au declarat că cei trei judecători

din complet nu pot fi considerați imparțiali, deoarece împotriva lor mereu pot fi

intentate proceduri disciplinare de către CSM, iar termenul de decădere instituit

de judecătorul raportor la 16 iulie 2024 pentru înaintarea recuzărilor este ilegal.

Avocatul Bambuleac a mai susținut că, la examinarea cauzei, cei trei judecători

au avut un comportament ce trezea suspiciuni în ceea ce privește imparțialitatea

lor, deoarece nu au cercetat corespunzător materialele cauzei. Reprezentantul

CSM nu s-a prezentat în ședință, însă a prezentat o opinie la 06 martie 2025, în

care solicita respingerea cererii de recuzare, deoarece ea nu menționează

circumstanțe care ar putea trezi suspiciuni rezonabile de imparțialitate a

judecătorilor. CSM a susținut că abținerea admisă de CSJ în cauza nr. 3-18/2023

se referă la o situație diferită, în care judecătorii din complet se aflau în perioada

de evaluare externă. Cei trei judecători deja au promovat această evaluare și

cariera lor nu mai depinde de Comisia de Vetting sau de CSM. Comisia Vetting,

reprezentată de avocatul Alexandru Cernei, a solicitat respingerea cererii de

recuzare, deoarece ea invocă fapte care trebuiau întreprinse de Stela Procopciuc

conform legii. Comisia a reiterat și argumentul CSM cu privire la abținerea în

cauza nr. 3-18/2023.

2

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie

să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și

50.”

„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot

acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de

justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

(2) Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana

care acționează pentru autoritatea publică:

…

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.”

„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută

în Codul de procedură civilă.”

„Pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței

colegiale, judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni:

…

d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea

cauzei de contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință

de judecată;”

„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere

motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul

hotărârii sau al deciziei.”

„Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea

evaluării are ca efect eliberarea din funcție a judecătorului.”

3

„Recuzarea întregului complet de judecată, precum și depunerea cererii de

recuzare cu rea-credință în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa

procesul de examinare a contestației, nu se admite.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

în baza Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a

candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Țurcan a

solicitat recuzarea întregului complet de judecată desemnat aleatoriu pentru a

examina cauza sa. Art. 18 alin. (5) al Legii nr. 65/2023 nu permite recuzarea

întregului complet de judecători (a se vedea para. 14). Această normă a fost

introdusă pentru a evita blocajele în examinarea contestațiilor depuse în temeiul

acestei legi, care trebuie să fie examinate în cel mult 30 de zile, de către

judecătorii care au promovat evaluarea externă. Doar din acest motiv, cererea de

recuzare este inadmisibilă. Totuși, având în vedere circumstanțele concrete ale

acestei cauze, completul va explica de ce cererea de recuzare nu poate fi admisă

și din alte motive.

Diana Stănilă (a se vedea para. 4) au avut loc în martie 2024 și erau general

cunoscute. Prin încheierea din 16 iulie 2024, judecătorul raportor a instituit un

termen de decădere pentru înaintarea recuzărilor, până la 29 iulie 2024. Această

încheiere a fost emisă în temeiul art. 216 Cod administrativ (a se vedea para. 10),

în scopul asigurării examinării rapide a cauzei. Până la 29 iulie 2024, cererea de

recuzare nu a fost înaintată. Ea a fost depusă abia pe 27 februarie 2025. Prin

urmare, la 27 februarie 2025 reclamantul era decăzut din dreptul de a recuza

judecătorii Stela Bleșceaga și Diana Stănilă invocând circumstanțe care au avut

loc până la 29 iulie 2024.

promovare de către CSM, organ care este garantul independenței autorității

judecătorești. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție are sarcina de a asigura

că CSM nu admite abuzuri. Prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se

angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparțialitatea judecătorului se

prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c.

Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al

invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă

această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO

Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58).

legală reglementată detaliat. CSM trebuie să decidă în baza unor circumstanțe

obiective și nu are discreția să ia o decizie cu privire la evaluarea externă fără

probe. Mai mult, o asemenea decizie, luată unanim de către organul care are

sarcina constituțională să asigure independența judecătorilor, nu poate pune la

4

îndoială imparțialitatea judecătorului, precum nu poate trezi asemenea dubii nici

posibilitatea ipotetică de sancționare disciplinară a unui judecător. Completul

reiterează că cei trei judecători recuzați au fost numiți în funcție în iunie 2024,

până la depunerea contestației în această cauză. Un judecător nu poate fi revocat

din funcție de către CSM, iar demiterea unui judecător este o procedură

complexă și greu de realizat, în care sunt implicate mai multe organe. Orice

persoană poate depune plângeri disciplinare împotriva unui judecător, procedura

disciplinară conține suficiente garanții împotriva abuzului, iar orice sancțiune

disciplinară aplicată unui judecător poate fi contestată la Curtea Supremă de

Justiție și anulată, atât din motive de procedură cât și de fond. Completul nu

împărtășește argumentul avocatului Bambuleac că comportamentul celor trei

judecători recuzați în ședințele de judecată poate pune la îndoială imparțialitatea

acestora. Aceste ședințe au durat câteva ore, la care au fost examinate toate

probele relevante menționate de reclamant. Prin urmare, hotărârile luate anterior

de către CSM în privința celor trei judecători din complet, ipoteza unei proceduri

disciplinare împotriva acestora și comportamentul judecătorilor în ședințele de

judecată nu sunt suficiente pentru admiterea cererii de recuzare a judecătorilor

Stella Bleșceaga, Stela Procopciuc și Diana Stănilă.

