2ra-568/25 — reparaea prejudiciului cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere penală

2ra-568/25 — reparaea prejudiciului cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere penală (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Procuratura Generală

a Republicii Moldova, reprezentată de Procuratura UTA Găgăuzia și a

recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Serghei Sapunji împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu

privire la repararea prejudiciului moral cauzat în urma tragerii ilegale la

răspundere penală și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 iunie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul

Comrat

(Dosarul nr. 2ra-568/25

NR. PIGD 2-24077738-01-2ra-12082025-1)

Recursurile sunt vădit neîntemeiate în temeiul art. 433 (1) lit. f) din Codul de procedură

civilă. Dezacordul recurenților cu decizia contestată nu constituie temei de casare a

acesteia.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Judecătoria Comrat, sediul central, jud. V. Hudoba,

Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, G. Colev

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Procuratura Generală, reprezentată de Procuratura UTA Găgăuzia și a

recursului depus de Ministerul Justiției,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției, solicitând încasarea compensației

pentru prejudiciul moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală, în

sumă de 100 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Inspectoratul de Poliție Comrat a pornit urmărirea penală în dosarul penal nr.

2021190047, pe elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal.

bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal.

îndelungată, acesta având calitatea de bănuit și ulterior de învinuit.

fost scos de sub urmărirea penală, în legătură cu lipsa elementelor infracțiunii

în fapta imputată.

din 9 septembrie 2022 este definitivă și irevocabilă.

tragerea ilegală la răspundere penală, i-au fost cauzate suferințe morale, fiind

lezate onoarea, demnitatea și reputația sa, inclusiv în contextul exercitării

unei funcții publice elective.

1

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la repararea prejudiciului

moral cauzat, prin acordarea unei compensații bănești.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Sapunji. S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul reclamantului, suma de

30 000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat în urma

tragerii ilegale la răspundere penală, precum și suma de 200 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată, pentru achitarea taxei de timbru la depunerea acțiunii

în judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia și respingerea integrală

a acțiunii.

aceleiași hotărâri, solicitând, de asemenea, respingerea pretențiilor

reclamantului.

Sapunji, a declarat apel incident, solicitând casarea hotărârii în partea

respingerii pretențiilor și admiterea integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

a respins cererea de apel a Ministerului Justiției, cererea de apel a

Procuraturii Generale și apelul incident declarat de avocatul Nicolai Jecov în

interesele lui Serghei Sapunji, ca nefondate.

organul de urmărire penală a pornit urmărirea penală în privința lui Serghei

Sapunji, acesta fiind ulterior recunoscut în calitate de bănuit și pus sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

septembrie 2022, Serghei Sapunji a fost scos de sub urmărirea penală în

legătură cu lipsa elementelor infracțiunii în fapta imputată, ordonanță care a

devenit definitivă și irevocabilă.

2

pe temeiuri de reabilitare constituie, potrivit legii, un temei suficient pentru

apariția dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la

răspundere penală.

suplimentară a ilegalității acțiunilor organelor de urmărire penală printr-un

act judecătoresc distinct, ilegalitatea rezultând din însăși ordonanța de

scoatere de sub urmărire penală.

penală, instanța de apel a reținut că recunoașterea persoanei în calitate de

bănuit și ulterior de învinuit, urmată de scoaterea de sub urmărire penală pe

temeiuri de reabilitare, se circumscrie noțiunii de tragere ilegală la

răspundere penală în sensul legislației civile speciale.

Codului civil și ale Legii nr. 1545/1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

a reținut că suma de 30 000 lei stabilită de prima instanță reprezintă o

compensație echitabilă și proporțională cu durata urmăririi penale, natura

acuzațiilor formulate și consecințele asupra persoanei reclamantului.

declarate nu răstoarnă concluziile instanței de fond și nu demonstrează

aplicarea eronată a normelor de drept material sau aprecierea

necorespunzătoare a circumstanțelor de fapt.

