3ra-992/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ prin acordarea unei forme de protectie

3ra-992/23 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ prin acordarea unei forme de protectie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Akimenko Zakhar,

reprezentat de avocata Bolocan Ludmila,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Akimenko Zakhar împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil prin acordarea unei forme de protecție,

împotriva deciziei din 12 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Akimenko Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan

Ludmila și menținută hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani

(Dosarul nr. 3ra-992/23

NR. PIGD 2-20033016-01-3ra-01102023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a actului judecătoresc.

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, E. Palanciuc, Gr. Dașchevici)

26 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Akimenko

Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan Ludmila,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Diana Stănilă

Ion Malanciuc, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Biroului migrație

și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil prin acordarea unei forme de protecție.

La 09 iulie 2019 a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în baza pașportului

național nr.***** eliberat la ***** valabil până la *****, iar la 09 septembrie

2019 s-a adresat Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil cu

cerere, prin care a solicitat azil în Republica Moldova.

integrare din cadrul Biroului migrație și azil al MAI a fost respinsă cererea de

acordare a statutului de refugiat în Republica Moldova, care i s-a adus la

cunoștință în aceiași zi (21 februarie 2020).

Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil al MAI drept

neîntemeiat și pasibilă anulării, din următoarele considerente.

regiunea *****. Este de origine ***** și adept al cultului religios „*****”.

s-a adresat cu cerere Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil

al MAI, solicitând azil. În cadrul interviului a declarat că motivul părăsirii țării de

origine servește faptul că este adeptul confesiunii religioase „******”. Viața și

securitatea sa este pusă în pericol, trăind cu frica că forțele de ordine din țara de

origine vor veni la domiciliul său și îl vor reține pentru propagarea acestei

confesiuni religioase, deoarece au existat mai multe avertizări în acest sens din

partea polițistului de sector care l-a vizitat acasă. Mai mult, membrii acestei

confesiuni religioase sunt condamnați până în prezent în temeiul art.282 din Codul

penal al *****, calificând apartenența și activitatea acestora ca infracțiune

„activitate extremistă”, care se pedepsește de la 5 – 12 ani de privațiune de

libertate.

1

exmatriculeze din motiv că a refuzat să *****. Probleme existând și din partea

profesorilor cât și a colegilor de clasă. În anul **** a absolvit școala și

înmatriculat la studii în colegiu. Dânsul l-a informat pe conducătorul grupei că

este adept al cultului religios „*****”, după care ultimul îi punea note mai mici

și-l impunea să facă de unul singur curățenie în sălile colegiului, iar într-o zi

colegii după ore *****. Din anul ***** era pioner slujitor al acestui cult religios,

iar în prezent este simplu adept al acestei confesiuni.

interzicerea de a introduce în țară literatura specializată cu referire la cultul

religios „*****”, drept consecință în anul ***** acest cult a fost declarat

„extremist”. În acest sens organele de forță efectuau perchiziții la domiciliul

persoanelor care propagau această confesiune religioasă, iar în cazul în care

depistau literatură interzisă li se intentau dosare penale.

rugăciuni din care motiv adepții acestui cult din orașul de baștină al reclamantului

au fost nevoiți să se adune la domiciliul cuiva dintre aceștia pentru a desfășura

clandestin slujbele religioase.

slujbei religioase, a venit polițistul de sector, pe care îl cunoștea din copilărie, care

nu i-a întocmit proces-verbal, s-a ales doar cu un avertisment despre consecințe.

În prezent doar mama reclamantului este adeptă al cultului religios „*****”.

dosare penale pe numele a doi adepți, slujitori pioneri (soț și soție) al acestui cult

religios.

Biroului migrație și azil s-a decis respingerea cererii sale cu privire la acordarea

azilului pe teritoriului Republicii Moldova, din motiv că nu întrunește condițiile

necesare, întrucât nu au fost identificate acte de persecuție în trecut, respectiv nu

pot fi identificați nici agenți de persecuție, concluzionând asupra neimpunerii

examinării elementului dat, astfel că cererea dânsului nu îndeplinește condițiile

necesare pentru recunoașterea statutului de refugiat prevăzut de art.17 alin.(1) sin

Legea nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

definiției protecției umanitare în analiza riscului serios de condamnare la

pedeapsă capitală, analiza riscului serios de tortură, tratamente inumane sau

degradante, analiza riscului serios de amenințări grave și individuale la adresa

vieții sau integrității corporale a unui civil, urmare a violenței generalizate în

situații de conflict armat intern sau internațional.

