3-36/24 — contestarea actului administrativ

La 30 decembrie 2024, Vladimir Adam a depus contestație împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Comisiei de evaluare a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia Vetting). El solicită anularea hotărârii nr. 714/44 CSM din 23 decembrie 2024, prin care a fost constatat că Vladimir Adam nu a promovat evaluarea externă prevăzută de Legea nr. 65/2023 și dispunerea reluării procedurii de evaluare de către Comisia de evaluare.

Prin încheierea din 11 februarie 2025, judecătorul raportor, Diana Stănilă, a dispus primirea cauzei în procedură. Participanții au fost informați că examinarea contestației va avea loc în ședință publică la 06 martie 2025. Părțile au fost informate să fie pregătite pentru finalizarea examinării cauzei într-o singură ședință. Ședința din 06 martie 2025 a fost amânată pentru 24 martie 2025.

În ședința de judecată din 24 martie 2025 au fost prezenți reclamantul și reprezentantul persoanei terțe. Avocatul reclamantului, Petru Balan, nu s-a prezentat, invocând imposibilitatea de a participa din cauza implicării într-o altă cauză și a solicitat amânarea ședinței. Completul de judecată a respins cererea și a continuat dezbaterile judiciare. În cadrul ședinței, reclamantul Vladimir Adam a formulat verbal o cerere de recuzare a președintelui completului de judecată, judecătorul Stela Procopciuc.

La 25 martie 2025, Vladimir Adam a depus o cerere de recuzare scrisă. Acesta a argumentat că instanța a respins abuziv cererea de amânare a avocatului său, afectându-i dreptul la apărare. Reclamantul mai indică că, în ședința din 24 martie 2025, președintele completului a manifestat o atitudine lipsită de obiectivitate, iar examinarea cauzei a fost tratată ca o simplă formalitate, fără interes real cu privire la fondul cauzei. Judecătorul i-a impus reclamantului să depună cererea de recuzare în scris, deși art. 52 alin. (2) CPC permite formularea acesteia și oral. În plus, instanța a continuat ședința fără a soluționa cererea de recuzare, încălcând astfel procedura. Reclamantul a menționat că nu este specializat în materie administrativă și prezența reprezentantului său este importantă pentru buna examinare a cauzei. De asemenea, judecătorul l-a numit de câteva ori în ședință „Adam Vladimir”, ce trădează aprecierea negativă față de 1 reclamant. El a concluzionat că aceste circumstanțe creează o „bănuială legitimă” privind lipsa de imparțialitate a judecătorului Stela Procopciuc.

La 28 martie 2025, cererea de recuzare a fost repartizată judecătorului Stella Bleșceaga. Ședința publică de examinare a cererii de recuzare a fost fixată pentru 03 aprilie 2025. Reprezentantul CSM, Olesea Ciobanu, a depus o opinie scrisă prin care a lăsat la aprecierea completului de judecată temeinicia cererii de recuzare, susținând, totodată, examinarea cauzei în lipsa CSM. Aceasta a respins obiecțiile formulate de Vladimir Adam ca fiind neîntemeiate, făcând trimitere la art. 202 alin. (3) din Codul administrativ și art. 52-53 din Codul de procedură civilă. Vladimir Adam a depus o cerere scrisă prin care și-a reafirmat argumentele expuse în cererea de recuzare și a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa. În ședința de judecată din 03 aprilie 2025, avocata Carolina Chebeș, reprezentanta Comisiei de evaluare externă a candidatului la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (Comisia vetting), a susținut respingerea cererii de recuzare. Ea a argumentat că nu există temeiuri pentru admiterea acesteia și că dreptul la apărare al reclamantului a fost respectat, întrucât acesta a avut posibilitatea să pledeze în ședință și să răspundă la întrebările de concretizare.

Art. 50 din Codul administrativ: „Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; 2 c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171”.

Art. 50 din Codul de procedură civilă: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Reclamantul a invocat drept motiv principal pentru recuzare neamânarea ședinței din 24 martie 2025. Completul notează că contestațiile depuse în temeiul Legii nr. 65/2023, precum este cea formulată de către reclamant, urmează a fi examinate în cel mult 30 de zile. Contestația se află pe rolul Curții Supreme de Justiție din 30 decembrie 2024. De asemenea, în încheierea din 11 februarie 2025, judecătorul a menționat că părțile trebuie să fie pregătite pentru a examina cauza într-o singură ședință (a se vedea para. 2). Prin urmare, tratarea cu reticență de către instanța de judecată a cererii de amânare a ședinței din 24 martie 2025 nu este surprinzătoare.

Cauza a fost inițial programată pentru examinare în ședința din 06 martie 2025. Pe 06 martie 2025, cauza a fost amânată cu 18 zile, până pe 24 martie 2025 și a anunțat părțile despre acest lucru. Reclamantul susține că avocatul său nu a putut să se prezinte la proces, deoarece, anterior datei de 18 martie 2025, a acceptat participarea într-o altă ședință de judecată. Completul este surprins că în cele 18 zile reclamantul nu și-a angajat un alt avocat, chiar dacă din încheierea din 11 februarie 2025 rezulta în mod clar că instanța nu este predispusă să amâne ședințele, același fapt rezultând și din practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare. 3

În ceea ce privește indignarea reclamantului de solicitarea instanței de a depune o cerere de recuzare scrisă, completul reiterează că, conform art. 202 alin. (4) Cod administrativ, doar procedura examinării cererii de recuzare formulate într-o cauză administrativă este cea prevăzută de Codul de procedură civilă. Forma cererii de recuzare este prevăzută de art. 202 alin. (3) Cod administrativ. Din aceasta rezultă fără echivoc că în procesul administrativ cererea de recuzare poate fi formulată doar în formă scrisă. Completul de asemenea subliniază că, contrar celor susținute de Vladimir Adam, conform art. 53 alin. (2) Cod de procedură civilă, depunerea cererii de recuzare nu afectează continuarea ședinței de judecată.

În ceea ce privește comportamentul judecătorului recuzat în ședință, completul constată că ședința din 24 martie 2025 a durat mai mult de trei ore, fapt ce exclude de la sine aserțiunea reclamantului că cauza nu este examinată minuțios. Nici rostirea în ședința de judecată a prenumelui reclamantului după numele acestuia nu poate trezi în mod în mod rezonabil dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului. Completul de asemenea constată că și reclamantul, în demersul de ridicare a excepției de neconstituționalitate, a folosit numele înaintea prenumelui.

Completul nu poate să treacă cu vederea nici faptul că, la 04 martie 2025, reclamantul a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, fapt ce face imposibilă soluționarea cauzei până la soluționarea excepției de către Curtea Constituțională. Această cerere a fost respinsă. De asemenea, deși avocatul Balan cunoștea din timp că nu se poate prezenta la ședința din 24 martie 2025, el a depus cererea de amânare a ședinței abia în după-amiaza zilei de 23 martie 2025. Din comportamentul reclamantului din ședința din 26 martie 2025 de asemenea rezulta predispoziția reclamantului de a prelungi examinarea cauzei.

Din motivele de mai sus, completul de judecată nu consideră cele invocate de Vladimir Adam suficiente pentru a trezi în mod rezonabil dubii în ceea ce privește imparțialitatea judecătorului Stela Procopciuc.

În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul administrativ, și art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea lui Vladimir Adam cu privire la recuzarea judecătorului Stela Procopciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-36/24. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 4