3ra-167/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-167/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de avocatul Ivan Ungurean, în
interesele lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel împotriva Inspectoratului
General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, cu privire la anularea actelor administrative individuale
defavorabile,
împotriva deciziei din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care s-
a respins cererea de apel depusă de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel și s-a
menținut hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-167/25
Nr. PIGD 2-23081876-01-3ra-24032025)
Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel. Necesitatea
reexaminării faptelor și probelor. Anularea exmatriculării atrage după sine
restabilirea dreptului de ședere a străinului pe teritoriul Republicii Moldova.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de avocatul Ivan
Ungurean, în interesele lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 iunie 2023, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, Oduobulu Joseph
Chiagozie, Akande Idris Damola au depus o acțiune împotriva Inspectoratului
General pentru Migrațiune al MAI al RM cu privire la anularea actelor
administrative individuale defavorabile.
În motivarea acțiunii a indicat că la 01 decembrie 2020, între
Universitatea Americană din Moldova și cetățeanul Ezeike Chukwuemeka
Nathaniel a fost încheiat contractul nr. 045, privind studiile la facultatea
„Drept, RIȘSU”, specialitatea: Psihologie, plan 1/3, învățământ cu frecvență.
A arătat reclamantul că prin ordinul nr. 12-S din 07 martie 2023 s-a dispus
exmatricularea, începând cu 07 martie 2023, a studentului Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel, anul III, ciclul I, facultatea „Drept, RIȘSU”,
specialitatea: Psihologie, plan 1/3, învățământ cu frecvență.
A mai indicat temei de exmatriculare a constituit presupusa încălcare a
Regulamentului intern al Universității, restanțe academice, demersul Secției
studenți străini și acordul rectorului.
A menționat reclamantul că niciodată nu a fost informat sau notificat de
administrația Universității despre comiterea abaterilor sau admiterea
restanțelor academice. Or, de fiecare dată când se prezenta la Universitate
nimeni nu la informat despre aceste aspecte.
De asemenea, a specificat că Universitatea nu a dorit să prezinte nici un
act sau proces verbal care ar confirma încălcările pe care le-ar fi admis a
Regulamentului intern, sau fișa de note prin care s-ar confirma anumite aspecte
de nesusținere a examenelor sau borderoul cu restanțe, acordul rectorului și
obiectul acestuia. În acest sens, conchide că nu poate fi exmatriculată o
persoană străină, doar pentru simplul fapt că se invocă formal niște temeiuri,
fără a fi probat sau garantat dreptul la apărare celui la care se referă
exmatricularea, care are dreptul să se apere, inclusiv să aducă probe în vederea
demonstrării nevinovăției.
Astfel, a considerat reclamantul că Universitatea Americană din Moldova
abuziv l-a exmatriculat, neavând nici un temei faptic și juridic, contrar cadrului
național, precum și îngrădind nejustificat și neproporțional dreptul său la
instruire.
1
A indicat reclamantul că prin decizia nr. 288-C din 23 martie 2023, s-a
revocat dreptul de ședere provizoriu pentru studii universitare în temeiul
demersului (nr. 3161) al Universității Americane din Moldova, iar decizia
respectivă ia fost adusă la cunoștință la 30 martie 2023, în prezența
apărătorului.
A considerat reclamantul, că decizia nr. 288-C din 23 martie 2023, de
revocare a dreptului de ședere provizoriu pentru studii universitare, încalcă
drepturile omului, aduce atingere dreptului la un proces echitabil la apărare și
îngrădește dreptul străinilor la instruire.
Totodată, a subliniat reclamantul, că cele constatate prin decizia cu
privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare nr.
288-C din 23 martie 2023 referitor la încălcarea regulamentului intern al
universității și restanțe academice sunt arbitrare și nu corespund realității.
În acest sens, a menționat reclamantul că nefiind de acord cu ordinul nr.
12-S din 07 martie 2023, la 05 aprilie 2023, a depus către Universitatea
Americană din Moldova cerere prealabilă, deoarece din moment ce ar fi
intervenit astfel de motive, studenții ar fi trebuit să fie notificați și informați cu
privire la faptele ce le sunt imputate, precum și să aibă o posibilitate deplină
de a se apăra în fața acuzațiilor aduse și a-și prezenta poziția, însă toate acestea
nu au fost efectuate în cazul lor, care au aflat despre încălcările ce le sunt
imputate abia fiind citați la autoritatea publică și doar în modul cel mai vag,
așa cum aceste motive sunt expuse în ordinele și deciziile acestea. Cu atât mai
mult, prin prisma legislației naționale, a avut loc o restricționare a libertății de
circulație a sa, deoarece nu expirase termenul legal de aflare în Republica
Moldova a acestora. Or, o astfel de ingerință în drepturile sale contravine
articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, cu excepția cazului în care
îndeplinește condițiile paragrafului 3 din această dispoziție, dacă este
„prevăzută de lege”, urmărește unul sau mai multe scopuri legitime și este
„necesară” , „într-o societate democratică”, pentru atingerea acestui scop.
Curtea amintește de la bun început că preeminența dreptului, unul dintre
principiile fundamentale ale oricărei societăți democratice, reprezintă un
concept inerent tuturor Articolelor din Convenție (a se vedea, printre multe
altele, cauza Lekic c. Sloveniei, Hotărârea din 11 decembrie 2018, pct. 94).