2

elementele temerii bine întemeiate și a credibilității de a fi persecutat. Elementul

subiectiv – teama de a reveni în țara de origine, întrucât este adept al confesiunii

religioase „*****”, se simte neprotejat de autoritățile statului, și astfel viața este

pusă în pericol. Această confesie este interzisă și este calificată drept organizație

extremistă. Referitor la elementul obiectiv – este necesar să se evalueze

declarațiile făcute de solicitant, însă declarațiile respective nu pot fi considerate

în abstract, ci trebuie analizate în contextul unor situații concrete, iar cunoașterea

condițiilor din țara de origine este indispensabilă.

surse și articole din Constituția *****, la art.2 care garantează, doar declarativ,

respectarea și protecția drepturilor omului în conformitate cu principiile generale

și normele de drept internațional, și la art.45 alin.(1) din Protecția de stat a

drepturilor și libertăților omului, este garantată.

refuz: Raportul elaborat de Agenția informațională a ***** din 06 aprilie;

Raportul elaborat de BBC (instanța a interzis activitatea ***** pe teritoriul *****

din 20.04.2017); Raportul elaborat de RBK (adepții ***** au făcut apel la decizia

instanței privind interzicerea acesteia, 29.05.2017), confirmă circumstanțele

invocate de către dânsul că cultul religios „*****” a fost recunoscut la nivel

oficial ca fiind una extremistă și s-a dispus confiscarea proprietăților acestora, prin

urmare, îi este limitat expres dreptul la libera exprimare a confesiunii religioase,

fiind marginalizat la confesarea propriei religii, discriminat în baza acestui criteriu

în raport cu alți cetățeni ai *****, care își aleg în mod benevol religia și persecutat

prin intentarea dosarelor penale, interzicerea literaturii specializate, închiderea

lăcașelor de cult, confiscării proprietății.

anulat, or, potrivit reglementărilor internaționale statutul de refugiat poate fi

acordat persoanelor care din motive întemeiate de a fi persecutate pe motiv de

rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social

nu pot sau nu doresc protecția țării ale căror cetățeni sau rezidenți sunt. Refugiatul

este o persoană care este lipsită de protecția statului din care provine, drept urmare

a fost nevoit să caute această protecție în altă parte. Singura situație în care s-ar

refuza acordarea protecției pe teritoriul altui stat ar fi aceea în care circumstanțele

obiective ar asigura protecția alternativă efectivă a solicitantului pe teritoriul

statului de origine (cf.UNHCR, Hanbook ... ed. cit.§91).

existat și în trecut în școală, colegiu, societate, din partea autorităților statului pe

întreg teritoriul statului *****. A fost maltratat psihologic prin razii repetate ale

poliției la dânsul acasă în timpul unor slujbe, amenințat cu arestul și detenție din

cauza viziunilor sale religioase, interdicții la libera alegere a religiei și la întruniri

3

religioase, martor la maltratarea altor adepți (vecini, cunoscuți, prieteni care au

fost arestați și judecați).

aplicarea chestionarului Harvard de evaluare a traumei (HTQ), la 11 septembrie

2019, au fost identificate mai multe evenimente traumatizante cum ar fi:

intimidare, amenințări, persecutări din partea poliției pe motive religioase inclusiv

arestări la locuința lui în timpul lecțiilor biblice, amenințări cu detenție din partea

reprezentanților forțelor de ordine, martor la maltratarea altor adepți ai cultului

(vecini au fost arestați, o cunoștință de a sa a fot răpită și agrestă *****), gânduri

și amintiri tulburătoare despre intervențiile brutale ale poliției, frică la vederea

persoanelor îmbrăcate în uniforma de polițist, insomnii, reacții emoționale intense

a evenimentelor traumatizante, neîncredere în instituțiile de drept.

psihologice înregistrate la pacient sunt foarte relevante și includ simptome tipice

pentru tulburarea de stres post-traumatic. În concluzie starea psiho-emoțională a

dânsului este strâns în corelare cu evenimentele traumatizante descrise de el și

rămâne instabilă, fiind agravată de incertitudinea statutului său legal pe teritoriul

Republicii Moldova. Returnarea dânsului în țara sa de origine, *****, ar putea

prezenta un risc sporit că va fi arestat și deținut pe motive religioase.