Judecătoriei Comrat din 31 octombrie 2024 este legală și întemeiată,

neexistând temeiuri pentru casarea sau modificarea acesteia.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI SOLICITĂRILE

RECURENTULUI

UTA Găgăuzia, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2025 a

Curții de Apel Sud, sediul Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

de fond și de apel au aplicat eronat prevederile Legii nr. 1545/1998, întrucât

nu au fost întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 3 și art. 6 din lege

3

pentru acordarea dreptului la repararea prejudiciului moral. S-a susținut că

scoaterea lui Serghei Sapunji de sub urmărirea penală nu constituie, prin ea

însăși, un temei suficient pentru acordarea despăgubirilor, iar ordonanța de

scoatere de sub urmărire penală reprezintă deja o satisfacție morală echitabilă

pentru reclamant

existența unor acțiuni ilegale ale organelor de urmărire penală, nu au reținut

lezarea reputației sau a demnității reclamantului și nu au fost prezentate

probe care să confirme caracterul și intensitatea suferințelor morale pretinse.

De asemenea, s-a invocat că urmărirea penală s-a desfășurat în termene

rezonabile și fără rezonanță publică, iar reclamantul nu a demonstrat

existența unui prejudiciu material sau moral efectiv

deciziei din 12 iunie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă

integral ca neîntemeiată.

inferioare au apreciat în mod vădit nerezonabil probele și au aplicat eronat

normele de drept material, întrucât pentru acordarea despăgubirilor în

temeiul Legii nr. 1545/1998 este necesară constatarea explicită a unor acțiuni

ilegale ale organelor de urmărire penală sau ale procuraturii.

ilegalitatea măsurilor procesuale, nu poate fi reținută răspunderea statului,

iar instanțele nu au motivat suficient nici temeiul acordării compensației, nici

cuantumul acesteia

POZIȚIA INTIMATULUI

reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, a solicitat respingerea recursurilor

declarate ca inadmisibile și neîntemeiate, arătând că recurenții nu au invocat

argumente juridice sau factuale noi care să pună la îndoială legalitatea și

temeinicia hotărârilor instanțelor inferioare.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.

4

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în

termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat”.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată reține că decizia din 12 iunie 2025 a fost expediată părților la 22

iulie 2025 (f.d.124), iar potrivit avizelor de recepție, Ministerul Justiției și

Procuratura Generală au recepționat decizia la 25 iulie 2025 (f.d.128-129).

civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor

de apel în limitele și prin prisma temeiurilor prevăzute de lege, iar potrivit

art. 433 alin. (1) lit. f), recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

5

trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care

să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii

esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei

rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în

limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii

față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare

privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii

atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Generală și de Ministerul Justiției, Completul de judecată constată că acestea

nu întrunesc cerințele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă,

recurenții limitându-se, în esență, la reiterarea susținerilor formulate în apel

și la contestarea concluziilor instanțelor inferioare, recursurile având un

caracter formal și declarativ, fără identificarea unor erori de drept

susceptibile examinării în ordinea recursului. Curtea Supremă de Justiție

examinează cauza în limitele motivelor invocate în cererea de recurs, iar

recurenții nu au formulat critici juridice apte să angajeze controlul de

legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

1545/1998 și susțin că acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral ar

fi posibilă doar în condițiile constatării exprese a ilegalității acțiunilor

organelor de urmărire penală printr-un act judecătoresc distinct. Totuși,

Completul constată că aceste susțineri nu sunt apte să demonstreze existența

unor erori de drept material în raționamentul instanței de apel.

circumstanțele cauzei prin prisma regimului juridic special instituit de Legea

nr. 1545/1998 și a reținut că scoaterea persoanei de sub urmărire penală pe

temeiuri de reabilitare constituie un temei suficient pentru nașterea dreptului

la repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală,

fără a fi necesară constatarea suplimentară a ilegalității acțiunilor organelor

competente.

de drept material a cărei interpretare de către instanța de apel ar fi fost

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și nu

demonstrează caracterul arbitrar sau vădit nerezonabil al aprecierii probelor

în sensul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

prejudiciului moral și la cuantumul acestuia vizează, în realitate, aprecierea

6

situației de fapt și a probatoriului administrat, aspecte care, potrivit art. 442

alin. (2) Cod de procedură civilă, nu pot fi reexaminate în cadrul recursului.

recursuri exprimă doar nemulțumirea recurenților față de soluția instanțelor

inferioare și tind să determine o reanalizare a fondului cauzei, inadmisibilă

în cadrul recursului.

sensul art. 432 Cod de procedură civilă, recursurile declarate se dovedesc a

fi vădit neîntemeiate.

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, reprezentată de Procuratura UTA Găgăuzia, și de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 12 iunie

2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

7