Tot, la 05 aprilie 2023, reclamantul a depus la Inspectoratul General
pentru Migrație a MAI al RM o contestare referitor la decizia de revocare a
dreptului de ședere provizoriu pentru studii universitare nr.288-C din 23 martie
2023 prin care a solicitat, inter alia, aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii,
prin suspendarea executării deciziei, prezentarea actelor și dosarului care a stat
la baza deciziei, anularea actelor administrative individuale decizia cu privire
la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare sub nr.
288-C din 23 martie 2023.
A menționat că drept răspuns la cererea prealabilă nr. E-267/23 din 05
aprilie 2023 înaintată Inspectoratului General pentru Migrație al MAI al RM
prin care s-a solicitat suspendarea executării și anularea deciziei nr. 288-C din
2
23 martie 2023 cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru
studii universitare cetățeanului Nigeriei, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, la
24 mai 2023, prin intermediul poștei terestre, avocatul Ivan Ungurean, a
recepționat scrisoarea nr. 44/22-2322 din 22 mai 2023, din conținutul căruia se
atestă că Ministerul Afacerilor Interne a RM în urma examinării cererii
prealabile și a materialelor dosarului administrativ, prin prisma art.168 din
Codul administrativ, a susținut poziția Inspectoratului General pentru Migrație
al MAI al RM și drept urmare a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată.
În acest context, reclamantul a considerat că menținerea deciziei nr. 288-
C din 23 martie 2023, de revocare a dreptului de ședere provizoriu pentru studii
universitare, încalcă drepturile omului, aduce atingere dreptului la un proces
echitabil și la apărare a lor și îngrădește dreptul străinilor la instruire.
În argumentarea poziției reclamantul a invocat art.20, art.26, art.54 din
Constituția RM, art.6 CEDO, art.10, art.17, art.20, art.39, art.189, art.195,
art.209, art.211, art.212, art.31, art.118, art.214, art.221, art.222 din Codul
administrativ, art.1, art.4, art.9, art.10, art.49, art.50 al Legii nr.200 din 16 iulie
2010, art.150 din Codul Educației, precum și prevederile Regulamentului cu
privire la studiile străinilor în instituțiile de învățământ din Republica
Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.504 din 04 iulie 2017.
Totodată reclamantul a menționat că a intrat legal pe teritoriul Republicii
Moldova pentru a-și efectua studiile la Universitatea Americană din Moldova.
Durata reședinței temporare stabilită inițial a fost de 18 aprilie 2022 - 31 august
2023, acesta fiind găzduit de Universitatea Americană din Moldova, în baza
contractului de studii nr. 045 din 01 decembrie 2020, în calitate de student la
Facultatea de Științe Sociale și Umanitare.
La 30 martie 2023, s-a prezentat la Secția regională Centru a BMA al
MAI, unde a aflat precum că, încă din 07 martie 2023 ar fi fost exmatriculat
din instituția de învățământ respectivă pentru „încălcarea regulamentului intern
al universității și restanțe academice”, fără a fi informat asupra încălcărilor
imputate lor și pretinselor restanțe academice.
Susține reclamantul că, nu avea restanțe la capitolul achitarea
contractului de studii, ceea ce se poate demonstra prin achitările efectuate. În
același timp, temei de exmatriculare sunt presupuse încălcări ale
Regulamentului intern al Universității, restanțe academice, demersul Secției
studenți străini și acordul rectorului, situații pe care nu le cunoștea și pe care
nu le-a comis. Mai mult, administrația Universității niciodată nu l-a informat
sau notificat despre comiterea abaterilor sau admiterea restanțelor academice.
Or, de fiecare dată când se prezenta la Universitate nimeni nu îl informa despre
aceste aspecte. Totodată, chiar dacă nu cunoaște temeiul exmatriculării, invocă
faptul inechității procedurilor desfășurate de autoritatea administrativă și
Universități, precum și încălcării dreptului la apărare, deoarece nu poate
constitui niște așa zise restanțe academice și alte aspecte minore, pe care nu le
cunoștea și nu le-a comis, temei de exmatriculare și în lipsa unei analize și
anchete, cu prezența acestuia, încât să poată expune viziunile persoanele și să
3
prezinte probe în acest sens. De asemenea, menționează că Universitatea nu a
dorit să prezinte nici un act sau proces verbal care ar confirma încălcările
admise a Regulamentului intern sau fișa de note prin care s-ar confirma
anumite aspecte de ne susținere a examenelor sau borderoul cu restanțe, sau ce
fel de acord al rectorului și referitor la ce a fost acest acord.
A declarat reclamantul că, în acest sens, nu poate fi exmatriculată o
persoană străină, doar pentru simplu fapt că se invocă formal niște temeiuri,
fără a fi probat sau garantat dreptul la apărare celui la care se referă
exmatricularea să dispună de contradictorialitate și să se apere, inclusiv să
aducă probe în vederea demonstrării nevinovăției lui (art. 6 din CEDO).
Consideră reclamantul că, Universitatea abuziv l-a exmatriculat, iar autoritatea
publică arbitrar și nejustificat a revocat dreptul de ședere, neavând nici un
temei faptic și juridic, contrar standardului național și internațional, precum și
îngrădind nejustificat și neproporțional dreptul acestora la instruire (art. 2 din
Protocolul nr. 1 din CEDO).