privind azilul în Republica Moldova reglementează rolul activ al autorităților

statului, acestea având obligația la soluționarea cererilor de azil să investigheze

din oficiu orice împrejurare de fapt și de drept care ar putea conduce la

soluționarea cererii și să verifice informația parvenită în cadrul interviului cu

solicitantul și dacă cele invocate de către dânsul corespund adevărului, în caz

contrar, în lipsa unor probe din partea autorităților de stat, informați se consideră

ca fiind credibilă.

examinarea cererii de azil se vor lua în considerare informațiile precise și

actualizate din surse diferite despre situația din țara de origine a solicitantului de

azil pentru evaluarea situației lui personale. Nicio sursă citată nu se referă la

măsurile de persecuție indicate de solicitant în interviu după cum prevede norma

dată de drept.

refuzul prin faptul că solicitantul de azil nu a stabilit într-o măsură rezonabilă că

în țara de origine ar putea duce la acte de persecuție îndreptate împotriva sa. De

fapt, situația dânsului a fost supusă general, adaptând circumstanțele unui oricare

solicitant de azil, prin urmare, decizia este abstractă și generalizată, reflectând

anumite împrejurări care nu se referă concret solicitantului de azil. Or, art.6 din

Legea nr.270/2008 cert statuează că consilierul de decizie va determinat

credibilitatea solicitantului și va evalua dovezile prezentate, acordând beneficiului

4

dubiului, după caz, în vederea stabilirii elementelor obiective și subiective.

Decizia contestată se bazează doar pe faptul că solicitantul de azil nu este credibil

cu privire la declarațiile invocate la interviu, invocându-se că respectarea

drepturilor omului este reglementată de Constituția țării. Mai mult, autoritățile

țării de origine au recunoscut cultul religios „*****” drept organizație extremistă.

Aceste circumstanțe de urmărire a persoanelor care aparțin confesiunii religioase

menționate se atestă pe întreg teritoriul *****. Statul este acela care îngrădește și

lezează drepturile propriile cetățeni.

solicitantului de azil, dar și autorității responsabile de acordare a statutului de

refugiat, care au obligația de a folosi toate instrumentele pe care le au la dispoziție

pentru acumularea probelor concludente și necesare pentru a motiva refuzul

acordării statutului de refugiat atunci când se face referire la alternativa

solicitantului de azil de a se disloca pe teritoriul statului de origine.

propria țară și să nu fie supus pericolului de ai fi cauzate leziuni fizice. O astfel

de posibilitate trebuie să fie de lungă durată, nu iluzorie sau neprevăzută așa cum

este în *****, unde garanțiile consfințite în Constituție nu mai funcționează.

acordare a azilului, or, dânsul se află înafara țării de origine din teama bine

întemeiată că la întoarcere va fi persecutat de autorități statului de origine ceea ce

îi pune în pericol nu doar integritate fizică, dar și viața.

cadrul legal relevant litigiului, examinând cererea cu privire la acordare unei

forme de protecție prin prisma art.1A din Convenția privind statutul refugiaților,

încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, pe când trebuia în baza paragrafului 2 art.1D

și să-i acorde statului de refugiat, deoarece a prezentat suficiente probe, elemente

subiective legate de retrăirile sufletești, însoțite de teama, înjosirea, intimidarea

pe criterii de religie și apartenența la un grup social, temeri pe care pe deplin le-a

întemeiat.

persoanei, deoarece reacția unor persoane aflate în situații similare pot fi diferite

în funcție de puternicele convingeri politice, religioase, care îi pot face viața

insuportabilă, din care motiv l-a determinat să părăsească prompt țara de origine.

valabil și neconstrâns de nimeni să părăsească țara, nu constituie drept indicator

al lipsei temerilor sale și prin urmare un poate fi un impediment de a beneficia pe

teritoriul Republicii Moldova de o formă de protecție internațională.

persecutat, totuși acest fapt se poate deduce din art.33 din Convenția privind

5

statutul refugiaților, că amenințarea vieții și libertăților pe criteriu de rasă, religie,

naționalitate, convingeri politice sau apartenența la un grup social, întotdeauna va

fi calificată cu persecuție.

origine, măsurile discriminatorii, i-a creat stare de incertitudine și limitări serioase

de a-și exprima religia. Factori care trebuiau să fie examinați în cumul.

dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include

libertatea de a-și schimba religia sau convingerile, precum și libertatea de a-și

manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în

particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor. Libertatea de

a-și manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri

decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri

necesare pentru siguranța publică, protecția ordinii, a sănătății, a moralei publice,

a drepturilor și a libertăților altora.