completul este de acord cu CSM și Comisia de Vetting că ea se referă la o situație

diferită. Prin acea încheiere a fost admisă abținere a doi judecători ai Curții

Supreme de Justiție care examinau cauzele împotriva Comisiei Pre-Vetting în

timp ce judecătorii erau supuși evaluării externe. Abținerea a fost admisă

deoarece, prin hotărârile sale, judecătorii ar putea prejudeca anume situații care

puteau apărea în procesul de evaluare externă a acestora. Evaluarea externă a

celor trei judecători din complet s-a finalizat și toți cei trei judecători au

promovat evaluarea. Deciziile luate în cauzele cu privire la evaluare externă nu

mai pot influența evaluarea externă a celor trei judecători.

judecătorului Stela Procopciuc, completul notează că numirea judecătorului dat

de către CSM în calitate de Președinte interimar al Curții Supreme de Justiție a

fost făcută după ce judecătorul care exercita anterior această calitate a devenit

membru al CSM, iar funcția a devenit vacantă. Având în vedere obligațiile

deontologice ale judecătorului și prezumția de imparțialitate, o asemenea numire

nu poate trezi în mod rezonabil dubii unui observator obiectiv în ceea ce privește

imparțialitatea judecătorului la examinarea cauzelor în care participă CSM.

reclamantul nu a promovat evaluarea externă la 02 iulie 2024, iar conform art. 17

alin. (4) al Legii nr. 65/2023 (a se vedea para. 17), din acea zi el se considera

eliberat din funcția de judecător. Ordinul din 08 iulie 2024 a fost emis în prima

jumătate a zilei, în vederea executării hotărârii CSM. Contestația împotriva

hotărârii CSM, care a avut ca efect legal suspendarea hotărârii CSM, a fost

5

depusă în după-amiaza zilei, după emiterea ordinului. După depunerea

contestației, judecătorul Țurcan a continuat să-și exercite atribuțiile funcționale.

2024, prin care Anatolie Țurcan a fost exclus temporar din completele de

judecători ai Curții Supreme de Justiție, ea a fost emisă în temeiul Legi nr.

239/2024, care a intrat în vigoare la 26 septembrie 2024. Potrivit acestei legi,

judecătorul Curții Supreme de Justiție sau candidatul pentru această funcție care

nu a promovat evaluarea externă nu poate emite acte judecătorești de dispoziție

pe perioada examinării contestației împotriva hotărârii CSM. Anatolie Țurcan

susține că această prevedere se referă doar la judecătorii care examinează cauze

civile. Completul nu împărtășește această poziție. Scopul acestei legi este de a

exclude riscurile legate de adoptarea hotărârilor judecătorești de către un

judecător cu un mandat nesigur. Mai mult, conform Legii nr. 64/2023, în vigoare

din 06 aprilie 2023, la Curtea Supremă de Justiție nu mai există colegiu

specializat în materie penală.

încheierea lui Stela Procopciuc din 27 septembrie 2024, a unor cauze distribuite

inițial lui, poate vorbi despre lipsa de imparțialitate a lui Stela Procopciuc în

raport cu Anatolie Țurcan. Această încheiere prevede redistribuirea, doar a

cauzelor care, potrivit Codului de procedură penală, urmează a fi examinate cu

prioritate. Distribuirea a urmărit scopul de a nu bloca examinarea acestor cauze,

după ce Anatolie Țurcan a ridicat o excepție de neconstituționalitate. Examinarea

contestației a fost amânată până la soluția Curții Constituționale, iar data

examinării excepției de către Curtea Constituțională nu era cunoscută.

care sunt vizate acțiunile lui Stela Procopciuc ar putea servi drept temei pentru

recuzarea ultimei. Depunerea unei asemenea plângeri vorbește doar despre

atitudinea persoanei care depune plângerea.

comportamentul lui Anatolie Țurcan în ședința la care a fost examinată cererea

de recuzare, completul are dubii în ceea ce privește exercitarea cu bună credință

de către reclamant a dreptului la recuzare.

Codul administrativ, precum și art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de

procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Anatolie Țurcan și avocatul Ghenadie Bambulec

cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc, Stella Bleșceaga și Diana

Stănilă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la

contestația depusă de Anatolie Țurcan împotriva Consiliului Superior al

6

Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârii CSM nr. 387/25 din 02 iulie

2024.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

7