Mai mult, reclamantul a specificat că a achitat plata de instruire la
Universitate, însă la momentul exmatriculării nu este clar cu statutul juridic al
contractelor de studii și necesitatea restituirii taxelor de studii achitate, inclusiv
taxa de câte o 1000,00 Euro de garanție. Prin urmare, având la bază încălcările
admise și procedurile inechitabile, autoritatea publică, fără o examinare
complexă și amănunțită, a revocat abuziv, disproporționat și nejustificat
dreptul de ședere. Or, o astfel de măsură atentează asupra drepturilor sale
garantate prin Convenție (cauza Clgețen și alții împotriva Turciei, pct. 50- 51).
A mai reiterat reclamantul că prin decizia nr. 288-C din 23 martie 2023,
i-a fost revocat dreptul de ședere provizoriu pentru studii universitare, în
temeiul demersului (nr. 3161) Universității. Decizia respectivă i-a fost adusă
la cunoștință la 30 martie 2023.
A menționat reclamantul că tocmai, la data de 30 martie 2023, contrar
art. 50 din Legea nr. 200, fiind citat, s-a prezentat la Secția regională Centru a
IGS al MAI, unde a aflat precum că, încă din 07 martie 2023 ar fi fost
exmatriculat din instituția de învățământ respectivă pentru „încălcarea
regulamentului intern al universității și restanțe academice”, fără a fi informat
asupra încălcărilor imputate și pretinselor restanțe academice, iar la 23 martie
2023 dreptul de ședere a fost revocat. Or, decizia privind anularea sau
revocarea dreptului de ședere se aduce în scris la cunoștință străinului care se
află pe teritoriul Republicii Moldova de către autoritatea competentă pentru
străini, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.
Totodată, a subliniat reclamantul că cele constatate prin decizia cu
privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare nr.
288-C din 23 martie 2023 referitor la încălcarea regulamentului intern al
universității și restanțe academice sunt arbitrare și nu corespund realității. Or,
din moment ce ar fi intervenit astfel de motive, studenții ar fi trebuit să fie
notificați și informați cu privire la faptele ce le sunt imputate, precum și să aibă
o posibilitate deplină de a se apăra în fața acuzațiilor aduse și a-și prezenta
4
poziția, însă toate acestea nu au fost efectuate în cazul lor, care au aflat despre
încălcările ce le sunt imputate abia fiind citați la autoritatea publică și doar în
modul cel mai vag, așa cum aceste motive sunt expuse în ordinele și deciziile
acestea. Cu atât mai mult, prin prisma legislației naționale, a avut loc o
restricționare a libertății de circulație a sa, deoarece nu expirase termenul legal
de aflare în Republica Moldova a acestora. Or, o astfel de ingerință în
drepturile sale contravine articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, cu
excepția cazului în care îndeplinește condițiile paragrafului 3 din această
dispoziție, id est dacă este „prevăzută de lege”, urmărește unul sau mai multe
scopuri legitime și este „necesară”, „într-o societate democratică”, pentru
atingerea acestui sau acestor scopuri. Curtea amintește de la bun început că
preeminența dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale oricărei
societăți democratice, reprezintă un concept inerent tuturor Articolelor din
Convenție (a se vedea, printre multe altele, cauza Lekic c. Sloveniei, Hotărârea
din 11 decembrie 2018, pct. 94).
În continuare, reclamantul a susținut că concluziile expuse în decizia de
returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, referitor la revocarea dreptului
de ședere și necesitatea părăsirii teritoriului sunt arbitrare și nu corespund
adevărului, reclamantul fiind supus unei măsuri cu caracter automat, fără
respectarea legislației în vigoare și în absența unui control eficient (a se vedea
cauza Sarkizov și alții c. Bulgariei, Hotărârea din 17 aprilie 2012, pct. 67).
Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că legislația națională, în
modul în care a fost aplicată în prezenta cauză, nu a oferit lor posibilitatea de
a beneficia de garanții procedurale suficiente pentru a preveni riscul abuzului,
inclusiv din partea autorităților și că acesta a fost lipsit de protecția necesară
împotriva arbitrariului, care i-a fost conferită de principiul preeminenței
dreptului într-o societate democratică și dreptul la un proces echitabil, implicit
dreptul la apărare și contradictorialitate. În același timp, aducerea la cunoștință
a deciziilor contestate a fost în lipsa unui interpret autorizat și calificat, contrar
art. 6 din CEDO, deoarece interpretul Natalia Azmanova la prezentarea
autorizației s-a constatat că aceasta are dreptul la interpretare doar în cadrul
unor instituții restrânse, însă autoritatea pentru străini nu este inclus în această
autorizație. Mai mult, nu înțelegea nimic din interpretarea acesteia, aceasta
plecând imediat, iar în calitate de interpret până la urmă a fost apărătorul său,
Ungurean Ivan, care nu este interpret, prin ce s-a încălcat dreptul la un proces
echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO. Pe măsură ce fiind exmatriculat
automat cu încălcarea dreptului la apărare și contradictorialitate (art. 6 din
CEDO), îngrădindu-se dreptul la instruire (art. 2 din Protocolul nr. 1 din
CEDO), „se pare că” legislația națională autorizează nejustificat și
neproporțional emiterea de către autoritatea de străini mecanic și automat a
deciziilor de revocare a dreptului de ședere, fiind o formalitate și care nu ar
putea fi supusă unor proceduri pentru excluderea arbitrarietății.