Bolocan Ludmila a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr.***** din 21

februarie 2020 a Biroului migrație și azil al MAI prin care a fost respinsă cererea

sa de azil și obligarea pârâtului să emită decizie să-i acorde o formă de protecție

dânsului prevăzută la art.16 din Lega nr.270 din 18 decembrie 2008 privind azilul

în Republica Moldova și anume statut de refugiat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Akimenko Zakhar, reprezentat de

avocata Bolocan Ludmila ca neîntemeiată.

Râșcani a fost corectată eroarea materială strecurată în hotărârea din 20 iulie 2022

prin corectarea sintagmei greșite „judecând în ședință publică” cu cea corectă

„judecând în ședință închisă”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan Ludmila a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 08 noiembrie 2022 a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 20.07.2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în

sensul formulat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

6

apelul depus de Akimenko Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan Ludmila și

menținută hotărârea din 20 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Direcția Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al MAI, în temeiul legii are

obligația de a verifica obiectiv și imparțial toate sursele de informații care conțin

informații relevante cererii de azil în examinare, de a cerceta toate circumstanțele

și de a ține cont de toate împrejurările care redau cât mai obiectiv situația reală a

solicitantului și necesitatea acordării protecției de către statul R. Moldova. De

asemenea, Direcția Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al MAI este

obligată în baza legii de a verifica toate circumstanțele invocate de către apelant

în motivarea solicitării sale de azil, în scopul constatării gradului de corespundere

a acestora cu realitatea. Or, la examinarea cererii de azil, autoritatea competentă

nu este ținută de a constata situația de fapt existentă, independent de argumentele

solicitantului.

respectarea procedurii prevăzută de lege. Or, în acțiune, reclamantul/apelant nici

nu a invocat careva încălcări de procedură la emiterea deciziei contestate.

judecată au concluzia că solicitantul Zakhar Akimenko abuzează de instituția

azilului reglementată de legislația națională a RM, pe de altă parte, încearcă să

inducă în eroare autoritățile statului, cu privire la scopul și destinația finală.

emisă a stabilit că nu s-au constatat în raport cu solicitantul de statut de refugiat –

Zakhar Akimenko, cetățean al *****, temeri bine întemeiate și justificate de a fi

persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup

social sau opinie politică, că el se află în afara țării a cărei cetățenie o deține

datorită acestei temeri și nu dorește să se pună sub protecția acestei țări și ca

urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu

dorește să se reîntoarcă.

Migrație și Azil din cadrul MAI, cât și nici în instanța de judecată probe

pertinente, concludente și admisibile privind prezența unor temeri bine întemeiate

că ar fi fost persecutat în țara sa de origine pe motive de rasă, religie, naționalitate,

apartenență la un anumit grup social sau opinie politică și datorită acestor temeri

nu se poate afla sub protecția țării a cărei cetățenie o deține sau datorită respectivei

temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

fost aplicate acte de persecuție în sensul art.17 din Legea nr.270 din 18.12.2008

privind azilul în Republica Moldova, care ar fi suficient de grave prin natura sau

prin repetarea lor pentru a putea constitui o violare gravă a drepturilor

7

fundamentale ale omului; să reprezinte o multitudine de măsuri, inclusiv violări

ale drepturilor omului, care sunt suficient de grave pentru a afecta o persoană în

măsura prevăzută, după cum ar fi: acte de violență fizică și psihică, inclusiv a

celor de violență sexuală; măsurilor legale, administrative, polițienești și/sau

judiciare care sunt discriminatorii sau care sunt aplicate într-o manieră

discriminatorie; acuzări sau pedepsei discriminatorii sau disproporționați; acuzări

sau pedepsiri ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de

conflict, atunci când îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvârșirea de

infracțiuni sau de acte care cad sub incidența clauzelor de excludere prevăzute la

art.17 din Legea enunțată specificate supra; abuzuri și acte discriminatorii

împotriva unor persoane din motive de gen sau abuzurilor și actelor

discriminatorii împotriva minorilor.

conchis că Zakhar Akimenko nu a probat afirmația că se teme de persecuțiile sau

a riscului real de a fi supus unor vătămări grave la care urmează a fi supus în țara

sa de origine – *****, or, nu au fost relevate niciun fel de circumstanțe sau probe

care să arate că la revenirea sa în ***** acesta ar putea fi supus unui risc real de

tratamente inumane.

