3-36/24 — contestarea actului administrativ

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea cererii de recuzare

în cauza de contencios administrativ intentată de

Vladimir Adam împotriva Consiliului Superior al Magistraturii

(Dosarul nr. 3-36/24

2-25001562-47225-01-3-30122024-1)

Cererea de recuzare respinsă, deoarece argumentele invocate nu pot trezi în mod

rezonabil dubii privind imparțialitatea judecătorului.

03 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de recuzare depusă de Vladimir

Adam judecătorului Stela Procopciuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stella Bleșceaga, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Vladislav Gribincea, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Comisiei de evaluare a integrității

judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(Comisia Vetting). El solicită anularea hotărârii nr. 714/44 CSM din 23 decembrie

2024, prin care a fost constatat că Vladimir Adam nu a promovat evaluarea externă

prevăzută de Legea nr. 65/2023 și dispunerea reluării procedurii de evaluare de

către Comisia de evaluare.

a dispus primirea cauzei în procedură. Participanții au fost informați că examinarea

contestației va avea loc în ședință publică la 06 martie 2025. Părțile au fost

informate să fie pregătite pentru finalizarea examinării cauzei într-o singură

ședință. Ședința din 06 martie 2025 a fost amânată pentru 24 martie 2025.

reprezentantul persoanei terțe. Avocatul reclamantului, Petru Balan, nu s-a

prezentat, invocând imposibilitatea de a participa din cauza implicării într-o altă

cauză și a solicitat amânarea ședinței. Completul de judecată a respins cererea și a

continuat dezbaterile judiciare. În cadrul ședinței, reclamantul Vladimir Adam a

formulat verbal o cerere de recuzare a președintelui completului de judecată,

judecătorul Stela Procopciuc.

Acesta a argumentat că instanța a respins abuziv cererea de amânare a avocatului

său, afectându-i dreptul la apărare. Reclamantul mai indică că, în ședința din 24

martie 2025, președintele completului a manifestat o atitudine lipsită de

obiectivitate, iar examinarea cauzei a fost tratată ca o simplă formalitate, fără

interes real cu privire la fondul cauzei. Judecătorul i-a impus reclamantului să

depună cererea de recuzare în scris, deși art. 52 alin. (2) CPC permite formularea

acesteia și oral. În plus, instanța a continuat ședința fără a soluționa cererea de

recuzare, încălcând astfel procedura. Reclamantul a menționat că nu este

specializat în materie administrativă și prezența reprezentantului său este

importantă pentru buna examinare a cauzei. De asemenea, judecătorul l-a numit de

câteva ori în ședință „Adam Vladimir”, ce trădează aprecierea negativă față de

1

reclamant. El a concluzionat că aceste circumstanțe creează o „bănuială legitimă”

privind lipsa de imparțialitate a judecătorului Stela Procopciuc.

Bleșceaga. Ședința publică de examinare a cererii de recuzare a fost fixată pentru

03 aprilie 2025. Reprezentantul CSM, Olesea Ciobanu, a depus o opinie scrisă prin

care a lăsat la aprecierea completului de judecată temeinicia cererii de recuzare,

susținând, totodată, examinarea cauzei în lipsa CSM. Aceasta a respins obiecțiile

formulate de Vladimir Adam ca fiind neîntemeiate, făcând trimitere la art. 202 alin.

(3) din Codul administrativ și art. 52-53 din Codul de procedură civilă. Vladimir

Adam a depus o cerere scrisă prin care și-a reafirmat argumentele expuse în cererea

de recuzare și a solicitat examinarea acesteia în lipsa sa. În ședința de judecată din

03 aprilie 2025, avocata Carolina Chebeș, reprezentanta Comisiei de evaluare

externă a candidatului la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

(Comisia vetting), a susținut respingerea cererii de recuzare. Ea a argumentat că

nu există temeiuri pentru admiterea acesteia și că dreptul la apărare al

reclamantului a fost respectat, întrucât acesta a avut posibilitatea să pledeze în

ședință și să răspundă la întrebările de concretizare.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie

să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

(2) Nu este un motiv pentru suspiciuni de părtinire indicațiile verbale ale

judecătorului, în cadrul unei discuții juridice, sau scrise asupra situației de

drept.