A mai notat că art.2 al Protocolului 1 adițional la CEDO statuează că,
nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. CtEDO a statuat că, dreptul la
instruire nu este totuși un drept absolut, autoritățile naționale beneficiază de o
5
anumită marjă de apreciere, însă este de competența CtEDO să se pronunțe în
ultimă instanță cu privire la respectarea cerințelor Convenției. Pentru a se
asigura că limitările puse în aplicare nu reduc dreptul în cauză în asemenea
măsură încât afectează însăși esența acestuia și îl privează de eficacitatea sa,
CtEDO trebuie să se convingă că acestea sunt previzibile pentru justițiabil și
urmăresc un obiectiv legitim (cauza Leyla Șahin c. Turciei (MC), pct. 154).
Astfel, CtEDO a statuat că, un elev poate fi exclus din învățământul secundar
o perioadă lungă de timp, ca urmare a unei anchete penale privind un incident
care a avut loc în cadrul respectivei unități de învățământ, fără a aduce atingere
dreptului său la instruire, cu condiția ca excluderea în cauză să respecte
principiul proporționalității. Republica Moldova, nu apără drepturile
cetățenilor străini, în situația în care reclamantul a fost supus unei măsuri cu
caracter automat din partea autorităților, fără respectarea legislației în vigoare
și în absența unui control eficient, inclusiv al ordinului de exmatriculare a
acestora (a se vedea cauza Sarkizov și alții c. Bulgariei, Hotărârea din 17 aprilie
2012, pct. 67).
În speță, a susținut că legislația națională nu prevede un mecanism de
salvgardare a străinilor, care ar păstra un echilibru just între interesele
administrației și cele ale persoanelor în cauză, oferind, în special, acestora din
urmă o posibilitate clară, concretă și efectivă de a avea șansa ca acțiunea lor să
aibă succes. Or, aceasta constituie un obstacol disproporționat față de dreptul
de acces la o instanță, la apărare, instruire (Gefire c. Franței). Măsurile luate
(deciziile de revocare) constituie în mod automat restricționări
disproporționate ale drepturilor lor la proceduri echitabile, de acces la o
instanță, la apărare etc. (art. 6 din CEDO). Aceste elemente sunt suficiente
pentru a concluziona că legislația națională, în modul în care a fost aplicată în
prezenta cauză, nu ia oferit posibilitatea de a beneficia de garanții procedurale
suficiente pentru a preveni riscul abuzului, inclusiv din partea Universității și
că au fost lipsit de protecția necesară împotriva arbitrariului, care i-a fost
conferită dreptul la un proces echitabil și un recurs efectiv, în sensul art. 13 din
CEDO.
Prin urmare, reclamantul a solicitat aplicarea directă a prevederilor art.
6 și art. 13 din CEDO și dispunerea anularii deciziei Biroului Migrație și Azil
nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie
pentru studii universitare și a deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr.44/22-
2322 din 22 mai 2022 emisă la soluționarea cererii prealabile.
INCIDENTE DE PROCEDURĂ ÎN PRIMA INSTANȚĂ
Prin încheierea din 20 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a separat într-un proces aparte pretențiile înaintate de:
- Ezeike Chukwuemeka Nathaniel împotriva Inspectoratului General pentru
Migrațiune al MAI al RM cu privire la anularea deciziei al Inspectoratului
General pentru Străini al MAI nr.288-C din 23 martie 2023 și răspunsului la
cererea prealabilă, nr.2322 emis de Ministerul Afacerilor Interne la 22 mai
2023;
6
- Oduobulu Joseph Chiagozie împotriva Inspectoratului General pentru
Migrațiune al MAI al RM cu privire la anularea deciziei al Inspectoratului
General pentru Străini al MAI nr.285-C din 23 martie 2023 și răspunsului la
cererea prealabilă, nr.2309 emis de Ministerul Afacerilor Interne la 19 mai
2023;
- Akande Idris Damola împotriva Inspectoratului General pentru Migrațiune
al MAI al RM cu privire la anularea deciziei al Inspectoratului General pentru
Străini al MAI nr.287-C din 23 martie 2023 și răspunsului la cererea prealabilă,
nr.2323 emis de Ministerul Afacerilor Interne la 22 mai 2023.
- S-a reținut spre examinare pretențiile formulate de Ezeike Chukwuemeka
Nathaniel împotriva Inspectoratului General pentru Migrație al MAI al RM cu
privire la anularea deciziei al Inspectoratului General pentru Străini al MAI
nr.288-C din 23 martie 2023 și răspunsul nr.2322 din 22 mai 2023 emis de
Ministerul Afacerilor Interne al RM la cererea prealabilă (f.d. 48/49).
Prin încheierea din 23 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins cererea de suspendare formulată în cauza de contencios
administrativ la acțiunea lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel împotriva
Inspectoratului General pentru Migrație al MAI al RM cu privire la anularea
actelor administrative individuale defavorabile (f.d. 53/61).
La 01 august 2023 Ezeike Chukwuemeka Nathaniel prin intermediul
reprezentantului său, Ungurean Ivan, a depus recurs împotriva încheierii din
23 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 66/72).
Prin decizia din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel, s-a respins recursul
declarat de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, prin intermediul reprezentantului
său, Ivan Ungurean și s-a menținut încheierea din 23 iunie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 81/90).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel (f.d.23; 29/34).