țara de origine a solicitantului de azil la data depunerii cererii, autoritatea emitentă

corect a conchis că apelantul se bucură de protecția autorităților naționale de stat

și acestea niciodată nu au întreprins careva măsuri împotriva

reclamantului/apelant ce ar pune în pericol viața și integritatea acestuia.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ludmila a depus recurs inițial (nemotivat) împotriva deciziei din 12 iulie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, iar la 02 octombrie 2023 a depus motivarea recursului,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

SOLICITAREA RECURENTULUI

Bolocan Ludmila a invocat că instanța de apel în motivarea soluției a făcut

trimitere la legislația în vigoare aplicabilă acestor categorii de cauze, cuprinzând

o însușire altor articole aplicabile speței fără a argumenta circumstanțele invocate

de către dânsul în cererea de apel, apreciind ca fiind legală și întemeiată hotărârea

primei instanțe care a respins acțiunea sa.

emis cu respectarea procedurii prevăzută de lege, însă în acțiune nici nu s-a referit

la faptul că au fost încălcări procedurale la emiterea deciziei contestate.

8

prezentat probe în susținerea pretențiilor, întrucât sarcina probei este împărțită, iar

solicitantului de azil trebuie să i se acorde beneficiul dubiului, atunci când anumite

circumstanțe invocate de solicitantul de azil nu pot fi combătute cu probe,

urmează a fi interpretate în favoarea acestuia și apreciate ca fiind credibile. Cu

toate acestea, aceste alegații nu sunt aplicabile dânsului, fiindcă în legea *****

cultul religios „*****” este declarată ca o activitate extremistă.

cauzei care a condus la formarea convingerii că lipsesc riscurile precum ar fi

existența unei condamnări la pedeapsă capitală sau existența pericolului de

execuție de tortură sau tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante

solicitantului în țara sa de origine, amenințarea gravă și individuală la viața sau la

integritatea corporală a unui civil din motive de violență gravă și individuală la

viața sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violență generalizată

în situații de conflict internațional sau intern în privința dânsului. De asemenea,

lipsa unei temeri pe criteriul religios, chiar dacă expres dânsul a menționat că este

adeptul confesiunii religioase „*****” și este persecutat în baza acestui criteriu.

speță este prezent riscul real de a fi persecutat în țara de origine ***** și anume

pe criteriul religios, fiind membru activ al cultului religios menționat, pe care o

promovează din copilărie împreună cu familia sa.

acestei confesiuni religioase au fost aretați și condamnați la închisoare, iar acest

fapt constituie un temei real a unei temeri bine-întemeiate de a fi persecutat.

dreptul discreționar care constă în analiza circumstanțelor invocate de către el în

cadrul interviului cu referire la elemente concrete ale speței raportate la data

biografice, experiența și trăirile proprii ale solicitantului în *****, convingerile

religioase, modul său de viață, cât de importante sunt pentru el aceste aspecte, în

ce mod limitarea dreptului de a-și manifesta liber religia îi influențează existența,

care este rolul său în cadrul acestei confesiuni și dacă acest gen de activitate atrage

atenția autorităților asupra sa pentru a aplica acte de persecuție.

fost identificate acte de persecuție în adresa sa nu corespund circumstanțelor de

fapt, deoarece era obligat să ascundă și în mod tainic să petreacă întâlniri cu

membrii confesiunii religioase „*****” la el acasă, iar la domiciliu a fost vizitat

de polițistul de sector și avertizat că va fi pedepsit pentru astfel de acțiuni.

interzicerea de a introduce în țară literatura specializată cu referire la religia

„*****”, drept consecință în anul ***** acestă religie a fost declarată –

extremistă, confesarea religiei menționate potrivit art.282 din Codul penal al

9

*****, califică apartenența și activitatea acestora drept infracțiune „activitate

extremistă” care se pedepsește de la 5 – 12 ani privațiune de libertate.

care propagă acestă confesiune, iar în cazul în care găsesc literatura specializată

li se intentează dosare penale. Afară de aceasta, autoritățile ***** au închis toate

casele de rugăciuni (Palatele Regatului), de aceea adepții acestei confesiuni

religioase din orașul de baștină au fost nevoiți să se adune la domiciliul cuiva

dintre aceștia pentru a petrece pe ascuns slujbele religioase.