(3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea

motivelor și anexarea probelor pertinente.

(4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută

în Codul de procedură civilă.”

„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

2

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171”.

„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

…

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparțialitatea judecătorului se

prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca,

1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de

imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială

poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo

v. Italia, 1996, § 58).

ședinței din 24 martie 2025. Completul notează că contestațiile depuse în temeiul

Legii nr. 65/2023, precum este cea formulată de către reclamant, urmează a fi

examinate în cel mult 30 de zile. Contestația se află pe rolul Curții Supreme de

Justiție din 30 decembrie 2024. De asemenea, în încheierea din 11 februarie 2025,

judecătorul a menționat că părțile trebuie să fie pregătite pentru a examina cauza

într-o singură ședință (a se vedea para. 2). Prin urmare, tratarea cu reticență de

către instanța de judecată a cererii de amânare a ședinței din 24 martie 2025 nu

este surprinzătoare.

și a anunțat părțile despre acest lucru. Reclamantul susține că avocatul său nu a

putut să se prezinte la proces, deoarece, anterior datei de 18 martie 2025, a acceptat

participarea într-o altă ședință de judecată. Completul este surprins că în cele 18

zile reclamantul nu și-a angajat un alt avocat, chiar dacă din încheierea din 11

februarie 2025 rezulta în mod clar că instanța nu este predispusă să amâne

ședințele, același fapt rezultând și din practica Curții Supreme de Justiție în cauze

similare.

3

depune o cerere de recuzare scrisă, completul reiterează că, conform art. 202 alin.

(4) Cod administrativ, doar procedura examinării cererii de recuzare formulate

într-o cauză administrativă este cea prevăzută de Codul de procedură civilă. Forma

cererii de recuzare este prevăzută de art. 202 alin. (3) Cod administrativ. Din

aceasta rezultă fără echivoc că în procesul administrativ cererea de recuzare poate

fi formulată doar în formă scrisă. Completul de asemenea subliniază că, contrar

celor susținute de Vladimir Adam, conform art. 53 alin. (2) Cod de procedură

civilă, depunerea cererii de recuzare nu afectează continuarea ședinței de judecată.

completul constată că ședința din 24 martie 2025 a durat mai mult de trei ore, fapt

ce exclude de la sine aserțiunea reclamantului că cauza nu este examinată minuțios.

Nici rostirea în ședința de judecată a prenumelui reclamantului după numele

acestuia nu poate trezi în mod în mod rezonabil dubii cu privire la imparțialitatea

judecătorului. Completul de asemenea constată că și reclamantul, în demersul de

ridicare a excepției de neconstituționalitate, a folosit numele înaintea prenumelui.

reclamantul a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate,

fapt ce face imposibilă soluționarea cauzei până la soluționarea excepției de către

Curtea Constituțională. Această cerere a fost respinsă. De asemenea, deși avocatul

Balan cunoștea din timp că nu se poate prezenta la ședința din 24 martie 2025, el

a depus cererea de amânare a ședinței abia în după-amiaza zilei de 23 martie 2025.

Din comportamentul reclamantului din ședința din 26 martie 2025 de asemenea

rezulta predispoziția reclamantului de a prelungi examinarea cauzei.

de Vladimir Adam suficiente pentru a trezi în mod rezonabil dubii în ceea ce

privește imparțialitatea judecătorului Stela Procopciuc.

și art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea lui Vladimir Adam cu privire la recuzarea judecătorului Stela

Procopciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-36/24.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Ghenadie Eremciuc

Vladislav Gribincea

4