Dispozitivul hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani a fost notificat avocatului Ivan Ungurean, care acționează în interesele
lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, la 20 iunie 2024, fapt confirmat extrasul
din poșta electronică anexată la materialele cauzei (f.d. 125).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 iunie 2024, avocatul Ivan Ungurean, acționând în numele lui
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, a depus apel nemotivat asupra hotărârii din
19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.128/132).
La 21 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat
prin intermediul poștei electronice pentru notificare părților, copia hotărârii
7
motivate a primei instanțe, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronica
anexat la materialele cauzei (f.d. 144).
La 28 noiembrie 2024, avocatul Ivan Ungurean, acționând în numele și
interesele lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a depus motivarea cererii de
apel, prin care a solicitat în temeiul motivelor de fapt și de drept casarea
integrală a hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea înaintată de
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel și anume să fie anulată decizia
Inspectoratului General pentru Migrațiune al MAI al RM nr.288-C din 23
martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru studii
universitare (f.d. 150/156).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus
de avocatul Ivan Ungurean, în interesele lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel,
împotriva hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins
cererea de apel depusă de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel și s-a menținut
hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.171;
172/186).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 martie 2025, avocatul Ivan Ungurean, acționând în interesele lui
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a depus cerere de recurs împotriva deciziei
din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, ca fiind
în contradicție cu normativul național, standardele internaționale și cele mai
bune practici în domeniu, cu emiterea unei noi decizii, prin care se admit
integral pretențiile înaintate prin cererea de chemare în judecată depusă de
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, și anume să fie anulată decizia
Inspectoratului General pentru Migrațiune al MAI al RM nr.288-C din 23
martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru studii
universitare, ca fiind ilegal, nejustificat și disproporționat, contrar legislației
naționale și art 6 din CEDO, art. 2 din Protocolul nr. 1 la CEDO și art. 2 din
Protocolul nr. 4 la CEDO
În motivarea recursului a indicat motivele de drept și de fapt invocate pe
parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
invocându-se că instanța de apel a dat dovadă de un formalism incompatibil cu
litera și spiritul art. 6 § 1 din CEDO, deoarece fiind vorba de un proces, ce are
consecințe directe asupra drepturilor și obligațiilor recurentului cu caracter
civil, acesta era îndreptățit să dispună de dreptul la un acces efectiv la
ansamblul de proceduri și trebuia să beneficieze de toate garanțiile ce decurg
din principiul nemijlocirii, contradictorialității. Însă instanța de apel a omis
completamente o analiză corespunzătoare a celor enunțate și a dispus
8
respingerea apelului pentru motive formale, rezultate dintr-o abordare a spetei
superficială și lipsită de motivarea necesară.
În acest sens, a notat că atât instanța de fond, cât și cea de apel, contrar
principiului res judecata, a ignorat acest act judecătoresc din 24 ianuarie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și faptul că ordinul de exmatriculare
este efectiv anulat, și-au întemeiat motivarea hotărârii anume pe faptul pretins
al exmatriculării studentului drept temei al emiterii actului administrativ
contestat de revocare a dreptului de ședere, contrar art. 6 din CEDO.
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN INSTANȚA DE RECURS
La 24 martie 2025, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei
electronice, pentru notificare în adresa Inspectoratului General pentru
Migrațiune al MAI al RM, copia cererii de recurs depusă de avocatul Ivan
Ungurean, în interesele lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, împotriva
deciziei din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru.
Inspectoratul General pentru Migrație al MAI al RM, deși a recepționat
copia cererii de recurs, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexată la materialele dosarului (f.d.203/204), nu și-a valorificat dreptul
procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia
referitor la cererea de recurs depusă de avocatul Ivan Ungurean, în interesele
lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, împotriva deciziei din 21 ianuarie 2025 a
Curții de Apel Centru.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ, relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Centru a
pronunțat decizia contestată la 21 ianuarie 2025 (f.d. 171).
Decizia motivată a Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025, a fost
notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la 30
ianuarie 2025, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f.d. 187).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că avocatul Ivan Ungurean, acționând în interesele lui Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel, s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea
de recurs în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ, reglementează că:
9
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art. 169-171.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că:
,,(1) Recursul este admis dacă: d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
Art. 247 din Codul administrativ, reglementează că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, prevede că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre
rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanța de recurs.”
Art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la
regimul străinilor în Republica Moldova, stabilește că:
„(1) Dreptul de ședere provizorie pentru studii se acordă și se prelungește, după caz, la
cererea străinului în baza unui demers din partea instituției de învățămînt, a documentului
ce atestă înmatricularea lui la studii, a confirmării existenței mijloacelor de întreținere și a
mijloacelor necesare pentru efectuarea studiilor în țară și a actelor prevăzute la art.32
alin.(2).
(2) Străinilor care au intrat în Republica Moldova să facă studii și sînt bursieri ai
Republicii Moldova li se acordă drept de ședere și li se prelungește acest drept în condițiile
prevăzute la alin.(1), fără confirmarea existenței mijloacelor de întreținere și a mijloacelor
necesare efectuării studiilor.”
Art. 49 lit. a) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul
străinilor în Republica Moldova, reglementează că:
„Autoritatea competentă pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de
ședere provizorie în Republica Moldova dacă în urma verificărilor efectuate de structura
specializată a autorității competente pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte
autorități abilitate, potrivit legii, se constată că străinul nu mai întrunește condițiile de
prelungire a dreptului de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest
drept.”