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale care oferă

protecția libertății de gândire, conștiință, religie sau credință prevăzute la art.9.

confesiuni religioase în *****, actuala sa soție a obținut la solicitarea sa statutul

de refugiat în Republica Moldova în temeiul criteriului religios. Temerea bine-

întemeiate de a fi persecutat pe criteriul religios nu trebuie în mod obligatoriu să

se bazeze pe experiența proprie, este suficient ca astfel de acte să se producă cu

rudele, prietenii membrii ai aceleași confesiuni religioase, care constituie deja o

dovadă că temerea de a deveni o victimă a persecuțiilor din partea statului este pe

deplin fondată. Dovada apartenenței la o anumită confesiune religioasă în sine

este suficientă, atunci când se face analiza situației politice și religioase din țara

de origine, care indică asupra faptului că pentru anumite grupuri religioase, aflarea

și confesarea religiei în țara de origine constituie un pericol.

de azil până la părăsirea țării de origine și nu a analizat circumstanțele prin prisma

art.48 alin.(1) și (2) din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova

care statuează că, la evaluarea temerii bine întemeiate de persecuție sau a riscului

real de a fi supus unor vătămări grave, autoritățile competente trebuie să se bazeze

atît pe evenimente care au avut loc anterior părăsirii țării de origine, cât și pe cele

care s-au desfășurat ulterior părăsirii țării sale de origine. O temere bine întemeiată

de persecuție sau un risc real de a fi supus unor vătămări grave se poate baza pe

acțiuni exercitate de solicitant după părăsirea țării de origine, în special în cazul

în care s-a stabilit că acțiunile respective constituie expresia și continuarea

convingerilor sau a orientărilor pe care le avea în țara de origine.

Rusiei (cererile nr.74320/10) și Zharinova v. Rusiei (cererea nr.17715/12), a

constatat în unanimitate că există o încălcare a art.9 CțEDO – libertatea de religie

sau de credință.

autoritatea publică și-a exercitat de deplin dreptul discreționar în conformitate cu

Recomandarea nr.6 al Înaltului Comisar pentru Refugiați al ONU privind cererea

de acordare a statutului de refugiat pe criteriul religios în corespundere cu art.1A

10

(2) AL Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților și/sau

Protocolul din 1967 privind statutul refugiaților.

interdicțiile existente în țara de origine ***** , trebuiau să țină cont nu doar de

standardele existente în vederea protejării drepturilor și libertăților omului și

limitările impuse prin lege la libera exprimare a religiei, de asemenea, să dea o

apreciere faptului cât de răspândite sunt interdicțiile și cât de serios sunt pedepsite

persoanele care confesează religia „*****”.

bazată pe o interpretare eronată a probelor din dosar și a prevederilor legale

interne și internaționale pe cauze de azil.

și-a întemeiat recursul la general pe prevederile art.2451 din Codul administrativ.

adresa Inspectoratului General pentru Migrație al MAI copia recursului depus de

Akimenko Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan Ludmila, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat acest

drept procedural și nu a depus referință (f.d.190).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

vigoare la data depunerii recursului inițial – 14 iulie 2023) relevă că:

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

depunerii recursului motivat – 02 octombrie 2023) prevede că:

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen."

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) stipulează că:

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

11

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate

probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța

de judecată contrar prezentului cod.”

reglementează că:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei, în

ședință publică, la 12 iulie 2023.

poștă electronică dispozitivul hotărârii participanților la proces, inclusiv

reprezentantului recurentului Akimenko Zakhar, avocata Bolocan Ludmila, iar la

25 septembrie 2023 a fost notificată decizia motivată (f.d.182, 184).

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023,

iar recursul motivat a fost depus la 02 octombrie 2023, adică după modificările

operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023.

de Akimenko Zakhar, reprezentat de avocata Bolocan Ludmila a fost depus în

interiorul termenilor legali prevăzuți la art.245 din Codul administrativ (în

redacția până și după modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în

vigoare din 01.09.2023).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

12

de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din Convenție.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din

Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

13

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei

09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Akimenko Zakhar, reprezentat de

avocata Bolocan Ludmila.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

14