3-18/2025 — contestarea actului adminsitrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului adminsitrativ
- Temei legal
- lipsa temeiruilor de recuzare a judecatorului
3-18/2025 — contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E cu privire la soluționarea cererii de recuzare în cauza de contencios administrativ intentată de Silvia Cecan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Comisiei de evaluare a judecătorilor (Dosarul nr. 3-18/25 Nr. PIGD 2-25172794-01-3-11122025) Cererea de recuzare respinsă, deoarece argumentele invocate nu pot trezi în mod rezonabil dubii privind imparțialitatea judecătorului. 28 ianuarie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în ședință publică cererea de recuzare depusă de reprezentantul lui Silvia Cecan, avocatul Petru Balan, cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Președinte, Alexandru Negru, Ghenadie Eremciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 11 decembrie 2025, Silvia Cecan, reprezentată de avocatul Petru Balan, a depus contestație împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Comisiei de evaluare a judecătorilor (Comisia). Acesta a solicitat anularea hotărârii CSM nr. 656/47 din 09 decembrie 2025, prin care a fost constatată nepromovarea evaluării externe de către judecătorul Curții de Apel Centru, Silvia Cecan.
La 20 ianuarie 2026, Silvia Cecan, reprezentată de avocatul Petru Balan, a depus o cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei. În privința judecătorului Vladislav Gribincea, reclamanta a arătat existența unui conflict profesional, determinat de faptul că, la inițiativa acestuia, la 25 iulie 2025 a fost declanșată o procedură disciplinară împotriva sa ca urmare a aprecierii activității sale jurisdicționale într-o cauză penală (1ra-347/2024). Această situație ar fi de natură să creeze o aparență de lipsă de imparțialitate. În ceea ce o privește pe judecătoarea Stela Procopciuc, a fost invocat faptul că reclamanta a activat anterior cu Stela Procopciuc în aceeași instanță (Judecătoria Fălești, în perioada anilor 2016-2018). Cererea de recuzare susține că, potrivit practicii judiciare, judecătorii nu examinează cauze în care sunt implicate persoane cu care au avut relații profesionale directe, pentru a evita orice suspiciune rezonabilă de părtinire.
La 22 ianuarie 2026, cererea de recuzare a fost distribuită aleatoriu judecătorului Ghenadie Eremciuc, iar ședința publică de examinare a cererii de recuzare a fost fixată pentru 28 ianuarie 2026.
În ședința de judecată nu s-au nici reclamanta Silvia Cecan, nici avocatul acesteia, Petru Balan. În ședință nu s-a prezentat nici reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii. Reprezentantul Comisiei de evaluare a judecătorilor, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat în ședință respingerea cererii de recuzare. El susține că pretinsa problemă disciplinară este irelevantă, întrucât nu vizează aspecte de integritate reținute de CSM. Relația strict profesională dintre colegi nu constituie temei de recuzare, fiind necesară existența unor legături dincolo de 1 colegialitate pentru a pune la îndoială imparțialitatea, aspect confirmat atât de jurisprudența CEDO, cât și de Curtea Supremă de Justiție. Prin opinia scrisă la cererea de recuzare, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că motivele invocate – participarea anterioară a judecătorului Gribincea într-un complet care a emis o încheiere interlocutorie și relația profesională de colegialitate din trecut a judecătoarei Procopciuc cu reclamanta – nu constituie temeiuri de recuzare. În lipsa unor probe obiective privind un interes personal sau o atitudine părtinitoare, cererea de recuzare a fost apreciată ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
5. Art. 50 Cod administrativ prevede următoarele: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Conform art. 202 Cod administrativ prevede următoarele: „(2) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.” .. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”
Art. 50 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; 2 b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași cauze; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este reprezentantul legal al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
8. Completul reiterează că, prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58).
Recuzarea judecătorului Vladislav Gribincea se întemeiază pe existența unui pretins conflict profesional derivat din inițierea unei proceduri disciplinare împotriva reclamantei, iar în cazul judecătoarei Stela Procopciuc, pe faptul desfășurării anterioare a activității jurisdicționale în cadrul aceleiași instanțe.
Aspectele invocate în cererea de recuzare nu relevă existența unor elemente obiective care să nască, la un observator obiectiv, o îndoială rezonabilă cu privire la imparțialitatea judecătorilor vizați.
Referitor la judecătorul Vladislav Gribincea, instanța reține că emiterea unei încheieri interlocutorii nu poate trezi dubii privind părtinirea judecătorilor care au emis încheierea interlocutorie în raport cu judecătorii vizați în încheierile interlocutorii. Emiterea unei încheieri interlocutorii în temeiul art. 435 alin. (6) Cod de procedură penală este o consecință legală a constatării faptului că judecătorii instanțelor inferioare au emis o hotărâre arbitrară sau bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a faptelor. Încheierea nu poate fi emisă oricând, ci doar ca urmare a soluționării unui recurs distribuit aleatoriu. Ea nu este emisă unipersonal, dar de un complet din mai mulți judecători. Încheierile interlocutorii date sunt emise în privința tuturor judecătorilor care au adoptat hotărâri arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Decizia cu privire la emiterea încheierii interlocutorii este luată având în vedere gradul de motivare al hotărârii judecătorești casate de Curtea Supremă de Justiție, plauzabilitatea comportamentului judecătorului, consecințele hotărârii judecătorești casate, și alte aspecte care rezultă din materialele cauzei. Practica 3 Curții Supreme de Justiție cu privire la emiterea încheierilor interlocutorii în temeiul art. 435 alin. (6) Cod de procedură penală este destul de previzibilă. Încheierea interlocutorie în cauză a fost emisă cu vot unanim al tuturor celor trei judecători. De asemenea, încheierea interlocutorie nu duce automat la pornirea procedurii disciplinare împotriva judecătorului, inspecția judecătorilor putând oricând să refuze pornirea procedurii disciplinare dacă nu constată aparența unei abateri disciplinare în urma verificării proprii a faptelor relevante. În cererea de recuzare nu se argumentează că, până la emiterea încheierii interlocutorii, între reclamantă și judecătorul Gribincea ar fi existat animozități. De asemenea, aspectele din decizia Curții Supreme de Justiție în temeiul căreia a fost emisă încheierea interlocutorie nu au constituit obiectul evaluării externe a reclamantei. Prin urmare, nu există o justificare obiectivă pentru admiterea cererii de recuzare a judecătorului Gribincea.
În ceea ce privește judecătoarea Stela Procopciuc, completul reține că cererea de strămutare nu susține că între reclamantă și judecător există relații personale apropiate. Activitatea profesională desfășurată anterior în cadrul aceleiași instanțe nu echivalează cu existența unor relații personale strânse, în sensul art. 50 alin. (2) lit. a) Cod administrativ. În numeroase cauze, Curtea Supremă de Justiție a respins deja asemenea argumente, deoarece nu pot pune în discuție imparțialitatea (a se vedea, drept exemplu, încheierile nr. 1cs-654/2024; 1cs-615/24; 1cs-644/24). Mai mult, reclamanta nu mai activează cu judecătorul Procopiuc în aceeași instanță de peste șapte ani.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 50, 52, 195, 230 din Codul administrativ, precum și art. art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea avocatului Petru Balan cu privire la recuzarea judecătorilor Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-18/25. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Ghenadie Eremciuc 4
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.