Art. 51 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor
în Republica Moldova, prevede că:
„Împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, a căror ședere
pe acest teritoriu a devenit ilegală, a căror viză sau al căror drept de ședere a fost anulat sau
revocat, cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere provizorie, al căror drept de
ședere permanentă a încetat, a căror cerere privind recunoașterea statutului de apatrid a fost
respinsă, a fost încetată procedura respectivă sau al căror statut de apatrid a fost anulat,
10
precum și împotriva foștilor solicitanți de azil, autoritatea competentă pentru străini dispune
măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova și aplică interdicția intrării în
Republica Moldova pentru o perioadă determinată conform art.10.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că nu
a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, cu plasarea
datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție deoarece criticele au
fost expuse cu suficientă claritate în cererea de recurs, iar autoritățile intimate
nu au depus diligență și nu au prezentat instanței de recurs opinia asupra
recursului înaintat de către avocatul Ivan Ungurean, în interesele lui Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel.
În continuare, studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de
drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de avocatul Ivan Ungurean, în interesele lui Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel este întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea
deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
imperioase dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza
Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce
preeminența dreptului constituie un principiu fundamental al democrației și al
Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă
natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere
nereguli procedurale evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că circumstanțele prezentate de părți și determinate de instanțele
de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.
La 07 iunie 2023, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a depus acțiunea în
contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație cu
privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul Rișcani,
prin hotărârea din 19 iunie 2024, a ajuns la concluzia de a respinge acțiunea în
contencios administrativ înaintată de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel (f.d. 23;
29/34).
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de apel Centru, prin decizia din
21 ianuarie 2025 a respins cererea de apel depusă de Ezeike Chukwuemeka
Nathaniel și a menținut hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani (f.d. 171; 172/186).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art.10,
art.11, art. 17, art.19, art. 20, art. 39 alin.(1)-(2), art.162 alin.(1), (2) și alin.(3),
lit.a) și b), art.189 alin.(1)-(2), art.191 alin.(1), art. 196 alin.(1) art. 206 alin.(1),
lit.a), art.208 alin.(1) și art.209 alin.(1), lit. a) din Codul administrativ, precum
11
și prevederile art.1, art.3, art.39, art.41 și art. 841 din Legea privind regimul
străinilor în Republica Moldova, nr. 200 din 16 iulie 2010 (în vigoare la data
emiterii actului administrativ contestat), în coraport cu materialele dosarului și
criticile formulate în cererea de apel a ajuns la concluzia că soluția primei
instanțe privind respingerea acțiunii, este justă și legală, aceasta având la bază
cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost
dată aprecierea juridică cuvenită, iar de către apelant nu au fost prezentate
careva probe suplimentare în vederea demonstrării netemeiniciei concluziilor
invocate de prima instanță în hotărârea motivată.
În contextul pretențiilor deduse judecării, instanța de apel a reținut cu
certitudine faptul că la 01 decembrie 2020, între Universitatea Americană din
Moldova și Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a fost încheiat contractul de studii
nr. 45, la facultatea „Drept, RIȘSU”, specialitatea: Psihologie, plan 1/3,
învățământ cu frecvență, în acest sens lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel
fiindu-i acordat dreptul de ședere provizorie pentru studii universitare în
Republica Moldova (f.d. 6).
La 07 martie 2023 Universitatea Americană din Republica Moldova a
emis ordinul nr. 12-S cu privire la exmatriculare din 07 martie 2023 a lui
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, cetățean al Nigeriei, anul III, ciclu I,
învățământ cu frecvență, Facultatea „Drept RIȘSU”, specialitatea psihologie
plan 1/3. Iar, temeiul emiterii ordinului a fost indicat: încălcarea
regulamentului intern al universității, restanțe academice, demersul Secției
studenți străini, acordul rectorului (f. d. adm. 5).
Prin demersul nr. AUME-008/23 din 07 martie 2023, Universitatea
Americană din Republica Moldova a solicitat Inspectoratului General pentru
Migrațiune al MAI al RM, revocarea dreptului de ședere provizorie pentru
studii universitare în privința cetățeanului străin Ezeike Chukwuemeka
Nathaniel în temeiul ordinului de exmatriculare (f. d. adm. 4).
În temeiul demersului menționat și a prevederilor art.49 lit.a) al Legii
nr.200 din 16 iulie 2010, la data de 23 martie 2023, autoritatea publică pârâtă
a emis Decizia cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru
studii universitare nr. 288-C, prin care a dispus revocarea dreptului de ședere
provizorie pentru studii cetățeanului Republicii Federale Nigeria, Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel, născut la 22 septembrie 1989, permis de ședere cu
seria și numărul B 41069111 valabil până la 31 august 2023 (f. d. adm. 1).
Astfel, instanța de apel analizând prevederile art.49 lit. a) din Legea nr.
200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova și
prevederile art. 143 alin. (2) din Codul administrativ, a concluzionat că prima
instanța just a statuat că Decizia nr. 288-C privind revocarea dreptului de
ședere provizorie pentru studii universitare este una legală și întemeiată. Or,
art. 49 lit. a) al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în
Republica Moldova, permite revocarea dreptului de ședere provizorie în cazul
în care au fost încălcate condițiile pentru acordarea acestuia.
