3-18/2025 — contestarea actului adminsitrativ

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea cererii de recuzare

în cauza de contencios administrativ intentată de

Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și

Comisiei de evaluare a judecătorilor

(Dosarul nr. 3-18/25

Nr. PIGD 2-25172794-01-3-11122025)

Cererea de recuzare respinsă, deoarece argumentele invocate nu pot trezi în

mod rezonabil dubii privind imparțialitatea judecătorului.

28 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de recuzare depusă de

reprezentantul lui Silvia Cecan, avocatul Petru Balan, cu privire la

recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea de la

examinarea cauzei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stella Bleșceaga, Președinte,

Alexandru Negru,

Ghenadie Eremciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Balan, a depus contestație împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

și Comisiei de evaluare a judecătorilor (Comisia). Acesta a solicitat anularea

hotărârii CSM nr. 656/47 din 09 decembrie 2025, prin care a fost constatată

nepromovarea evaluării externe de către judecătorul Curții de Apel Centru, Silvia

Cecan.

depus o cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav

Gribincea de la examinarea cauzei. În privința judecătorului Vladislav Gribincea,

reclamanta a arătat existența unui conflict profesional, determinat de faptul că, la

inițiativa acestuia, la 25 iulie 2025 a fost declanșată o procedură disciplinară

împotriva sa ca urmare a aprecierii activității sale jurisdicționale într-o cauză

penală (1ra-347/2024). Această situație ar fi de natură să creeze o aparență de

lipsă de imparțialitate. În ceea ce o privește pe judecătoarea Stela Procopciuc, a

fost invocat faptul că reclamanta a activat anterior cu Stela Procopciuc în aceeași

instanță (Judecătoria Fălești, în perioada anilor 2016-2018). Cererea de recuzare

susține că, potrivit practicii judiciare, judecătorii nu examinează cauze în care

sunt implicate persoane cu care au avut relații profesionale directe, pentru a evita

orice suspiciune rezonabilă de părtinire.

judecătorului Ghenadie Eremciuc, iar ședința publică de examinare a cererii de

recuzare a fost fixată pentru 28 ianuarie 2026.

acesteia, Petru Balan. În ședință nu s-a prezentat nici reprezentantul Consiliului

Superior al Magistraturii. Reprezentantul Comisiei de evaluare a judecătorilor,

avocatul Valeriu Cernei, a solicitat în ședință respingerea cererii de recuzare. El

susține că pretinsa problemă disciplinară este irelevantă, întrucât nu vizează

aspecte de integritate reținute de CSM. Relația strict profesională dintre colegi nu

constituie temei de recuzare, fiind necesară existența unor legături dincolo de

1

colegialitate pentru a pune la îndoială imparțialitatea, aspect confirmat atât de

jurisprudența CEDO, cât și de Curtea Supremă de Justiție. Prin opinia scrisă la

cererea de recuzare, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că motivele

invocate – participarea anterioară a judecătorului Gribincea într-un complet care

a emis o încheiere interlocutorie și relația profesională de colegialitate din trecut

a judecătoarei Procopciuc cu reclamanta – nu constituie temeiuri de recuzare. În

lipsa unor probe obiective privind un interes personal sau o atitudine părtinitoare,

cererea de recuzare a fost apreciată ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot

acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de

justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

(2) Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când

persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce

poate fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.”

„(2) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ

trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.

49 și 50.”

..

(4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.”

„(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor,

expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc,

arbitru sau mediator;

b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți

participanți la proces sau cu reprezentanții acestora;

2

b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al

treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași

cauze;

b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea

grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori

există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

lui.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparțialitatea judecătorului se

prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c.

Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al

invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă

această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO

Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58).

unui pretins conflict profesional derivat din inițierea unei proceduri disciplinare

împotriva reclamantei, iar în cazul judecătoarei Stela Procopciuc, pe faptul

desfășurării anterioare a activității jurisdicționale în cadrul aceleiași instanțe.

elemente obiective care să nască, la un observator obiectiv, o îndoială rezonabilă

cu privire la imparțialitatea judecătorilor vizați.

unei încheieri interlocutorii nu poate trezi dubii privind părtinirea judecătorilor

care au emis încheierea interlocutorie în raport cu judecătorii vizați în încheierile

interlocutorii. Emiterea unei încheieri interlocutorii în temeiul art. 435 alin. (6)

Cod de procedură penală este o consecință legală a constatării faptului că

judecătorii instanțelor inferioare au emis o hotărâre arbitrară sau bazată în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a faptelor. Încheierea nu poate fi

emisă oricând, ci doar ca urmare a soluționării unui recurs distribuit aleatoriu. Ea

nu este emisă unipersonal, dar de un complet din mai mulți judecători. Încheierile

interlocutorii date sunt emise în privința tuturor judecătorilor care au adoptat

hotărâri arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Decizia

cu privire la emiterea încheierii interlocutorii este luată având în vedere gradul de

motivare al hotărârii judecătorești casate de Curtea Supremă de Justiție,

plauzabilitatea comportamentului judecătorului, consecințele hotărârii

judecătorești casate, și alte aspecte care rezultă din materialele cauzei. Practica

3

Curții Supreme de Justiție cu privire la emiterea încheierilor interlocutorii în

temeiul art. 435 alin. (6) Cod de procedură penală este destul de previzibilă.

Încheierea interlocutorie în cauză a fost emisă cu vot unanim al tuturor celor trei

judecători. De asemenea, încheierea interlocutorie nu duce automat la pornirea

procedurii disciplinare împotriva judecătorului, inspecția judecătorilor putând

oricând să refuze pornirea procedurii disciplinare dacă nu constată aparența unei

abateri disciplinare în urma verificării proprii a faptelor relevante. În cererea de

recuzare nu se argumentează că, până la emiterea încheierii interlocutorii, între

reclamantă și judecătorul Gribincea ar fi existat animozități. De asemenea,

aspectele din decizia Curții Supreme de Justiție în temeiul căreia a fost emisă

încheierea interlocutorie nu au constituit obiectul evaluării externe a reclamantei.

Prin urmare, nu există o justificare obiectivă pentru admiterea cererii de recuzare

a judecătorului Gribincea.

cererea de strămutare nu susține că între reclamantă și judecător există relații

personale apropiate. Activitatea profesională desfășurată anterior în cadrul

aceleiași instanțe nu echivalează cu existența unor relații personale strânse, în

sensul art. 50 alin. (2) lit. a) Cod administrativ. În numeroase cauze, Curtea

Supremă de Justiție a respins deja asemenea argumente, deoarece nu pot pune în

discuție imparțialitatea (a se vedea, drept exemplu, încheierile nr. 1cs-654/2024;

1cs-615/24; 1cs-644/24). Mai mult, reclamanta nu mai activează cu judecătorul

Procopiuc în aceeași instanță de peste șapte ani.

administrativ, precum și art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea avocatului Petru Balan cu privire la recuzarea

judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei

de contencios administrativ nr. 3-18/25.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte Stella Bleșceaga

Judecători Alexandru Negru

Ghenadie Eremciuc

4