12
La caz, instanța de apel a reținut faptul că Ezeike Chukwuemeka
Nathaniel a fost exmatriculat prin ordinul nr. 12-S din 07 martie 2023 emis de
Universitatea Americană din Moldova. Drept urmare, exmatricularea sa
constituie un temei legal pentru revocarea dreptului de ședere, întrucât acesta
era acordat strict în scop de studii.
În acest context instanța de apel a reținut că Universitatea Americană din
Moldova a transmis un demers oficial către Inspectoratul General pentru
Migrație al MAI prin care a solicitat revocarea dreptului de ședere acordat lui
Ezeike Chukwuemeka Nathaniel. Iar, Inspectoratului General pentru Migrație
al MAI constatând că Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a fost exmatriculat de
la studii prin ordinul nr. 12-S cu privire la exmatriculare din 07 martie 2023,
întemeiat prin decizia nr. 288-C din 23 martie 2023, a dispus revocarea
dreptului de ședere provizorie pentru studii cetățeanului Republicii Federale
Nigeria, Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, permis de ședere valabil până la 31
august 2023. Or, exmatricularea studentului Ezeike Chukwuemeka Nathaniel
a dus automat la pierderea calității sale de beneficiar al dreptului de ședere
acordat pentru studii.
În această ordine de idei, instanța de apel a remarcat că revocarea
dreptului de ședere nu este o măsură arbitrară, ci rezultatul direct al pierderii
statutului de student al reclamantului/apelant. Or, prin ordinul de exmatriculare
nr. 12-S din 07 martie 2023 emis de Universitatea Americană din Moldova, s-
a constatat încetarea calității de student a lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel.
Iar, Inspectoratul General pentru Migrație al MAI avea obligația legală de a
retrage dreptul de ședere în astfel de circumstanțe.
În continuare cu privire la argumentul apelantului precum că prima
instanța urma a ține cont de faptul că, prin hotărârea din 24 ianuarie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, inter alia, s-a dispus: „Se anulează
ordinul emis de „Universitatea Americană din Moldova”, sub nr.12-S din 07
martie 2023, referitor la exmatricularea lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel
(studentul anului III, ciclul I, învățământ cu frecvență, facultatea „Drept,
RIȘSU”, specialitatea: psihologie, plan 1/3) și Oduobulu Joseph Chiagozie
(studentul anului III, ciclul I, învățământ cu frecvență, facultatea „Științe
Economice”, specialitatea: business și administrare, plan 1/3), cu restabilirea
acestora la studii.”, iar, în acest sens instanța de apel a precizat că în temeiul
prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite
printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată
anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sânt obligatorii
pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu
pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași
persoane.
La caz, instanța de apel a considerat necesar de a menționa faptul că la
momentul examinării cauzei în instanța de fond, hotărârea din 24 ianuarie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu era una irevocabilă. Or, prin
încheierea din 07 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
13
cererea de apel declarată de către avocatul Gheorghe Avornic în interesele
Universității Americane din Moldova, împotriva hotărârii din 24 ianuarie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Încheierea fiind cu drept de recurs la
Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii,
prin intermediul Curții de Apel Chișinău.
Totodată, instanța de apel a menționat că la materialele cauzei nu au fost
prezentate probe din care ar rezulta că la momentul examinării prezentei cauze
în ordine de apel hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, era una irevocabilă.
În acest context, instanța de apel a considerat necesar de a reitera faptul
că, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (2) din Codul administrativ,
aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în
funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei
proceduri prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la
cererea prealabilă.
Astfel, ținînd cont de faptul că, la momentul emiterii actului
administrativ contestat, ordinul de exmatriculare era unul valabil, decizia
nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie
pentru studii universitare a lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a fost emisă
cu respectarea prevederilor legale.
În lumina celor expuse supra, instanța de apel a conchis că prima instanța
întemeiat a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel împotriva Inspectoratului General pentru Migrație
cu privire la anularea deciziei Biroului Migrație și Azil nr.288-C din 23 martie
2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare și
a deciziei Ministerului Afacerilor Interne nr. 2322 din 22 mai 2023 emisă la
soluționarea cererii prealabile.
Urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice
ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a concluzionat că
argumentele expuse de către Ezeike Chukwuemeka Nathaniel în cererea de
apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar, prima instanța - reieșind din
cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și
de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.
Analizând materialele dosarului, în raport cu normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că instanța de apel prin decizia emisă a realizat o apreciere
pripită a circumstanțelor de fapt. Or, o astfel de concluzie este insuficientă
pentru satisfacerea standardului de motivare concludentă, în condițiile în care
instanța de apel nu a raportat pretențiile reclamantului la temeiurile legale de
nulitate a actului contestat, prin prisma normelor relevante ale legislației civile.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că obiectul litigiului într-adevăr reprezintă decizia Biroului Migrație
și Azil nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere
14
provizorie pentru studii universitare și decizia Ministerului Afacerilor Interne
nr. 2322 din 22 mai 2023 emisă la soluționarea cererii prealabile. Totodată,
deși, reclamantul a informat despre contestarea ordinului emis de
„Universitatea Americană din Moldova”, sub nr.12-S din 07 martie 2023
referitor la exmatricularea lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel (studentul
anului III, ciclul I, la învățământ cu frecvență, facultatea „Drept, RIȘSU”,
specialitatea: psihologie, plan 1/3) și Oduobulu Joseph Chiagozie (studentul
anului III, ciclul I, învățământ cu frecvență, facultatea „Științe Economice”,
specialitatea: business și administrare, plan 1/3), iar instanța de apel a
menționat despre aceasta în decizia sa, la efectuarea controlului legalității
decizia Biroului Migrație și Azil nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a
dreptului de ședere provizorie pentru studii universitare și decizia Ministerului
Afacerilor Interne nr. 2322 din 22 mai 2023 emisă la soluționarea cererii
prealabile și anume că „la momentul examinării cauzei în instanța de fond,
hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu era
una irevocabilă. Or, prin încheierea din 07 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, s-a restituit cererea de apel declarată de către avocatul Gheorghe
Avornic, în interesele Universității Americane din Moldova, împotriva
hotărârii din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Încheierea fiind cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de
15 zile de la comunicarea încheierii, prin intermediul Curții de Apel Chișinău.
Totodată, instanța de apel a menționat că la materialele cauzei nu au fost
prezentate probe din care ar rezulta că la momentul examinării prezentei cauze
în ordine de apel hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, era una irevocabilă.”
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
importanța acestei hotărâri odată ce acțiunea cu privire la contestarea ordinului
de exmatriculare este acțiune conexă prezentei cauze. Or, decizia Biroului
Migrație și Azil nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere
provizorie pentru studii universitare a fost emisă ca urmare a examinării
demersului nr. AUME-008/23 din 07 martie 2023, înaintat de Universitatea
Americană din Republica Moldova, în baza ordinului nr. 12-S cu privire la
exmatriculare din 07 martie 2023 a lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel,
cetățean al Nigeriei, anul III, ciclu I, învățământ cu frecvență, Facultatea
„Drept RIȘSU”, specialitatea psihologie plan 1/3.
În această ordine de idei, instanța de recurs remarcă că întru judecarea
justă și corectă a litigiului, urmare a identificării în substanță a obiectului
litigiului, instanța de apel era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor
motivelor invocate în apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art.195 din
Codul administrativ, raportat la art. 373 alin. (1), (5) din Codul de procedură
civilă.
Mai mult, având în vedere rolul diriguitor al instanței, precum și
continuitatea examinării cauzei în apel prin prisma efectului devolutiv, instanța
are sarcina, în baza rolului activ, în cazul în care există inexactități în
15
formularea cererii, poate să ceară părții să facă precizările necesare în legătură
cu obiectul litigiului, să pună în discuția părților orice împrejurare de fapt sau
de drept care duce la soluționarea litigiului peste apărările și susținerile părților
din acțiune, referință și alte obiecții, luând în considerare faptul că, în
conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ în coraport cu art.
240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă
hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant. Or, în cazul în care
părțile au o atitudine confuză în privința circumstanțelor care au importanță
pentru soluționarea justă a cauzei, instanța, în temeiul legii materiale care
urmează a fi aplicată, va explica părților care circumstanțe au importanță
pentru soluționarea pricinii și cui îi revine obligația de a le dovedi.
Instanța de recurs relevă că în contextul prevederilor art. 195 din Codul
administrativ în coraport cu prevederile art.9 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și
desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de
prezentul cod și de alte legi.
Potrivit art. 195 din Codul administrativ, în coraport cu art.118 alin.(5)
din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească (judecătorul) este în
drept să propună părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte
probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii
pentru a se convinge de veridicitatea lor.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
instanța de apel pripit a concluzionat că, la momentul emiterii actului
administrativ contestat, ordinul de exmatriculare era unul valabil, decizia
nr.288-C din 23 martie 2023 de revocare a dreptului de ședere provizorie
pentru studii universitare a lui Ezeike Chukwuemeka Nathaniel a fost emisă cu
respectarea prevederilor legale.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reiterează că reieșind din prevederile art.9 alin.(1), art.118 alin.(5) din
Codul de procedură civilă, în coraport cu prevederile art. 195 din Codul
administrativ, urma să pună în sarcina reprezentantului apelantului Ezeike
Chukwuemeka Nathaniel, avocat Ivan Ungurean prezentarea dovezii că
hotărârea din 24 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, este
irevocabilă.
Așadar, importanța și legătură directă dintre dreptul de ședere și calitatea
de student derivă din faptul că acest drept nu are o existență autonomă, ci este
condiționat în mod direct de statutul academic al străinului. Revocarea
dreptului de ședere se produce ca efect al exmatriculării, însă în momentul în
care această măsură este anulată dispare fundamentul juridic al revocării.
Astfel, anularea exmatriculării atrage de la sine restabilirea dreptului de ședere,
întrucât instituția de învățământ, prin confirmarea reluării studiilor oferă din
nou documentul justificativ prevăzut de art. 37 alin (1) și art.49 lit. a) din Legea
nr. 200 din 16 iulie 2010 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova.
16
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu
conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării
soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să
exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia
și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de
lege.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră necesară casarea deciziei din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel
Centru și reținând că erorile de interpretare și aplicare a legii nu pot fi corectate
de instanța de recurs, trimite cauza la rejudecare în instanța de apel pentru o
soluționare completă și temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel, reprezentat de
avocatul Ivan Ungurean.
Casează integral decizia din 21 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, în
cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ezeike Chukwuemeka Nathaniel împotriva Inspectoratului General
pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu
privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de
judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
17